Prima pagină / Lucruri / Stil de viaţă  /  Doru Ciocanu: Alte 10 lucruri pe care ar putea să le învețe canadienii de la moldoveni

Doru Ciocanu: Alte 10 lucruri pe care ar putea să le învețe canadienii de la moldoveni imprimare

01.01.2015  

Nu știm și nici nu avem cum măsura dacă cele 10 lucruri recomandate de Doru Ciocanu pe care ar putea să le învețe canadienii de la moldoveni au avut vreun impact asupra canadienilor. „Dar foarte repede mi-am dat seama, atât eu, cât și alții oameni buni din Moldova, mărturisește autorul, că ar fi păcat să ne oprim doar la zece, deoarece moldovenii au sute”.

Votează: 5.0/5 (8 Voturi )

Iată alte 10 lucruri pe care ar putea să le învețe canadienii de la moldoveni, scrise – cu un amestec de patimă, durere, ironie și mâhnire – de Doru Ciocanu, autorul cărții „Dicţionar auafed”.

Și ca să nu existe echivocuri, precizăm că acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare, mai ales că orice asemănare cu persoane, situații și țări reale este absolut întâmplătoare.  

Deci, alte 10 lucruri pe care ar putea să le învețe canadienii de la moldoveni.

1. Să nu plătească impozite.

Achitându-ți impozitele, indirect susții corupția. Cu cât mai multe impozite vin în vistieria statului, cu atât mai mult vor fura cei de la putere. De aceea combaterea corupției începe cu neplata impozitelor. Logica și aritmetica-s simple.

2. Să fie toleranți.

Față de bețivi, bădărani, obrăznicături, nespălați, pentru că-s și ei oameni vii.

De exemplu, nu-i rușine să nu te speli – pentru asta există probabil un motiv – nu-i apă, apa-i scumpă și bani nu-s, „las-că pe vremea lui Ștefan cel Mare oamenii nu se mai spălau chiar în toată ziua” etc. De aceea în Moldova nimeni n-o să-ți spună niciun cuvânt dacă nu te-ai spălat de ceva zile – nici în maxi-taxi, nici stând la coadă după chiperi, nicăieri. Desigur, în orice mijloc de transport în comun sau adunare de părinți la școală se vor găsi și din cei care vor țâcâi a nemulțumire, că, chipurile, le miroase... dar nu mulți/multe.

Sau, alt exemplu, a servit omul un pahar de vin și-i vesel sau doarme undeva pe afară. Iac-ca mare istorie! Băutul se produce din două motive: sau cu vreo ocazie de bucurie (sărbători, evenimente) sau de scârbă. Dar nici în primul caz, nici în al doilea nu-i vina omului că s-a îmbătat. Și lumea înțelege și-l compătimește. Rar care va arunca vreun „bețivanul…”

Canadienii însă sunt tare intoleranți. Nu suferă dacă cineva și-a aprins o țigară în bar sau tren. Stau săracii oameni canadieni și fumează pe frig, pe ploaie, pe viscol, afară. Și nimănui nu-i pasă de ei, nimănui nici prin cap să-i treacă să le apere drepturile de fumător. Deși sunt și ei oameni vii!

Sau, de exemplu, ce-așșșa mare crimă că un om i-a spus unei femei că ce sâni frumoși și mari are?!

Omul și-a exprimat opinia. În Canada pentru asta poți fi dat în judecată. Și judecata lor incoruptibilă îți pune o amendă cu multe zerouri, dar poți face chiar și pușcărie. Depinde de avocatul femeii. Nică toleranță!

3. Să nu returneze obiectele la magazin.

Ai cumpărat – gata! Înapoi la magazin nu se dă nimic! Că de unde să știe managerul magazinului ce-ai făcut cu acest obiect și de ce îl returnezi? Poate l-ai îmbrăcat și l-ai purtat o dată. Poate l-ai ținut o săptămână în frigider și de aceea e expirat. Poate l-ai stricat sau poate te-ai săturat de el. Nu se poate așa, trebuie să fim oameni!

Da-n Canada, Doamne ferește! Stau rânduri de cumpărători care cumpără și mai alături rânduri de cumpărători care aduc înapoi ceea ce au cumpărat ieri. Sau alaltăieri. Sau cu o lună în urmă. Înapoi se dă orice: haine deja purtate, jucării oleacă stricate, pleduri oleacă roase, încălțăminte, mobilă, electronice, casnice, MÂNCARE – tot-tot-tot. Cineva a returnat un tort mâncat pe jumătate. A zis că nu-i bun și are pretenții că adică de ce nu-i bun. Altădată cineva a adus un magnetofon stricat, lipit cu scotch, zicând că „s-a stricat”. Eu cu ochii mei am văzut cum o doamnă căra înapoi în Costco un ghiveci cu o floare ofilită. Cred că se ofilise în drum de la magazin spre casă.

Cu așa sistem de returnare, nici o economie națională nu va rezista. Iată de ce economia Canadei nu mai e ce-a fost odată.

4. Să critice conducerea

Un guvern necriticat e ca o casă nemăturată și, respectiv, „ca o femeie nebătută” (iertată fie-mi această zicală absolut misogină de pe vremea lui Vasile Lupu, domnitor moldovean (1634-1653... m-am uitat în Wikipedia). Pentru că guvernul e corupt prin definiție, parlamentul pare la fel și nimeni nu face nimic pentru oameni. Toți fură țara și trebuie dați jos și de umplut cu ei pușcăriile.

Însă canadienilor nu le pasă de nimic. Nu le pasă de guvern, de țară, nu le pasă unul de altul. Credeți că ei n-au corupție?! Au, pur și simplu, la ei nu se vorbește, la ei nu se critică, pe când la noi – da.

