print
Dorința de a călători „altfel”
12.05.2020
1111

– De unde a apărut această pasiune pentru călătorii?

– Probabil dorința de a călători a apărut încă din copilăria noastră. Nu cred că ne imaginam atunci că vom călători atât de mult timp, dar am reușit să ne împlinim un vis. Am călătorit chiar cu o mașină cu 5 locuri pe care am adaptat-o la călătorii lungi: am scos scaunele din spate, am pus o saltea pentru doua persoane, o cutie mare sus și am plecat așa nu numai în weekend, ci într-un concediu de 2 săptămâni în Italia și Slovenia, un mic tur.

 

– Cum ați decis să călătoriți anume cu autorulota?

– Călătoream cu avionul și cu mașina noastră în care improvizasem un pat. Era timpul să ne ușurăm călătoriile, să avem mai mult confort pentru a călători mai multe luni în jurul Europei. De aici și a părut ideea de auto rulotă.

 

– Care sunt cele mai importante lucruri pe care în mod obligatoriu persoana nu trebuie să le uite când pornește într-o călătorie cu autorulota?

– În primul rând, trebuie ca totul să fie funcțional, chiar dacă pleci vara, trebuie să te asiguri de exemplu că merge încălzirea, pentru că poți avea zile la munte când e nevoie să încălzești „căsuța”. Noi am fost inspirați să ne cumpărăm un frigider în plus, ne „felicităm” pentru asta mereu când făceam mai multe cumpărături ce ne oferă posibilitatea să stăm mai mult departe de orașe, în natură. Ar mai fi utilă și o trusă de urgență pentru situații neprevăzute. În rest, voie bună și chef de umblat!

 

– Timp de câți ani ați planificat această călătorie în jurul Europei?

– Doi ani de zile am strâns bani pentru această călătorie. A fost dificil, am muncit mult pentru visul nostru!

 

– Cât de multe investiții necesită o asemenea aventură?

– Prima investiție este timpul: să cauți mașina potrivită, sa îmbunătățești ce e de îmbunătățit, timp în care mergi la muncă 5 sau 6 zile pe săptămână. Dacă să ne referim la investiția financiară, e important să știi cât vrei să stai plecat. Pentru un an în Europa e bine sa ai minim 10.000 de euro.

 

– Din cele 18 țări vizitate, care v-a plăcut cel mai mult și de ce?

– Norvegia este țara care ne-a impresionat cu peisajele fabuloase și cu posibilitatea de a sta în natură aproape de fiorduri, de munți și de mare. Cea mai mare bucurie a fost când într-o noapte de septembrie am ieșit afară și am văzut pentru prima oară Aurora Boreala. Este un sentiment de bucurie si încântare ce nu poate fi descris.

 

– În toate aceste călătorii, care a fost cea mai grea provocare pentru voi?

Cea mai mare provocare a fost în Franța, în decembrie , când am rămas înțepeniți în noroi, pe întuneric, pe un drum care nu era circulat și începuse și ploaia. Mașina era în pericol de răsturnare. Am primit ajutor de la o doamna din Elveția pe care cu siguranță o să o ținem minte toată viața.

 

– De cât timp stați izolați în Spania și locuiți în autorulotă?

– În Spania stăm izolați de la începutul stării de urgență, respectiv de pe data de 12 Martie. Astăzi sunt fix 2 luni. Trăim în autorulotă din iunie 2019, de când ne-am început călătoria prin Europa.

 

– Cât de grea a fost adaptarea la un asemenea mod de viață?

– Pentru noi adaptarea nu a fost dificilă. Ne-am organizat și am împărțit sarcinile, unul conduce, altul spre exemplu gătește. Nu ne-a lipsit nimic, dacă ne simțeam obosiți stăteam mai multe zile într-un loc sau dacă doream să poposim mai mult într-o zonă, o puteam face fără probleme.

 

– De regulă, de unde și cum procurați produsele alimentare și alte lucruri strict necesare?

– Putem spune că în călătorie uneori, apa ne „mută” din loc. La 3 zile, rezervorul de 100 l trebuia umplut, așa că foloseam o aplicație specială care ne indica locul cel mai apropiat de unde ne puteam alimenta cu apă. Deși pare dificil, trebuie să spunem că în afara României, spațiile de servicii pentru autorulote și rulote sunt destul de ușor de găsit. În Franța și Spania, aproape fiecare sat are spațiu de servicii, ceea ce ușurează mult o astfel de călătorie. Acum suntem izolați într-un parc natural din Spania, la poalele munților Pirinei și avem noroc sa fie o cișmea cu apă potabilă lângă noi. Referitor la mâncare, supermarketurile ne ofereau cam tot ce aveam nevoie, făceam cumpărături la aproximativ o săptămână, dar acum, stând izolați și având o interdicție de a călători, mersul la cumpărături la 20 km (nu există magazin în satul de jos), cu o mașină de 2 tone poate fi dificil (dar nu interzis). Acum, cumpărăturile ni le face Alba, prietena noastră din sat.

