Prima pagină / Oameni / Vorbire directă  /  Mesaje de optimism social din Portugalia

Mesaje de optimism social din Portugalia imprimare

Interviu Ştiripozitive.eu cu Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Portugheză, Valeriu Turea

19.05.2012  

Ambasadorul moldovean în Portugalia, Valeriu Turea, dezvăluie unul dintre proiectele naţionale portugheze, ce poate inspira reuşitele noastre – consolidarea optimismului social şi povesteşte despre modul entuziasmant al portughezilor de a cultiva o mândrie normală faţă de valorile naţionale: vinul de Porto, muzica Fado.

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

- Stimate Domnule Ambasador, la înmânarea scrisorilor de acreditare Preşedintele Silva v-a mărturisit că Portugalia are o mare simpatie pentru Republica Moldova. Dar Moldova, la rândul ei, spre ce poate privi cu simpatie atunci când este vorba despre Portugalia? Sunt realităţi, atitudini, gesturi pe care le putem aprecia şi chiar prelua?

- Urmăresc atent, după cum e şi firesc, tot ce se întâmplă în Portugalia. Ei bine, chiar fiind printre cei mai afectaţi de criză, portughezii nu dau foc la ţară, nu pradă magazinele, nu distrug clădirile şi automobilele. Este o diferenţă de abordare, care-i avantajează faţă de alţii aflaţi în dificultăţi similare şi-i ajută să depăşească necazurile. 

În istoria lor, portughezii au avut cel puţin 10 crize fundamentale, însă au reuşit să le ultrapaseze, cum zic ei, şi de fiecare dată au făcut-o mobilizându-şi resursele proprii, încrederea în ei înşişi. Chiar şi acum au un proiect naţional, susţinut de cel mai mare cotidian al lor, „Diario de Noticias", principalul mesaj fiind consolidarea optimismului social. Cultivă mândria normală faţă de valorile naţionale: vinul de Porto, performanţele în domeniul electronic, muzica Fado. Şi încă multe-multe altele.

 - Şi cum poate muzica Fado să facă o ţară fericită?

- O, poate şi vă rog să credeţi că nu e doar o metaforă ceea ce zic. Portughezii nu se gândesc doar la dimensiunea gastronomică, materială a fericirii. Din acest punct de vedere sunt chiar oarecum mai  „ciudaţi".

Nu demult, acest gen de muzica a fost introdus în patrimoniul imaterial UNESCO, devansând 72 de candidaţi din alte ţări. În săptămâna în care a fost anunţată decizia respectivă, Portugalia a fost cu adevărat fericită, nici aluzie de criză! Întreaga ţară s-a scăldat într-o euforie greu de descris. Am fost invitat la un concert de gală, unde au participat Preşedintele, Premierul, Preşedintele Parlamentului, miniştrii, deputaţii (inclusiv cei din opoziţie!) şi era absolut fantastic să vezi cum - toţi, unul ca unul! - cântau împreună cu un fadist clasic în viaţă „Lisboa, a mulher da minha vida" (Lisabona, femeia vieţii mele) - un soi de imn al fadiştilor portughezi, dar care topeşte inimile tuturor.

Şi există încă un milion de asemenea lucruri. Cineva a scris chiar un eseu despre prăsadele pietroase portugheze, fără egal, fireşte, în întreaga Europă! Nu au auzit dânşii de merele noastre pădureţe...

- Ce detalii aţi mai putea adăuga la portretul „Portugaliei pozitive"?

- Bineînţeles, Portugalia înseamnă Luís de Camões, Fernando Pessoa, José Saramago, dar şi scriitorii de valoare în viaţă, care sunt preţuiţi anume acum, fără să se aştepte până vor pleca în eternitate... Portugalia mai înseamnă Oceanul, pe ţărmul căruia se va înălţa, sperăm, o statuie a lui Eminescu - este un proiect mai discret al Ambasadei, dar nu e păcat dacă citeşte cineva dintre cei mai avuţi aceste rânduri şi hotărăşte să-şi dezlege punga.

Apoi, sardinele care au devenit unul din brandurile cele mai expresive ale portughezilor - nu doar delicioasele sardine la grătar, dar şi sardinele semne de carte, cele pictate pe azulejo, festivalul naţional al sardinelor.

Tot aici trebuie să facem loc şi pentru ceea ce se numeşte bacalhau (în Moldova nu are corespondent, dicţionarul îl traduce prin „moruă, cod"). La prima vedere, este chiar destul de neapetisant: la magazin, e stivuit în grămezi mari, parcă ar fi nişte opinci desfăcute. Dar după ce-l lasă la desărat şi muiat 24 de ore, gospodinele iscusite fac minuni din el. Nu e glumă, pe bune: portughezii au creat Academia Bacalhau!