5. Să revină la valorile morale

La noi în Moldova n-ai să vezi gay plimbându-se de mânuță prin PMAN. Pentru că-i imoral. Să facă ce vor acasă la ei, și să nu-și etaleze anormalitatea în public!

Pe când canadienii își pierd toate valorile morale. Deja în școală copiilor li se propune să-și aleagă orientarea sexuală. Unii copii, care poate nici nu se gândeau la asemenea oportunități, își zic la un moment dat: „Hmm, why not? It’s fun!” Și înainte! Azi un ou, mâine-un bou, poimâine toată clasa!

6. Să se mărite devreme.

 Că pe urmă va fi prea târziu. N-o să te ia nimeni, și vei rămâne fată bătrânăăă.

 Ca femeile în Canada. Credeți că ele-s bucuroase că la vârsta când au și carieră, și casă, și nume, deja nimeni nu le ia?

 7. Să-și ia cumătri – de la 10 în sus pentru fiecare copil.

Ca să aibă copilul o mână de ajutor la nevoie – să-l ajute nanul sau cu bani, sau cu lucrul, sau cu alte servicii, mici și mari. Și, nu în ultimul rând, ca să aibă părintele copilului cu cine bea un pahar de vin sau o votcă la o sărbătoare. Cumătrul e obligat să te ajute. Dacă nu te ajută, înseamnă că nu-i. Și nu are nimic sfânt în el.

 Canadienii au câte un singur „godfather”. Și dacă moare „godfatherul”, de exemplu, pe mâna cui rămâne copilul, cu cine să bea un pahar de vin părintele?

 8. Să boiască tulpinile copacilor și bordurile în alb.

Ca să nu năvălească omida și ca să fie frumos.

Albul e simbolul curățeniei și al frumosului. Bordurile albe compensează prezența gunoiului de pe marginea străzii. Albul de pe tulpinile copacilor compensează lipsa ierbii.

Și ce dacă în Canada e mai multă iarbă? E prea multă, după cum se vede. Că au început să o fumeze deschis.

9. Să-și strunească copiii

Ca să fie cuminți și ascultători. Dacă trebuie – o palmă la fund sau o zgâlțâială nu strică niciodată. Că și pe noi părinții ne-au zgâlțâit, iar pe ei – părinții lor, și pe strămoșii strămoșilor strămoșilor noștri tot. Și am crescut oameni mari, respectați, văzuți și noi îi respectăm pe părinți și-i iubim.

Da canadienii știți ce fac? Îi învață pe copii încă în grădiniță că au drepturi și că nimeni – nici părinții – nu are voie să ridice vocea la ei și mai ales să-i piște de obraz sau să le dea o pălmuță la bucă. Iar dacă se întâmplă așa ceva, imediat numaidecât să sune la poliție. Și poliția vine cu serviciile speciale de susținere a copilului și copilul e luat de la părinți și plasat în familii foster.

10. Să-și învețe copiii să spună poezii.

Până și mie mi se face oarecum, că atunci când au oaspeți, canadienii se fac că n-au copii. Îi lasă de capul lor – nici tu poezii pe scaun, nici tu dansuri, nici cântece cu aplauze, nici tu luați la întrebări: „Da cum face oaia, vaca, leul, rubla?” (poate copiii lor nici nu știu??) „Da câți prieteni ai la școală?” „Da de ce?” „Da care e culoarea ta preferată?” „Da de ce verde?”

Iată la noi, la moldoveni – asta da! Copilul educat se vede din prag („Traian, hai dă drasti, dă drasti cu nanu Vitea!” „Oxana-Maria, ia vino s-o pupi pe nana Olea!”) – copiii dau drasti, o pupă pe nana, apoi la joacă, dar pe-oleacă, că acuși începe concertul. În funcție de vârstă, educație, eveniment sau stare socială, programul concertului va include:

 1. Poezia „Cățeluș cu părul creț” și/sau „Vine rața de la baltă”, autor: M. Eminescu.

2. Hăituri (dacă e sezonul; iar acum e sezonul). (În continuare așadar vom simula o serată a rudelor și cumătrilor convocată cu ocazia Anului Nou, inclusiv pe vechi, de aceea vom lucra în special cu tematica „Anul Nou”).

3. Poezia învățată la grădiniță/școală pentru matineu.

4. Cântecele învățate la grădiniță/școală pentru matineu.

5. Poeziile altor copii din grupă, învățate instantaneu în timpul repetițiilor.

6. Poezii despre iarnă. (Sora mea Aura recita pe parcursul întregii grădinițe și până prin clasa a șaptea pastelul clasicului nostru Vasile Alecsandri „Iarna”, cu intonație, cu mimică și cu mâini aruncate în aer).

7. Cântecul „Jingle Bells”, care a devenit la fel de iubit în sânul poporului nostru, ca și „Miorița” pe vremuri, ba chiar și mai iubit. (Asta în familiile în care copilul învață engleza la școală).

8. a. În familiile de tip ”odnoklassniki” vor urma 2-3 cântece din estrada rusească.

8. b. În familiile unioniste vor urma părinții, cu recitaluri din Cenaclul Flacăra.

...Între timp, părinții au luat câte vreo 1-5 sute de grame și devin un pic cam gălăgioși (în afară de unele mame care nu beau pentru că alăptează sau au fost desemnate la volan în seara de ‘neasară de către tați), de aceea copiii încep să urmeze programul a lehamite. De aceea treptat sunt lăsați de capul lor, iar noi, părinții, de capul nostru. Și sărbătoarea continuă cu voie bună și cuvinte frumoase aruncate la nimereală unul altuia.

La mulți ani, moldovenii mei! Probabil, cei mai stranii, dar cu siguranță cei mai dragi oameni de pe pământ! 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.