 

– Cum v-ați întâlnit și împrietenit cu Alba și Juan?

– Pe Alba și Juan i-am întâlnit în a doua zi de izolare când ei își plimbau câinele în zona în care noi staționasem. Ulterior, ne-au devenit prieteni, comunicam și prin telefon, din cauza restricțiilor, respectiv ne ajutau și cu cumpărăturile sau orice era nevoie. Ei sunt cei care au spus povestea noastră presei din Aragon și postului de televiziune Aragon TV. Cum deja restricțiile s-au mai redus, am plănuit o ieșire cu ei peste 2 săptămâni. Cu siguranță, ei ne-au făcut izolarea ușoară și au dat o notă pozitivă situației. Credem că este cel mai frumos lucru care s-a întâmplat în această călătorie: să ajungem aici, să întâlnim acești oameni minunați, să cunoaștem aproape toată comunitatea și să ne simțim ca acasă. Alba și Juan și-au planificat următoarea călătorie în România, cu autorulota, pentru că acesta este și stilul lor de a călători.

 

– Ce relații ați reușit să stabiliți cu localnicii din satul Buera?

– După 2 luni de izolare în locul unde ei se plimbau zilnic, putem spune că ne simțim „de-ai lor” și asta se datorează întregii comunități și a felului lor de a fi. Primii pe care i-am întâlnit au fost Alba și Juan, culmea, singurii vorbitori de engleză din sat. Da, am avut noroc! Ei ne-au întrebat dacă ne pot ajuta cu ceva și ne-au ascultat povestea, au sunat primarul, au anunțat localnicii. Altfel, pe timp de pandemie, era puțin ciudat să ai doi turiști la 2 km de sat și să nu știi ce e cu ei. Localnicii nu doar că ne-au acceptat, dar au început să ne aducă produse din gospodăria proprie. Ne întâlnim cu ei când mergem în sat să ducem gunoiul și ne salută, vorbim de la distanță, ne mulțumesc pentru pozele cu peisajele din jurul satului, comunică cu noi, deși noi nu vorbim spaniola, doar o înțelegem.

 

– Cum au reacționat autoritățile din provincia Aragon când le-ați comunicat despre decizia de a petrece perioada de izolare anume acolo?

– Am sunat încă din prima zi a stării de urgență la poliție care ne-au spus să rămânem pe loc și ne-au înștiințat că e interzis să călătorim, dar putem merge la cumpărături, la farmacie sau la medic. Pe lângă acestea noi avem și acceptul primarului sa rămânem aici.

 

– Care sunt aspectele pozitive și negative ale unei călătorii cu autorulota?

– Libertatea este punctul forte, poți merge aproape de orice obiectiv, poți staționa și dormi lângă plajă, în locul de Belvedere sau sub un cer luminat de Aurora boreală. De exemplu, în Norvegia, am vrut sa urcăm pe versantul Reinebringen înainte de răsărit să vedem arhipeleagul Lofoten de sus și am parcat cu o seara înainte la 500 metri de punctul de acces. Dimineața a fost mult mai ușor! Mai există și libertatea de a sta într-un loc cât îți dorești, poate te plictisești sau locul nu este ce ți-ai dorit, astfel, poți pleca imediat. Sau, din contra, vrei să stai mai mult, să vizitezi tot ce e de vizitat. Nu ești forțat de o cazare într-un hotel. Apropierea de natură, este alt punct forte. Punctul slab este că uneori, depinzi de vreme și nu poți ieși afară, spun asta pentru că noi am călătorit și iarna.

 

– Ce sfaturi le-ați oferi celor care au în plan să facă o călătorie cu autorulota?

– Să se informeze din timp și să pregătească tot ce e nevoie pentru călătorie. Neapărat să aibă și un aparat foto pentru că vor trăi momente de neuitat!

 
 Iuliana Gonța, stagiară

Tel +373 22 234 692
Fax
Copyright © 2020 Stiripozitive.eu | URMA ta. Toate drepturile rezervate.