print
Un defileu din Moldova, bun de defilare
27.02.2012
11870

Acesta este un ținut din valea râului Lopatnic, rupt parcă din basmele copilăriei, care te face să uiți de civilizație și să te contopești cu natura.

Defileul și, în special, peștera „Nunta dracului", sunt descrise în nuvela „Contrabandistul" de Constantin Stamati-Ciurea, scriitor care avea o moșie în apropiere. Zona mai este numită de către săteni și lumea șopârlelor, datorită mulțimii de reptile ce stăpânesc defileul.

Haiducul Ciuntu

Defileul Borta Ciuntului are la bază mai multe mituri: unii vorbesc despre faptul că în peşteri și astăzi apar fantome, iar alții povestesc despre un tânăr haiduc aflat în una dintre grote. Se zice că Ion Ciuntu, un flăcău din Caracușenii Vechi, trăia o frumoasă poveste de dragoste cu o tânără. Ciuntu dorea să ceară mâna fetei, însă părinții ei nu au acceptat și au dat copila unui om bogat de prin părțile locului. Atunci Ion Ciuntu și-a înșeuat armăsarul și a plecat de acasă, aciuându-se în peșterile de pe moșia satului. Calul își avea grajdul într-o grotă de cealaltă parte a Lopatnicului, iar Ion de dincoace. Acesta și-a deprins calul, ca la o fluierătură, calul să vină sub peștera haiducului, iar Ion sărea direct în șa.

Ca o răzbunare față de cei bogați, haiducul Ciuntu îi jefuia, iar aurul și banii erau oferiți săracilor. Doar câțiva ciobani ce-și pășteau turmele în defileu cunoșteau ascunzișul haiducului, iar unul dintre ei l-a și vândut poterei. O ceată de bărbați puși la cale de cei avuți a încercat să-l prindă, însă haiducul nu s-a dat cu una cu două. Timp de două zile și nopți se auzeau împușcături dinspre defileu, Ion se ținea bine pe poziții și trăgea în oricine încerca să pătrundă în peșteră. Musafirii au astupat intrarea în grotă cu o scârtă de paie și ciocălăi, cărora le-au dat foc.

Astfel au scăpat de haiduc, spre bucuria bogaților și mâhnirea celorlalți săteni. În memoria sa și a faptelor mărețe, localnicii au numit defileul Borta Ciuntului. Multă apă a curs de atunci pe Lopatnic și totuși, chiar în ziua de azi, se spune că din deschizătura peșterii se aude uneori un șuierat strident, urmat de un nechezat și un galop răsunător. Aceasta spre satisfacția nevoiașilor și mâhnirea bogaților de astăzi.

Defileu fără pereche

Unul dintre cele mai uimitoare defileuri dintre Nistru și Prut se află pe răzorul moșiilor Caracușenii Vechi și Corjeuți, de pe plaiurile Briceniului. Mii de ani apele Lopatnicului, în graba lor spre Prut, au săpat în piatră aceste forme inedite. Recife calcaroase, stânci pleșuve și blocuri masive de piatră se ridică până la 100 de metri înălțime și par a fi aici de când lumea și pământul.

Păduricea de foioase și conifere decorează defileul într-un verde deosebit, de parcă un maestru a pictat separat fiecare ac și toate frunzele. O potecă bătătorită de săteni duce de la poalele defileului până spre o peșteră, zisă și Borta Ciuntului. Acum aici viețuiesc doar liliecii, care se agită când vreun vizitator încearcă să pătrundă în adâncurile grotei. Cărăruia de la intrarea în grotă continuă până în vârful stâncilor, de unde se deschide un peisaj deosebit. De pe piscul recifului, râul Lopatnic pare un șarpe mic ce își face loc printre pietroaie și arbuști, iar clipocitul lui abia de se mai aude. Întregul complex „Borta Ciuntului" formează un monument al naturii.

Lopatnicul

Afluentul de stânga al Prutului, Lopatnicul, are o lungime de aproape 60 de kilometri și izvorăște ceva mai la nord de satul Grimăncăuți, raionul Briceni. Râul Lopatnic este „autorul" unor peisaje pitorești din nord-vestul Republicii Moldova.

 Chiar dacă apele sale liniștite par lipsite de importanță pentru coloșii  calcaroși, de fapt, anume Lopatnicul a săpat unele dintre cele mai impresionante defileuri.

Perle calcaroase

Între satul Caracușenii Vechi și defileul Borta Ciuntului se află și alte formaţiuni geologice impresionante, înfrumusețate de numeroase grote. Stâncile recifale de pe moșia localității au fost botezate încă din moși strămoși. Astfel, vizitatorii pot admira „Stânca bostănoaielor", „Târla boilor", „Stânca tătarul" ori „Huci".

Satul Caracușenii Vechi se află așezat la poalele unui amfiteatru natural, vegheat de stânci și pietroaie.

 

Tel +373 22 234 692
Fax
Copyright © 2019 Stiripozitive.eu | URMA ta. Toate drepturile rezervate.