Adelina Andrei este o tânără de 18 ani din Republica Moldova, care a câștigat aurul la Olimpiada Europeană de Fete la Matematică, ediția a X-a. Eleva este prima de la noi din țară care a ajuns la asemenea performanță și ne povestește despre dorința ei de a cunoaște, efortul pe care îl depune, dar și la ce ne ajută matematica.
Dorința de a cunoaște
De mică îmi plăceau jocurile de logică. Plină de entuziasm şi curiozitate puneam întrebări, cercetam problema şi încercam să ajung la soluţie. Fiecare răspuns corect mă motiva să mă aventurez către o altă întrebare. Fiecare răspuns greşit mă punea la încercare şi mă provoca să îmi revizuiesc parcursul logic în căutarea unei scăpări.
De la jocuri am trecut la probleme şi situaţii reale. Ce mă motiva nu era atât dragostea pentru ştiinţă, dar mai mult curiozitatea copilului din mine. Nu îmi era frică să pun întrebări. Acesta e secretul meu! Puneam întrebări legate de orice, nu doar de matematică sau ştiinţe. Doream să ştiu de ce lucrurile merg într-un oarecare fel şi nu invers, de ce anume aceasta e formula şi nu alta, cum am ajuns la ea, care e logica din spatele paşilor pe care îi făceam.
Curiozitatea nu am pierdut-o cu trecerea anilor. Chiar şi acum pot să îmi pun întrebări legate de un concept din ştiinţă şi să mă avânt în căutarea răspunsului prin cărţi. Ce citesc poate să îmi stârnească mai multe întrebări, iar atunci eu nu mă opresc până nu îmi satisfac dorinţa de a cunoaște. Nu mă interesează doar găsirea răspunsului în sine, dar procesul sau metoda prin care ajungem la el. De aici provine interesul meu pentru ştiinţă, din dorinţa de a afla şi a înţelege.
Talent și efort
Înclin spre părerea că succesul în matematică e o combinaţie între talent şi efort.
Albert Einstein spunea: „Dar dacă judecăm un pește după capacitatea sa de a se urca într-un copac, acesta va crede toată viața că este un prost”. Nu tuturor le e dat darul scrierii, precum nu tuturor le e dat să înţeleagă lesne matematica. Ceea ce ţine de noi e să lucrăm asupra la ce ne pricepem, pentru a deveni mai buni şi de ce nu, să lucrăm şi asupra la ce nu ne reușește.
Uneori obstacolele sunt doar în interiorul nostru. Creierul îţi spune că nu eşti „făcut” pentru ştiinţă sau că nu vei putea rezolva niciodată o ecuaţie singur. Apoi, după ce încerci, observi că de fapt nu e aşa, observi că te descurci şi că poţi să devii mai bun decât unii cărora la început le era mai uşor. Aici vorbesc din proprie experienţă. Câțiva ani buni în urmă, când am început a studia la şcoală lecţiile de fizică, eu nu mă descurcăm. Nu înţelegeam de ce. Îmi amintesc cum stăteam acasă la masă cu o riglă şi monede, experimentând cu lungimi şi greutăţi în încercarea de a înţelege momentul forţei. În acele momente mă gândeam că știința poate nu e pentru mine. Cu toate acestea, am fost destul de curioasă şi determinată ca să nu mă las bătută până ce nu am înţeles. Anume aşa am ajuns să îndrăgesc fizica. Ironic poate, prima olimpiadă internaţionala la care am participat a fost Olimpiada Internaţionala de Ştiinţe pentru Juniori, ce combină fizica, chimia şi biologia. De acolo m-am întors cu medalie de bronz. Istoria asta spune despre cât de important e să nu te laşi bătut. Ştiinţele exacte par abstracte şi greu de înţeles, dar de fapt ele sunt ca o limbă nouă pe care o înveţi. Când auzi toate cuvintele noi pe care nu le înţelegi este derutant şi chiar enervant, dar odată ce începi a le rosti, începi să te bucuri.
La ce e bună matematica!
