Prima pagină / Oameni / Fabule moderne  /  Fabulă modernă despre cutii de Tatiana Ţîbuleac, Paris

Fabulă modernă despre cutii de Tatiana Ţîbuleac, Paris imprimare

18.05.2014  

„În acea dimineaţă mama deja mă născuse”, spune Tatiana Ţîbuleac în noua sa fabulă şi recunoaşte că în acea zi de toamnă, Parisul era deosebit de frumos, însă despre naşterea ei nu aflase încă nimeni.

Votează: 5.0/5 (2 Voturi )

În acea dimineaţă mama deja mă născuse. Eu dormeam cuminte pe burtă la ea, unde era cald şi moale. Sora medicală de la spitalul raional, şezând la masa din capătul coridorului, tocmai terminase de scris fişa nou-născutului. 3,75 kg, 52 cm, ochi albaştri, familie deplină. Mama se gândea cât de tare mă iubeşte. Tata - că va renunţa la deplasări pentru o perioadă. Bunica, venită la oraş cu sufletul la gură, îşi spunea că-s tare frumuşică, numai noroc să am. O doctoriţă cu experienţă a luat fişa mea medicală de pe masă, a verificat-o atent, a dat din cap şi a pus-o în cutia cu „Naşteri” ale spitalului, la litera „Ț”.

În acea zi de toamnă, Parisul era deosebit de frumos. De naşterea mea nu aflase încă nimeni. Lumea se lăfăia la terase în cafele şi ciocolată. Chelnerii cărau pe tăvi mormane de croissant-uri, sucuri proaspăt stoarse şi ziare aburinde. Oameni de toate vârstele se sărutau pasional în stradă. Parisul îşi rămânea fidel.

D-nul Legrand, din pacate, trebuia să lucreze. El era om serios, funcționar la Ministerul de Externe. Croissant-ul și cafeaua și le luase acasă, ca un francez sadea. Mergând pe coridoarele Ministerului el se gândea la afaceri de stat, la cină și la vacanța de Crăciun. Nu neaparat în aceasta ordine. Sub braț, d-nul Legrand avea o cutie goală, de la pantofii noi, încățați astăzi dimineața. Odată intrat în biroul său, el puse cutia pe masa, și se uita lung la ea. Da, era exact ceea ce trebuie! Apoi scoase dintr-un sertar câteva dosare, și le aranjă cu grijă înăuntru. Un dosar - care avea numele Veronique N. - îi atrase atenția în mod special. „Curios”, își spuse d-nul Legrand și îl puse deoparte. „Franțuzoaică de-a noastră, dar vorbește limba Română!”.  „Să vedem, să vedem”...

În aceeași zi, la București, Veronique, o absolventă a facultății de Turism din Republica Franceză, aflată de câțiva ani la muncă în Republica România, tocmai își terminase prânzul. Veronique era o tânără nebunatică și foarte deșteaptă. Ajunsese în România, când i-a fost clar ca în viață vrea altceva decât colegele ei. Ar fi putut merge și ea la un stagiu în Tunisia, unde se duceau majoritatea francezilor din breaslă. Ea însă a ales România – o țară stranie și cam periculoasă. Dar, asta a fost demult. În acea zi, Veronique era deja o tânără aranjată. Vorbea limba română la perfecție, pricepea politica, cunoștea realitățile țării. Avea prieteni români, râdea la glume cu subtext, și, mai mult decât atât, chiar îi plăceau oamenii de aici. Poate tocmai de aceea, sau poate de altceva, Veronique se îndrăgostise de un băiat român... Anume la dragoste se gândea Veronique, când a decis să-și citească corespondența. O scrisoare îi atrase atenția. Era din Franța și avea pe ea adresa Ministerului de Externe, unde cu vreo 5 ani în urmă, Veronique trimisese un dosar. „Nici nu știi cum mă fac diplomat”, zise ea atunci. ÎI scria un anumit domn Legrand...

...

Peste 30 de de ani de la această zi, Veronique N.-M. cum se numește acum tânăra nebunatică de pe vremuri, a venit să ma viziteze la casa mea din Paris. Mi-a adus flori și o cutie cu macaroons. Am așteptat-o ca pe un musafir drag, foarte drag, care m-a ajutat mult să ajung unde am ajuns. Veronique nu mai lucrează demult în turism. În acea zi a raspuns pozitiv la propunerea d-nului Legrand de a deveni diplomat... Și a devenit. Cel mai iubit dintre diplomați. Dupa România a urmat Moldova, unde am și cunoscut-o. Într-o zi predestinată de alinierea în ceruri a unor cutii aleatorii... Probabil că mulți moldoveni ar putea scrie depre Veronique o istorie. Mai interesantă și mai frumoasă de o mie de ori decât a mea. 

Pentru că modest, simțit și cu dragoste pentru oameni, Veronique a făcut istorie.

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.