print
Patru inegalități electorale prezentate în Raportul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare
08.04.2019
655

 

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019, CPD a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor ca și candidați, veniturile și posibilitățile economice ale candidaților bărbați și femei, accesul bărbaților și femeilor candidați la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.  

Inegalitatea de reprezentare s-a manifestat prin faptul că partidele au desemnat mai puține femei și acestea au fost poziționate pe locurile mai puțin eligibile. Pentru circumscripția națională, toți concurenții electorali au respectat prevederile legale cu privire la cota minimă de reprezentare. Astfel, ponderea femeilor pe listele de candidați a înregistrat 41,8%. Chiar dacă partidele politice au desemnat mai multe femei pe lista de candidați, poziționarea acestora în cadrul listei a fost una destul de inechitabilă. În cazul circumscripțiilor uninominale, ponderea femeilor candidate a fost mult mai mică – 21%, procentul total de femei candidate în alegeri în final ajungând la 33%. Drept rezultat al alegerilor, au fost alese 26 de femei. Dacă sistemul electoral rămânea a fi proporțional, în Parlament aveau să fie alese 33 de femei.

 Inegalitatea de venituri s-a manifestat prin faptul că venitul mediu al unui candidat bărbat este de două ori mai mare comparativ cu veniturile medii ale femeilor candidate. În rândul candidaților pe listele de partid, venitul mediu declarat de pretendente femei constituie 185,3 mii de lei, ceea ce se egalează cu 56% din veniturile bărbaților (330,2 mii de lei). În cazul candidaților pe circumscripțiile uninominale, pe de o parte veniturile declarate sunt mult mai mari, pe de altă parte discrepanța între genuri este și ea mult mai mare - venitul mediu al candidatelor egalându-se doar cu 40% din venitul bărbaților (287,6 mii lei față de 706,2 mii lei).

Inegalitatea de a apărea „pe sticlă” s-a manifestat prin faptul că femeile candidate au apărut mult mai puțin și frecvent în cadrul dezbaterilor și publicității electorale, talk-show-urilor și știrilor din timpul campaniei electorale. Din totalul celor 144 de participanți, doar 23,6% persoane din partea formațiunilor politice au fost femei, ceea ce e aproape de două ori mai puțin comparativ cu ponderea femeilor pe listele de candidați (41,8% total pe liste și 28% pe primele 5 poziții). Spoturile cu în care apar mai multe femei sunt rulate mai rar. Totodată, cel puțin există o relație inversă între ponderea femeilor între protagoniști și numărul de rulări ale spotului. Astfel, spoturile în care sunt prezentate femeile de regulă au fost rulate de mai puține ori. 

Inegalitatea de încredere s-a manifestat prin preferințele generice ale alegătorilor față de candidații bărbați. Datele colectate în baza sondajelor de opinie din preajma campaniei electorale arătau că, o parte semnificativă a alegătorilor ar prefera să voteze un bărbat în circumscripțiile uninominale. În cazurile ipotetice, când ar exista 2 candidați cu aceeași pregătire, 47% din alegători ar alege mai degrabă un bărbat. Deși nu cunoaștem cum exact acest dezavantaj de gen s-a materializat în cadrul campaniei, nu putem ignora un asemena vădit obstacol pentru majoritatea femeilor candidate.

Toate partidele politice care au acces în Parlament au o obligație de a remedia în cel mai scurt timp toate inegalitățile în ceea ce privește participarea și reprezentarea echilibrată a bărbaților și femeilor în politică. În acest sens se impun următoarele priorități:  

1. Introducerea prevederilor de plasament 2/1 pentru toate listele de candidați - la fiecare 3 locuri, unul să fie alocat pentru un candidat de sex opus. Experiența alegerilor anterioare demonstrează că femeile candidate tind să fie plasate, de partidele politice, mai mult spre finalul listei. De aceea este imperativ ca prevederile ce țin de plasament, sau pe decile (fiecare zece locuri din listă), sau pe quintile (fiecare cinci locuri), să fie reglementate și respectate.

2. Introducerea sancțiunilor prin refuzul de a înregistra concurenții electorali care nu respectă toate prevederile sistemului de plasament. Sancțiunile trebuie aplicate de către Comisia Electorală Centrală în cazul alegerilor parlamentare și de către Consiliile Locale de Circumscripție în cazul alegerilor locale - prin refuzarea de a înregistra lista de candidați. Codul Electoral trebuie modificat pentru a permite concurenților electorali să modifice lista pentru a se putea conforma prevederilor sistemului de plasament. Totodată, acei concurenți care modifică lista de candidați după ce au fost înregistrați, trebuie să se conformeze prevederilor sistemului de plasament pe tot parcursul campaniei electorale.

3. Introducerea obligatorie a cotei de reprezentare de minim 40% la desemnarea candidaților de către partidele politice pentru alegerile parlamentare pentru circumscripțiile uninominale. Conform art. 41, (21) Codul Electoral: ”Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe”. Totodată potrivit legii nr. 294 (art. 27) cu privire la finanțarea partidelor politice din bugetul de stat, partidele politice care vor respecta cota de reprezentare minimă de  cel puțin 40% de candidați femei din numărul total al candidaților înaintați în toate circumscripțiile uninominale în alegerile parlamentare vor primi suplimente financiare. Astfel, cerem ca partidele politice să aplice cota de reprezentare de minim 40 % la desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare pentru circumscripțiile electorale.

4. Reforma radicală a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Legislația aferentă finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice să fie modificată, pentru a reduce semnificativ (de 50 de ori) plafoanele de donații pentru partide și concurenți electorali.

 

Tel +373 22 234 692
Fax
Copyright © 2019 Stiripozitive.eu | URMA ta. Toate drepturile rezervate.