Prima pagină / Locuri / Turism  /  Elveția de la Fetești

Elveția de la Fetești imprimare

Valea Draghiștei poate deveni la fel de celebră ca Orheiul Vechi

27.02.2012  

La 220 de kilometri de Chișinău și la 20 km de Edineț, în Valea Draghiștei, departe de ochii lumii, își ascunde podoabele o localitate discretă. Satul Fetești poartă cu demnitate și delicatețe o salbă de stânci milenare și păduri mărețe, iar la cingătoare și-a prins apele Draghiștei.

Cu siguranță, și aceste locuri merită a fi vizitate. Anume aici, în Rezervaţia naturală „Feteşti", pot fi admirate capodopere peisagistice - bune de fotografiat, bune de păstrat în amintiri și tocmai potrivite pentru a împărtăși cu altă lume bucuria descoperirii lor.

Un colț de Elveție în Moldova

Peisajele mirifice ale Elveţiei se pot regăsi aici, la Fetești, Edineț, doar că la scară redusă. „Alpii" basarabeni sunt, de fapt, stâncile care înconjoară satul și datorită lor acest colț de pământ mai este numit și „Mica Elveție". Satul Fetești se află într-un amfiteatru natural, fiind vegheat de toltre, formaţiuni specifice râului Prut şi afluenţilor săi, cu o înălțime de 200-300 metri. Unele dintre aceste recife străvechi sunt „ornate" cu peșteri. O bună parte din stâncile abrupte de calcar sunt pleșuve și formează un ansamblu de monumente naturale neobișnuite.

În unele localități din nordul Moldovei aceste monumente naturale sunt făcute una cu pământul de carierele din zonă. Aici însă, afirmă primarul satului Fetești, Ion Munteanu, situația este mai bună. „La noi în sat nu este atât de mare problema privind extragerea pietrei, așa ca în satele alăturate. Noi păstrăm monumentele naturale ca să avem cu ce ne mândri și depunem eforturi ca să nu dispară Mica Elveție de la Fetești. Avem peisaje foarte frumoase și nu permitem să fie nimicite. Localnicii au un loc special de unde extrag piatra, nu prea des și în cantități normale ca să nu dăunăm", spune primarul.

Unele stânci au fost botezate de localnici datorită aspectelor inedite. Stânca Bunicii, de exemplu, de departe pare o bunică ce se odihnește pe laiță (mai zisă uneori și „Stânca Bunelului"). Broasca țestoasă seamănă cu o reptilă cu carapace, iar Țiglăul este o stâncă singuratică, impresionantă prin forma sa. O priveliște frumoasă  se deschide în fața celor care urcă Dealul scumpiei: în față apare o pădure fără pereche, din care se ridică două stânci pleșuve.

În așteptarea turiștilor

„Mica Elveție" din Feteștii Edinețului are nevoie de o promovare, cel puțin ca să fie cunoscută la fel ca Orheiul Vechi. Autoritățile cred că în anii următori vor putea rezolvată problema lipsei de infrastructură turistică printr-un efort comun al administrației publice de diferite niveluri, agenților economici și localnicilor. „Noi ne dorim turiști, confirmă primarul satului Ion Munteanu. Suntem deschiși pentru eventualii investitori în turismul rural. Până atunci însă, putem primi turiștii cu ce avem și îi putem caza la oamenii din sat".

Turiștii care vor să se aventureze în aceste locuri nu vor regreta, mai ales că în zonă ei pot vizita și alte localități apropiate, cu peisaje splendide, precum Gordinești, Buzdugeni, Trinca sau Corjeuți. Un traseu turistic pe aceste meleaguri ar fi solicitat atât în perioada caldă a anului, cât și în cea rece.

Defileul săpat de apele Draghiștei este împrejmuit de un masiv de pădure, iar împreună creează un peisaj de poveste. Sătenii s-au obișnuit cu rezervația peisagistică, care este considerată de către ei ca ceva firesc, în schimb recifii milenari sunt priviți cu admirație de către oaspeți și turiști. O priveliște cu adevărat deosebită care merită să facă parte din cele mai vizitate atracții turistice dintre Nistru și Prut.

Referințe

Draghiștea, râul dragostei

O bună parte a frumuseților ce se găsesc la Fetești se datorează Draghiștei, râulețul ce a săpat această vale încântătoare. Pârăul are o denumire care, potrivit legendelor, vine de la dragostea băștinașilor pentru apele acestuia. Mai există o versiune științifică, potrivit căreia numele Draghiște are o etimologie arhaică, iar rădăcina acestui cuvânt ar însemna de fapt strâmtură sau defileu. Acum jumătate de veac localnicii puteau lesne să consume această apă, acum însă Draghiștea este poluată. Râul izvorăște din regiunea Cernăuți, iar la peste 60 de kilometri se varsă în Prut.

Țiglău, istoria în piatră

La intrarea în Fetești, dinspre Gordinești, se ivește Țiglăul, o stâncă izolată de vreo 30-40 de metri. Stânca milenară are o peșteră naturală ascunsă aproape de vârf. Țiglăul este impresionant prin măreția sa, fiind înconjurat de zeci de pietroaie cu forme bizare.

 

 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.