Prima pagină / Locuri / Timp liber  /  Top 5 cetăți ale Moldovei

Top 5 cetăți ale Moldovei imprimare

Cetatea Soroca, Cetatea Tighina, Cetatea Suceava, Cetatea Hotin și Cetatea Albă

21.03.2012  

Au secole în ziduri, sunt acum în țări diferite, unele se întind pe nouă hectare, iar altele au diferite istorii relatate de aceeași ghizi. Sunt cetățile Moldovei.

Votează: 3.1/5 (7 Voturi )

Fortărețele Moldovei istorice, parte a sistemului defensiv medieval, sunt astăzi în state diferite, deși odinioară erau un tot întreg. Au secole de existență în spate, însă multe dintre ele stau și astăzi la fel de semețe, ca în vremurile de faimă, când impuneau respect în fața dușmanilor.

Să facem deci un tur virtual la unele dintre fortificațiile noastre medievale.

Cetatea Soroca. Cetatea de pe bancnota de 20 de lei

Cetatea Soroca este situată pe Nistru și, mult mai mică decât Cetatea Albă, Hotin sau Tighina, este aproape perfectă din punct de vedere arhitectural. Are forma rotundă cu patru turnuri circulare și unul dreptunghiular, sistem concentric de apărare, iar interiorul era împărțit în trei nivele.

Fortăreața din Soroca păstrează o enigmă în ceea ce privește perioada construcției sale. Să fi fost zidită pe timpul lui Petru Mușat, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare ori Petru Rareș? Nu se știe, cert este că a fost menționată în 1499, atunci când pârcălabul Coste de Soroca era printre martorii semnării păcii dintre Ștefan cel Mare și regele polonez Ioan Albert. Apariția Cetății Soroca la hotarul dintre latinitate și lumea slavă s-ar putea datora vadului de pe Nistru, loc prielnic de a trece apa pentru hoardele barbare.

Cetatea s-a păstrat bine, cu toate că, acum câteva decenii, a fost renovată fără a se ține cont de specificul istoric și materialul din care a fost zidită. Imaginea Cetății Soroca se află pe bancnota cu valoarea nominală de 20 de lei, emisă de Banca Națională a Moldovei. 

Cetatea Tighina. La indicația lui Ștefan cel Mare

Cetatea din Tighina, la fel ca și celelalte trei fortărețe de pe Nistru, este construită pe malul drept al râului. Cetatea are aspectul unui patrulater neregulat, fortificat cu ziduri exterioare. Se crede că cetatea actuală a fost ridicată pe locul palăncii așezate aici la indicația lui Ștefan cel Mare, domnitor care a contribuit semnificativ la edificarea sau dezvoltarea majorității fortărețelor moldovenești. Este acaparată de turci pe vremea lui Petru Rareş, fiind înlocuită cu o fortificație din piatră. În urma războaielor ruso-turce de la hotarul secolelor XVIII-XIX, cetatea este luată în stăpânire de ruși.

Monument de istorie și arhitectură, Cetatea Tighina este parţial deteriorată și necesită lucrări de restaurare.

Cetatea Suceava. Cetate de scaun

Cetatea de scaun a Moldovei din Suceava se găsește astăzi în România și se crede că a fost construită pe timpul domnitorului Petru I Mușat, la sfârşitul secolului XIV. Voievodul Ştefan cel Mare a întărit-o, iar domnitorii care l-au urmat au consolidat fortăreața. Asediată de inamici, clătinată de seisme și trădată de boieri, cetatea medievală din Suceava a rezistat la toate, chiar și la numeroasa oaste condusă de sultanul Mahomed al II-lea al Turciei.

Cetatea de scaun a fost timp de aproape două veacuri reşedinţă domnească şi principalul centru militar al Țării Moldovei. Fortificația a fost afectată în timpul filmării unor secvenţe pentru filmul artistic „Ştefan cel Mare", atunci când s-a dat preferinţă tunurilor reale şi nu efectelor vizuale.