Apoi, bijuteriile de străduţe înguste până la nu se mai poate, din zona veche a Lisabonei şi orăşelele de provincie. Bătrâneii îşi sorb cafelele aşezaţi chiar pe pragul casei, nu poţi trece pe alături fără să le spui „Bună ziua!" Străduţele sunt atât de înguste, încât dacă te întâlneşti (vorba vine!) cu vreo fată, poţi să te îneci în ochii ei adânci, chiar dacă ştii că nu te vei mai întâlni cu ea vreodată şi-ţi vei aminti, „absolut din întâmplare", răspunzând la întrebările „Stiripozitive.eu". Treci aplecându-te pe sub sforile cu lenjerie intimă pusă la uscat şi nu ştiu de ce nu te simţi scandalizat...

Îmi amintesc cum, cu mulţi ani în urmă, când eram copil, gospodinele înşirau la uscat rufele mai delicate  după casă, mai departe de văzul lumii. Celebrii chiloţi „semeinîie",  lungi până mai jos de genunchi, cu elastic gros să ţină mult şi să nu se rupă, care au constituit deliciul unei faimoase expoziţii organizate la Paris de Yves Montand şi Simone Signoret după o călătorie în Uniunea Sovietică. Oroarea multor băieţi din sat, care erau nevoiţi să poarte chiloţi femeieşti aproape până se făceau flăcăi, adică până mergeau la şcoală în clasa întâia.

Portugalia pozitivă mai e şi tramvaiul numărul 25, are un singur vagonaş (ca şi Călăraşii, pe timpuri, un singur semafor) bătrân ca un moşnegel, dar constituie o atracţie irezistibilă pentru turişti. Şi, bineînţeles, o abordare mult mai descătuşată a unor lucruri care prin alte părţi ar trezi cel puţin nedumerire.

La târgul de Crăciun din anul trecut am văzut o figurină reprezentându-l pe Isus cu apostolii săi în posturi oarecum neobişnuite - unii cocoţaţi pe umerii Mântuitorului, alţii iţindu-se de prin buzunare, iar cei de-ai treilea - ghemuiţi în sânu-I... Altă figurină reproducea Cina cea de Taină. Evident, am recunoscut protagoniştii, cu excepţia unuia, care stătea şi se uita la ei mai dintr-o parte. M-a luminat proprietara gheretei de mărfuri de artizanat: „Acesta este fotograful, care imortalizează momentul". Într-un cuvânt, poate că Portugalia nu este perfectă, dar este fabulos de interesantă şi atractivă.

- La ce fel de Moldovă şi ce fel de Portugalie v-aţi gândit în primul rând atunci când v-aţi plasat activitatea diplomatică sub genericul „Mai multă Moldovă în Portugalia şi mai multă Portugalie în Moldova"?

- Îmi amintesc că hăt în mileniul trecut ni se inocula un gen de patriotism imoral, precum că vinurile moldoveneşti sunt cele mai bune din Europa dacă nu chiar din lume... Am convingerea că vinurile noastre într-adevăr sunt de o calitate excepţională, dar aş vrea să oferim o şansă şi vinurilor portugheze, franţuzeşti, italiene, spaniole. Aşa că din această perspectivă nu ştiu dacă face să ne aşteptăm că vinurile noastre vor cuceri într-un viitor apropiat piaţa portugheză.

La nivel naţional - am uşoare îndoieli, dar la nivel local cred că suntem capabili „să dăm o lovitură cum încă nu s-a dat", vorba lui Nicu Alifantis. Anume această idee stă la baza proiectului Ambasadei „Moldova, o ţară apropiată": să apropiem ţările noastre prin consolidarea legăturilor directe între administraţiile publice locale, instituţii, întreprinderi. A fost stabilit un parteneriat de cooperare între Primăria oraşului Ungheni şi Camera Municipală Cascais, în scurt timp va fi semnat un protocol de înfrăţire între Primăria oraşului Orhei şi Camera Municipală Lagos.

Bineînţeles, vom considera în continuare prioritară stimularea cooperării comercial-economice, însă paralel vom implementa şi proiecte academice, culturale. În domeniul academic am semnat deja 5 acorduri bilaterale, există un teren foarte fertil şi pentru dezvoltarea colaborării pe dimensiunea culturală. Anul trecut, l-am avut ca oaspete pe Eugen Doga, care a prezentat trei spectacole de excepţie. În continuarea acelor seri magice, împreună cu Conservatorul Naţional din Lisabona şi Academia de Muzică din Lagoş vom organiza serate dedicate creaţiei ilustrului nostru compozitor, iar la Chişinău, cu concursul generos al dnei Director Svetlana Bivol, vom organiza la Filarmonica Naţională un spectacol de elită cu muzică portugheză din secolul XVIII. De asemenea, Portugalia a participat cu un lot de carte reprezentativ la recentul Salon Internaţional de carte de la Chişinău, iar în timpul apropiat o expoziţie moldovenească se va deschide la Biblioteca Naţională a Portugaliei.

 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.