Adeseori am auzit spunându-se că nu oricine poate fi bun la matematică, trebuie să te naşti cu un talent aparte. Părerea aceasta se răsfrânge asupra copiilor de la o vârstă fragedă. Mulţi dintre ei spun: „Nu sunt bun la matematică. Nu mi-a fost dat să înţeleg matematica. Oricum, eu nu o să am nevoie de ea în viaţă. O să mă duc la magazin şi în loc de rest o să îmi dea o integrală?”. E adevărat. Mulţi nu vor folosi după liceu Marea Teoremă a lui Fermat, dar matematica este mai mult decât formulele pe care unii le memorează pe de rost. Ştiinţele exacte sunt menite să îţi dezvolte logica. Formulele se uită, dar modul raţional de gândire va rămâne pentru totdeauna şi îl vei putea aplica oriunde.
Unii elevi încearcă să rezolve probleme după anumiți algoritmi. Elevii nu înţeleg de ce trebuie să rezolve anume aşa, nu invers şi ajung să memoreze pe de rost formule, rezolvări fără să le înţeleagă în fond. Iar când lucrurile se complică şi elevul trebuie să facă o problemă fără un algoritm învăţat, să găsească o soluţie inedită, în acest moment decide că matematica e grea, prea grea. Este important să ne gândim asupra rezolvării, să înţelegem ceea ce facem şi atunci lucrurile vor fi diferite. Din păcate la şcoală am devenit obişnuiţi să memorăm, dar matematica e mai mult decât o simplă memorare.
Orele suplimentare
Cu siguranţă ce înveţi la şcoală nu este suficient pentru a câştiga un concurs, în special unul de talie internațională. E de parcă ai compara un alegător la lecția de educaţie fizică cu unul de la Jocurile Olimpice. Cel din urmă îşi testează zi de zi limitele pentru a deveni din ce în ce mai bun. La fel e şi în pregătirea pentru concursuri.
În cadrul olimpiadelor internaţionale participă elevi sub 20 de ani din diferite ţări ale lumii. Toţi aceşti tineri primesc aceleaşi subiecte de concurs, chiar dacă au vârste diferite sau învaţă în sisteme educaţionale diferite. Respectiv, e evident că ceea ce studiezi la şcoală să fie cu mult sub nivelul competiţiilor internaţionale. Adeseori, am folosit material universitar ca să mă pregătesc pentru un concurs. În aceste momente e important să realizezi că trebuie să poţi să studiezi singur şi să te auto-motivezi. Profesorul de la şcoală este cel care ţi-a pus bază, te-a învăţat să înveţi, dar la un moment dat el devine mentor care te ghidează şi îţi dă sfaturi. Succesul îţi e asigurat mai departe doar de tine, de cât munceşti şi mai important, de cum munceşti.
De altfel, la şcoală adeseori se pune mai mult accent pe memorare, însă aceasta nu e de ajuns pentru a lua premii la olimpiadele internaţionale. În aceste concursuri, mai mult decât toate, e apreciată logica şi abilitatea de a construi soluţii inedite şi creative, şi nu reproducerea unei formule grele pe de rost.
Aurul la Olimpiada Europeană de Fete la Matematică
Faptul că am reuşit să obţin medalia de aur în cadrul Olimpiadei Europene de Fete la Matematică îmi confirmă că e posibil. E posibil nu doar pentru mine, dar şi pentru alţi mulţi elevi din Republica Moldova. Când eram mică vedeam alţi elevi întorcându-se de la olimpiade internaţionale cu diferite premii, iar asta mi-a insuflat că se poate. Sper că rezultatul meu îi va inspira pe alţii, iar în câțiva ani tot mai mulţi elevi să se întoarcă cu rezultate din ce în ce mai frumoase la olimpiade.
Succesul prin încercare!
Cel mai important sfat care îl pot da tuturor este să creadă în ei, să nu le fie frică să facă ceea ce le place şi să nu renunţe, indiferent de ce spun alţii, indiferent dacă e artă, matematică, inginerie sau altceva. Pe lângă aceasta, să nu se teamă să încerce, să eşueze şi iar să încerce, până vor găsi acel lucru care le place şi le încarcă bateriile. Cineva a spus odată că lucruri frumoase se întâmplă doar oamenilor care nu se tem să încerce, care sunt curioşi şi nu se dau bătuţi de eşec.
Fotografii – Arhiva personală
