Prima pagină / Oameni / Societate  /  Natalia Postolachi, director executiv al AO CASMED: „Noi mergem pe principiul că dacă sunt lucruri imposibil de realizat, noi să demonstrăm că se poate de realizat. În acest sens, ne-am propus să găsim soluții inovative pentru a face schimbări”

Natalia Postolachi, director executiv al AO CASMED: „Noi mergem pe principiul că dacă sunt lucruri imposibil de realizat, noi să demonstrăm că se poate de realizat. În acest sens, ne-am propus să găsim soluții inovative pentru a face schimbări” imprimare

20.10.2020  

Natalia Postolachi este director executiv al Asociației Obștești „Centrul de Asistență Socio-Medicală la Domiciliu” (CASMED). În acest interviu, aceasta ne-a relatat despre necesitatea organizațiilor prestatoare de servicii, scopul acestora, dar și provocările cu care se confruntă la nivel local, dar și național.

– Care este specificul organizației CASMED?

– Inițial, a apărut organizația Pro Cooperare Regională care acoperea patru domenii: social, medical, economic și mediu și agricultură. În 2009 a avut loc o evaluare a programului organizației și a fost înaintată sugestia ca Pro Cooperare Regională să-și focuseze activitatea pe un domeniu mai restrâns, iar pentru celelalte domenii să se creeze alte organizații. Astfel, în anul 2010, a luat naștere Asociația Obștească „Centrul de Asistență Socio-Medicală la Domiciliu” (CASMED).

Asociația a fost fondată de către șase organizații, cu zece ani în urmă. În sine CASMED este o organizație care lucrează la Firul Ierbii și a fost fondată din dorința de a ajuta și sprijini pe cei vulnerabili, de a contribui la îmbunătățirea sănătății și calității vieții lor, iar în acest scop, CASMED oferă servicii integrate medico-sociale de îngrijire la domiciliu. De asemenea, un serviciu mai recent dezvoltat, cu suportul Fundației Soros Moldova și a Delegației Uniunii Europene, este Serviciul Social Echipa Mobilă – dezvoltat în raionul Glodeni, în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială. Mai instruim și persoanele în etate și pacienții pentru diferite inițiative civice. Totodată, CASMED sprijină crearea grupurilor de auto suport  pentru vârstnici și nemijlocit ajută localitățile, în special autoritățile publice locale, ca să devină mai prietenoase vârstei. Suplimentar, în perioada rece a anului sprijinim cantine sociale, anul trecut am făcut acest lucru pentru zece cantine, în decursul a patru luni și la fel ne propunem să facem și anul acesta.

– Ce categorii de persoane pot beneficia de serviciile sociale CASMED?

– Beneficiarii noștri sunt în mare parte persoanele cu dizabilități și persoane în etate, dar depinde de specificul serviciilor. Spre exemplu, pentru serviciul social al echipei moile avem atât copii cât și adulți, pentru servicii integrate socio-medicale și îngrijire la domiciliu – avem doar adulți

Serviciile profesioniste pe care le-am dezvoltat – serviciile echipei mobile și cele de îngrijire la domiciliu, sunt prestate conform standardelor, întrucât CASMED este acreditat în prestarea serviciilor medicale și sociale de îngrijire la domiciliu. Grupele de beneficiari sunt predefinite în regulamentele de organizare și funcționare și în standardele minime de calitate.

Dacă e să vorbim despre beneficiarii cantinelor sociale, atunci noi avem listele elaborate de către asistenții sociali împreună cu autoritățile publice locale și astfel de servicii pot beneficia inclusiv copiii sau familiile cu venituri mici, rămâne la decizia autorităților publice să stabilească cine sunt grupele țintă.

 

– Care sunt dificultățile în momentul creări unei organizații prestatoare de servicii?

– Cred că cu o astfel de problemă se confruntă majoritatea organizațiilor proaspăt înființate – lipsa finanțatorilor. Primii doi ani noi nu am avut finanțare decât de la Organizația HEX care a sprijinit CASMED-ul încă e la început. Orice organizație nou creată dacă nu are un finanțator stabil, aceasta nu are nici o șansă să se dezvolte. Noi acest lucru l-am avut și acesta a fost marele nostru noroc.

Totodată, donatorii care nu știu ce înseamnă să fii un prestator de servicii, au aceeași abordare față de organizațiile prestatoare de servicii și cele ce nu prestează sericii, dar munca, volumul de lucru și responsabilitatea e diferită pentru aceste două tipuri de instituții. Plus la aceasta, lucrând în calitate de prestator, activezi după anumite standarde. Sunt încheiate diverse contracte de prestare a serviciilor și respectiv trebuie să îți asumi anumite responsabilități și indiferent dacă ai resurse financiare și umane sau nu, trebuie să prestezi acele servicii. Anume din acest motiv al responsabilității foarte mari, apar puține organizații prestatoare de servicii.

– Există în Republica Moldova un mediu favorabil de dezvoltare a organizațiilor prestatoare de servicii?

– Nu există, deoarece în alte țări, spre exemplu, guvernul lansează diferite concursuri de suport pentru a dezvolta anumite domenii și astfel facilitează apariția prestatorilor publici sau privați. Dacă ar fi despre cei privați să vorbim, la ei au apărut multe organizații mari pentru că au avut, din start, un suport financiar. La noi, însă, aceste organizații apar doar datorită donatorilor, iar statul nu are astfel de programe din păcate.

 

– Ce impedimente întâlnesc ONG-urile în activitatea lor?

