print
Corina Hamureac: „Vreau ca poezia lui Eminescu să fie purtată pe un sacou”
03.03.2020
1985

Cum a fost copilărie Corinei Hamureac?

Eram un copil deosebit, ca și ceilalți copii, mi-am petrecut copilăria la țară, în pădurile cele mai frumoase ale Republicii Moldova, pe meleagurile Corneștiului care este  al doilea punct înalt după geografia Moldovei. Mi-am petrecut copilăria muncind, citind, învățând și acolo am descoperit cele mai frumoase valori cu care m-am format fiind copil și ca om matur, și ca rădăcini,  ceea ce mă reprezintă acum a pornit din copilărie.

Petreceți foarte mult timp cu fiica dumneavoastră, o implicați și pe ea în activitatea dumneavoastră artistică?

Eu mă descopăr prin ea, este o fire retrasă, o fire creativă care mereu are colțișorul și locul ei, acolo unde taie, încleie, face ea ceva. Și-a făcut 5 tricouri pe care și le-a personalizat doar cu o foarfecă și am văzut că de fapt fiecare tricou este o idee de fashion. Eu mi-am dat seama că se transmite pasiunea mea pentru design vestimentar, avea 3 ani când a pus mâna pe o foarfecă și mi-a tăiat cea mai scumpă mătase. Atât de mult m-am gândit ce o să cos din acea mătase ca până la urmă a tăiat-o ea și a zis că e o eșarfă.

Care sunt regulile în educarea Eleonorei?

Disciplina este importantă în educația unui copil, perseverența la fel. Oamenii trebuie să înțeleagă că șapte ani de acasă nu trebuie să îi aștepte de la educatori la grădiniță și profesori la școală, evoluția copilului care se formează pornește din familie. În weekend noi avem ore întregi pe care le petrecem în pădure, ne plimbăm cu calul prin pădure pentru că așa simte ea. Avem momente când cutrierăm toate parcurile din Chișinău, avem momente când stăm și citim, mă strădui multilateral să o dezvolt. Găsim mereu numitorul comun, o las să își facă alegerea, dar de fapt, un imbold în alegerea ei este cuvântul meu și nu uităm să luăm și o carte cu noi.

Care erau preocupările dumneavoastră din perioada de adolescenței?

Nu a existat rebeliune în evoluția mea adolescentină pentru că am mers de acasă la studii la 15 ani, atunci a fost momentul radical de maturizare. Eu mi-am petrecut nopțile din adolescența mea citind și citind nu pentru că mi-a venit o idee de un roman sau nu pentru că am ales o carte la recomandarea unei prietene. Literatura universală am descoperit-o în adolescență. Profesoara de română a văzut ceva în mine, îi datorez dumneaei surpriza poeziilor publicate pe care mi le-a adus poștașul la poartă. Al doilea imbold l-am primit de la profesoara de limba română de la Liceul Teoretic „Dmitrie Cantemir” din Iași, Anca Oprescu, care a fost un om fenomenul pentru mine. Ma-am descoperit și redescoperit și de fapt toate lecturile i se datorează ei. Însă, la finele bacalaureatului, am optat pentru profesia de jurist și am activat în acest domeniu, dar m-am întors în lumea designului.

Cum a avut loc trecerea de la domeniul juridic la cel al modei?

Nu am renunțat, dar am activat în paralele, am conștientizat într-un lăcaș sfânt, toate astea au apărut după ce a apărut fetița mea. Mi-am dat seama că acolo unde sunt este ceva static, echilibrat, eram mulțumită, dar nu mă dezvoltam artistic și nu eram împlinită sufletește. Acum expunând piesele mele vestimentare transpun tot ceea ce am acumulat prin lecturi și sub aspect cultural în toată perioada mea de dezvoltare, deși mai am foarte multe obiective de realizat. Dacă cineva nu a înțeles eu aduc inovația, aduc literatura română, cultura, valorile cu care m-am dezvoltat. Vreau ca piesele vestimentare să fie purtate, să fie o poezie de-a lui Eminescu pe un sacou și cu această poezie să iasă fetele de la noi și de peste Prut, persoanele publice, să fie purtată cultura, să nu lăsăm pe polițe operele marilor scriitori care să prindă praf în bibliotecii.

Reporter: Vlada Popsuico

Imagini-video: Alexei Gurduza

 

Tel +373 22 234 692
Fax
Copyright © 2020 Stiripozitive.eu | URMA ta. Toate drepturile rezervate.