Prima pagină / Lucruri / Societate  /  Povești de cartier: Licărul | Blogul Tatianei Țîbuleac

Povești de cartier: Licărul | Blogul Tatianei Țîbuleac imprimare

22.05.2015   77 

Tatiana Țîbuleac a scris pe blogul ei o nouă poveste de cartier intitulată „Licărul”.

Votează: 4.5/5 (6 Voturi )

„Sunt oameni pe care îi știi de-o viață, dar pe care nu-i cunoști. Îi vezi pe stradă, la petreceri, auzi de la alții ce și pe unde au mai făcut, însă când trebuie să îi descrii nu știi de unde să începi. Pentru că îți dai seama că, așa cum fac orbii când pipăie fața unui om, și tu ai pipăit doar suprafața lor. Așa a fost pentru mine Mihai.

Pentru prima dată, față în față, doar noi doi, ca să vorbim – ne-am întâlnit într-un oraș străin, într-o țară străină, într-o iarnă străină. Eu – distantă, el – actor. Eu cu întrebări, el cu ocupații. Doi înghețați, în căutarea unui ceai cald, pe care nimeni nu vroia să ni-l vândă. De când sunt la Paris, doar în acea zi, când ne-am întâlnit cu Mihai, toate localurile la care am bătut erau închise.

Am vorbit mult atunci. Despre Moldova, despre cum am părăsit-o. Despre Franța, despre cum ne-am atribuit-o. Despre scrisul meu, despre studenții lui. Despre femei, despre actori. Despre fals și despre adevărat. Despre gutui, toamnele din Moldova și alte regrete.

După ce ne-am despărțit, simțeam că nu voi scrie despre el. Întâlnirea noastră mă încurcase și mai mult. Știam și mai puțin. M-am așezat pe bordura havuzului din fața casei, ca să notez primele cuvinte care îmi vin în cap. Așa fac mereu – și de obicei acestea devin mai târziu titlurile textelor mele. Frig, gri, departe – am scris. Apoi am lăsat. Pe verso am scris: lapte, mazăre, ceapă – și m-am dus la magazin. Textul nu se întâmplase.

Peste câteva luni ne-am văzut din nou. La o școală de film din Paris, unde Mihai este de mulți ani profesor. Era examen, iar studenții trebuiau să prezinte lucrările de sfârșit de trimestru. Noi – mai multă lume – eram în juriu, iar el…

El era. Acolo, de-acolo, motivul.

Tot ce îmi păruse neclar în discuția noastră și, de fapt, în toți anii în care l-am cunoscut – a prins contur. Semnele mele de întrebare s-au schimbat în semne de exclamație. Cuvintele s-au alineat. Gesturile au devenit sincere, tăcerile s-au umplut. Îl găsisem pe Mihai – cel despre care vroiam să scriu. În sfârșit deschisese ușa.

Pentru că acolo – printre studenții care îl priveau cu respect și admirație, acumulate în timpul zecilor de ore și repetiții, pe acea scenă împrovizată, plină de bucuria primelor succese și amarul primelor eșecuri, printre aplauze și ridicări de sprâncene – Mihai emana lumină.

„Licăr”, am scris pe un colț de foaie”scrie Tatiana Țîbuleac într-o postare pe blog.

EEF  Ambasada Suediei  Danida   

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu suportul Fundaţiei Est-Europene. În prezent, portalul Stiripozitive.eu este realizat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.  

Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia: Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, art. 2.4.