– O problemă pentru prestatorii de servicii ar constitui lipsa unui oficiu. Dacă ești o organizație ce nu prestează servicii și nu necesită o acreditare, atunci liber poți închiria un spațiu și oricând să-l schimbi. Altceva, însă, este atunci când prestezi servicii. Odată cu modificarea oficiului, trebuie modificat întreg pachetul de documente, iar în această perioadă instituțiile de control sunt în drept să suspende activitatea din motiv că actele nu sunt în regulă. Apoi modificând oficiul, din nou este necesară verificarea oficiului pentru a primi o autorizare sanitară. Și în tot acest timp instituția nu-și poate permite să-și suspende activitatea întrucât are încheiate anumite contracte cu beneficiarii săi. Acesta consider că e cel mai mare impediment. Noi am avut norocul să putem convinge finanțatorii ca din banii alocați pentru închirierea oficiului să ne procurăm unul pentru a evita astfel de probleme.

Un alt impediment ar fi cadrul legal, unde nu există o metodologie exactă în care să fie descris pas cu pas ce ai de făcut. În acest sens, autoritățile nu prea au curajul să apeleze la serviciile unei organizații întrucât legea achizițiilor spune una, dar metodologiile conexe spun alta și atunci nu există o claritate. Plus la toate, nu există o metodologie de costificare a serviciilor sociale.

Dacă în ceea ce privește serviciile medicale, există o formulă exactă de stabilire a costurilor, domeniul social întâmpină mari provocări la acest capitol. Și atunci autorităților publice le e frică să apeleze la un prestator privat pe motiv că pot fi acuzați de prețurile ce le-au achitat pentru anumite servicii și pot fi acuzați de utilizarea incorectă a fondurilor publice.

– Ce motivează Asociația Obștească CASMED să-și continue activitatea în pofida tuturor impedimentelor?

– Noi mergem pe principiul că dacă sunt cumva lucruri imposibil de realizat, noi să demonstrăm că se poate de realizat. În acest sens, noi ne-am propus să găsim soluții inovative pentru a face schimbări. Este foarte ușor să zici că nu e posibil și să dai mâinile în jos, dar noi ne putem caracteriza prin perseverență și vrem mereu să demonstrăm că totul e posibil.

De asemenea suntem motivați de faptul că tot ceea ce facem, este pentru noi. Având posibilitatea de a vedea anumite lucruri în afara țării, am rămas impresionată de serviciile care sunt acolo și chiar am ajuns la concluzia că nu îmi doresc să îmbătrânesc în Moldova. Peste hotare sunt foarte multe servicii dezvoltate și oamenii au un grad foarte mare de siguranță. Eu chiar nu știu dacă se merită de rămas aici și tocmai din acest motiv noi încercăm să luptăm, să vorbim cu autoritățile, cu consilierii, dar și cu alți oameni ce au funcții decizionale, pentru că noi dezvoltăm pentru noi, ca viitori oameni care o să îmbătrânim aici. În situația mea eu pot pleca oricând din Moldova, așa precum mulți alții o pot face, iar unii chiar au și plecat, dar sunt oameni care deja nu mai pot pleca – persoanele în etate, unele persoane cu dizabilități – și atunci îți pare rău. Noi zilnic mergem în teren și contactăm cu oamenii, iar aceștia mereu ne spun așteptările pe care le au de la conducere. Având zi de zi o astfel de ploaie de nemulțumiri, noi suntem motivați să îi ajutăm pe toți, măcar cum putem.

– Ce practici din afara țării ar putea implementa organizațiile prestatoare de servicii și la noi, în Republica Moldova?

– În toate vizitele în care am fost, noi am încercat să luăm ceva – la nivel de instrumente de lucru, la nivel de abordări, la nivel de metode inovative. Tot ce a reușit să se dezvolte în alte părți și noi vedem că este bine și că este funcțional și la noi – încercăm să aducem în țară. De exemplu, de la colegii noștri din cadrul organizației Caritas Alba Iulia, noi am dezvoltat și implementăm conceptul de chinestetics, acesta fiind un pic mai diferit decât kinetoterapia. Acest concept de chinestetics, în general, a fost implementat pertu a sprijini țările mai slab dezvoltate, care nu au posibilitatea să construiască atât de multe centre de recuperare, unde să se adreseze oamenii ce au suferit vreun accident vascular sau persoanele cu dizabilități. În acest sens, conceptul prevede instruirea pacienților, dar și a rudelor acestora, diferite tehnici și exerciții de restabilire a anumitor mobilități ce au fost pierdute. Întrucât am avut cazuri în care un membru de familie, îngrijind de persoana cu mobilități reduse, a dezvoltat o hernie de disc deoarece nu ridica corect pacientul. În sine, sunt niște tehnici simple, dar care până la urmă au beneficii atât pentru pacient cât și pentru persoana ce-l îngrijește.

La moment, avem un proiect comun, la fel cu colegii din România, în cadrul căruia lucrăm asupra tratamentului modern al plăgilor.

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului „Building partnerships for transparent and improved state support offered to CSOs in the Republic of Moldova 2020”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în parteneriat cu Centrul European pentru Legislație Non-profit (ECNL), ca parte a Asistenței Tehnice pentru Moldova, gestionat de ECNL, și cu suportul Agenției Suedeze de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare. Proiectul este posibil datorită Centrului International pentru Legislație Non-profit (ICNL) prin Inițiativa Spațiul Civic. Această publicație este finanțată de către Guvernul Suediei. Guvernul Suediei nu împărtășește neapărat opiniile exprimate de autori. Autorii își asumă întreaga responsabilitate pentru conținut.

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.