print
Fabulă modernă despre libertate de Tatiana Ţîbuleac, Paris
29.04.2014
4891

Ne-am cunoscut într-o foarte dimineață, într-un mijloc de câmp de țară. Înconjurate de oi moi și găini slobozite. În mijloc de iarbă udă, plină de melci amețiți. Cu o țigară de tutun și alte cateva diferențe între noi. O chema Sage. 

- Da, nume de băiat. Prostesc… ca și toată viața mea.

Sage m-a învăluit. Cu fumul ei greu. Cu viața ei povestită generos, fără ca să-i pese. De parcă ar fi avut alte câteva de trăit. Cu o sinceritate dureroasă, potrivită în aceste împrejurări. 

Ce rost ar avea să se prefacă la o fermă? Într-o rulotă. La anii ei. O mamă singură și o femeie a nimănui. Cu prea mult trecut și un viitor îmbătrânit. 

Și parcă am fi încheiat discuția aici. S-a spus și s-a tăcut esențialul. 

Era însă o dimineață binevoitoare.

Astfel am aflat că pe vremuri a existat o motocicletă. Și ei doi. Vânt în pletele fără riduri și trupuri mustoase. Și erau nebuni, și inventase vinul din întâmplare, iar The Beatles erau încă tineri și săraci. Sfidau moartea în fiecare noapte, iar dimineața, mirați că sunt iar vii, urcau din nou pe roți. Pe vânt. Pe vise. 

Râdea pe atunci. Mult. Prea mult, poate. Pletele ei erau mereu încâlcite de drum, iar gândurile - de libertate. Trăia repede, așa cum trăiesc diminețile la țară. Cum trăiește fumul de țigară. 

Când s-a trezit într-o zi din somn, avea un fiu. Avea ochii plânși și fața încrețită. Dormise prea mult. Întarziase. Dar a rezistat.

A învățat să iubească din nou viața, nopțile, diminețile. A învățat din nou să străbată drumuri, mai cumpătat însă, mai cumpătat. Vinul îi place mai puțin, însă mai ascultă Beatles. 

Și așa merge mai departe. Cu griji. Cu răni. Cu obstacole. 

Ca un drum mângâiat de roți.

Liberă.

Tel +373 22 234 692
Fax
Copyright © 2020 Stiripozitive.eu | URMA ta. Toate drepturile rezervate.