Cetatea Hotin. „A se socoti cea mai frumoasă"

Cetatea Hotinului „...în ziua de azi iaste vrednică de a se socoti cea mai frumoasă şi mai mare decât celelalte ale Moldovei", scria Dimitrie Cantemir în lucrarea „Descrierea Moldovei". Și, într-adevăr, fortăreața este și astăzi o capodoperă arhitecturală de o rară frumuseţe, cu ziduri masive ornamentate cu brâuri din cărămizi de culoare roşie.

Cetatea Hotin este considerată de vecinii de peste Nistru una dintre cele 7 minuni ale Ucrainei. Apariția cetăţii este învăluită în mister, deși ipoteze sunt mai multe. Una dintre ele susține că prima fortăreață a fost ridicată acum o mie de ani.

Se știe sigur doar că a fost construită pentru apărarea de hoardele inamice care veneau de peste Nistru. Cetatea Hotin a suferit multe modificări atunci când se schimbau stăpânii și a cunoscut o dezvoltare uimitoare pe timpul pârcălabilor moldoveni. Fortăreaţa de la Hotin era considerată de către voievozi un simbol al domniei și tot aici era locul de refugiu al domnitorilor răsturnaţi din scaunul domnesc, dar şi al boierilor răsculaţi. În curtea cetăţii se află paraclisul lui Ştefan cel Mare, iar în afara sa, pe zidul interior se zărește o pată întunecată, despre care s-au compus mai multe legende.

La Cetatea Hotin au fost filmate secvențe pentru câteva ecranizări: filmul sovietic „D'Artagnan şi cei trei muşchetari", dar și mai recentul „Taras Bulba".

Curios lucru, însă ghizii cetății au câteva versiuni adaptate ale istoriei Cetăţii Hotin. Astfel, pentru ucraineni se spune una, pentru polonezi alta, iar pentru cei din Republica Moldova și România - o poveste aparte.

Cetatea Albă. 9 hectare

O altă bijuterie arhitecturală moldovenească, aflată în prezent pe teritoriul Ucrainei, este și Cetatea Albă, numită de turci în Ak-Kerman. Fortificația se găsește în extremitatea sudică a Moldovei istorice, ridicată pe o stâncă deasupra limanului Nistrului. Orașul-cetate din preajma cetății era cunoscut în secolul al V-lea înainte de Hristos ca Tiras, acesta făcea parte și din regatul dacic pe timpul lui Burebista. Herodot numea fortăreața Ofiussa - „Cetatea Şerpilor", datorită mulțimii de târâtoare ce o invadau.

Se crede că citadela din inima actualei cetăți a fost zidită la indicația voievozilor Moldovei, fiind cucerită de  turci în anul 1484, aceasta a fost adaptată noilor necesități. Biserica ortodoxă înălțată în interiorul cetății la porunca lui Ștefan cel Mare a fost transformată în moschee. Minaretul locașului mahomedan a fost păstrat și după ce în 1812 cetatea a fost preluată de către Imperiul Rus, turnul fostei moschei fiind folosit pe post de far pentru vasele ce se apropiau de pe Nistru. Suprafața totală a fortăreței depășește nouă hectare, iar până acum au rămas doar o parte din cele 34 de turnuri de altădată.

Cetatea Albă a fost botezată anume așa datorită pietrei de culoare albă din care a fost ridicată, cu toate că pe parcursul veacurilor nuanța acesteia s-a cam întunecat. Ghizii menționează arareori apartenența românească a cetății sau voievozii Moldovei care au influențat dezvoltarea sa, acestora li se atribuie în majoritatea cazurilor mai mult un rol secundar.

Fortificația a trecut din mână în mână de-a lungul ultimilor milenii. Greci, fenicieni, daci, romani, bizantini, genovezi, turci, ruși, ucraineni și moldoveni au deținut-o, iar despre ultimii, fără pic de subiectivitate, se crede că au fost adevărații stăpâni.

Știripozitive.eu | Elena Vrancean-Șterbate

 

 

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.