Prima pagină / Oameni / Fabule moderne  /  Fabulă modernă despre fineţe de Tatiana Ţîbuleac, Paris

Fabulă modernă despre fineţe de Tatiana Ţîbuleac, Paris imprimare

28.09.2014  

Regăsim în noua fabulă modernă a Tatianei Ţîbuleac amintirea unei zile cu aluat şi dialogul cu directoarea unei agenții de modele de la Chișinău, care vorbea cu atâta pasiune despre „haine românești atât de frumoase, încât să vrea să le poarte tot globul, dar mai ales moldovenii”.

Votează: 5.0/5 (6 Voturi )

Aluatul Valentinei era subțire-subțire. Ea îmi vorbea repede și purta atent turta de pe o mână pe alta, ca s-o cumințească. Iar eu, cum se întâmplă des, o ascultam doar cu urechile. Căci în cap deja împingeam pe o poliță imaginară amintirea acelei zile cu aluat, știind precis că acesta se va coace mult mai târziu. Ca și toate visele ei.

Am vorbit mult în acea seară. Uitasem că eu sunt jurnalistă, iar ea - directoarea unei agenții de modele de la Chișinău. Mi-am adunat notițe pentru materialul pentru care am venit și am lăsat-o să-mi povestească despre ceea ce vroia să facă cu adevarat. 

Mi-a spus despre ii și bondițe. Despre pânze străvezii brodate cu lanuri de cruciulițe cuminți. Despre rochii delicate împroșcate cu dantele și culori împărătești. Despre haine românești atât de frumoase, încât să vrea să le poarte tot globul. Dar mai ales moldovenii. Moldovenii care pe atunci râdeau în hohote de visele ei țărănești. Valentina îmi povestea însuflețită, iar eu nu-mi puteam rupe privirea de la mâinile ei. Mâini care zvâcneau nervoase în aer, ca să participle și ele la discuție. Care ne îndemnau să terminăm mai repede vorba, căci era atâta treabă de făcut…

- Vreau să îmbrac toate fetele noastre în ii. Să le împletesc părul. Să le pun brâu. Să arăt lumii întregi cât de frumoase pot fi Moldova, România. Noi.

În toți acești ani am urmărit-o pe Valentina. Mamă la distanță, văduvă convinsă. O femeie pe care singurătatea totuși nu a transformat-o în corb, ci în rândunică. M-am bucurat pentru fiecare succes al ei. Pentru fiecare laudă. Pentru fiecare literă scrisă despre ea. Am aplaudat primele colecții de haine – sfioase. Pe cele mai îndrăznețe – de pe podiumurile din România. Am triumfat să o vad în Franța. M-a încântat să văd născându-se la Chișinău Festivalul Iei. Să văd zeci de copii botezați în straie românești. Părinți - purtând mândri haine tradiționale. O țară care își scoate cu demnitate de prin lăzi frumosul prăfuit.

Recent, peste 15 ani de la acea seară, m-am întâlnit din nou cu Valentina. La Paris. Am băut o cafea și am vorbit despre noi. Despre viață și cum are aceasta grijă de toate. Despre greu, despre trădări. Dar și despre succese, oameni care au susținut-o și care au crezut în ea. 

La sfârșit, Valentina mi-a dat o ie. Care este, probabil, cea mai frumoasă ie din lume. Pentru că ia mea nu este simplă. Ea are brodată pe pânza ei străvezie o prietenie de 15 ani. Cuvinte spuse, dar mai ales nespuse. Drag şi admirație. Dor. 

Ia mea este fină, mai fină decât orice finețe pe care am cunoscut-o vreodată. 

Ca și femeia care a creat-o cu drag.

EEF         

Portalul Stiripozitive.eu a fost creat de „URMA ta” la 1 martie 2012 cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene.

Conținutul portalului www.stiripozitive.eu este creat de „URMA ta” cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Guvernului Suediei.

• • • 

Preluarea textelor care aparțin www.stiripozitive.eu poate fi făcută doar cu acordul scris și cu indicarea sursei și linkul activ la subiectul preluat din www.stiripozitive.eu.