Elena Partnova este o femeie pasionată de colectarea plantelor decorative de interior. Timp de 13 ani a reușit să adune în colecția sa peste o mie de exemplare. Încearcă să facă rost de cele mai rare specii de plante. Astfel, pentru obținerea acestora, de multe ori este nevoită să scoată din buzunar sume considerabile. Treptat și-a transformat locuința într-un adevărat paradis. Mulțimea de flori îi bucură sufletul și o încarcă cu energie. Fiecare plantă din colecție are o poveste a ei.
Elena este mama a trei copilași și toate ocupațiile ei se învârtesc în jurul lor. De mai bine de 13 ani, instinctul ei matern a pătruns și în viața florilor. A îndrăgit plantele încă de când era elevă. Prima plantă de care a avut grijă, a fost o aloe rămasă de la bunica ei. Ghiveciul acesteia, confecționat din argilă îl păstrează ca amintire și astăzi. Floarea de la care și-a început toată povestea de colecționar, a fost violeta.
,,Acea primă floare m-a făcut să caut cât mai multe informații despre modul de îngrijire și înmulțire a plantelor. Atunci am descoperit mulțimea de flori fascinante de care m-am ,,îmbolnăvit”. Eram mereu cu gândul la flori și faptul că nu le aveam, nu mă lasă să dorm nopțile. Iată, de atunci a apărut acest hobby, care mi-a făcut viața mai frumoasă”, ne spune protagonista noastră.
Elena ne povestește că în primii cinci ani a fost axată doar pe colectarea violetelor de soi. Era foarte entuziasmată de frumusețea acestora. În acel timp reușise să adune în colecție peste 400 de soiuri de violete. Îi plăcea mult să se ocupe de procesul de îngrijire și înmulțire a acestora. După o perioadă a început să-și îndrepte atenția și spre alte tipuri de plante: ,,Nu știu cum s-a întâmplat să fiu cucerită și de alte flori. Începusem să am o dorință puternică de a crește și alte genuri de plante. Încetul cu încetul mi-am extins colecția. Acum le cunosc într-atât de bine pe toate, încât le pot recunoaște și prin întuneric”, afirmă colecționara.
În colecția Elenei se regăsesc peste 500 de soiuri de flori. În ultimul timp, a reușit să adune peste o mie de exemplare. Ea se poate mândri cu următoarele genuri de plante: violetă, begonie, filodendron, syngonium, monstera, epipremnum, episcia, sansevieria, feriga, hippeastrum, ahimenes, hoya, schlumbergera, dieffenbachia, spatifilum, anthurium, alocasia, streptocarpus etc.
Pentru a face rost de cele mai rare și deosebite flori, colecționara este nevoită să scoată din buzunar sume impunătoare: ,,Căpătarea soiurilor rare este destul de dificilă și costisitoare. Îmi doream o plantă foarte mult și pentru a o obține, a trebuit să dau peste 2000 de lei pentru o frunză cu punct de creștere. Sunt plante care valorează sume enorme, chiar și de ordinul milioanelor. Însă, dacă îți dorești o plantă simplă și accesibilă, o frunză ar putea să te coste mai puțin, de la 10 lei până la 150 de lei. Dar, totuși, sufletului colecționarului se trage mai mult la soiurile rare și mai puțin accesibile.”, ne spune protagonista noastră.
Elena locuiește la bloc, însă, acest lucru nicidecum nu o împiedică să-și extindă colecția. Ea găsește loc pentru fiecare plantă. Acestea sunt aranjate pe pervazuri, suporturi de perete și rafturi cu lumină. Atunci când aduce o plantă nouă în colecție, o izolează de toate celelalte timp de șapte zile. În această perioadă, floarea este verificată și prelucrată cu diferite soluții împotriva dăunătorilor. Procesul de adaptare al plantei este monitorizat zilnic.
,,Majoritatea florilor de colecție nu le poți găsi prin magazine. Ele sunt selecționate de cei pasionați de flori și le găsești doar în colecții private. Unii colecționari își creează chiar soiurile lor proprii. O parte din plantele pe care le dețin, au fost obținute destul de greu, pentru că le-am găsit doar în colecțiile private din Rusia și Ucraina. Pentru a face rost de begonii, îmi aduc aminte că am stat jumate de an în rând. Și asta nu e tot. A trebuit să mai caut și șofer care să-mi aducă acasă soiurile solicitate, pe timp de arșiță”, declară colecționara.
Elena susține că această pasiune este foarte frumoasă, dar costisitoare. Pe lângă sursele financiare utilizate pentru achiziționarea și transportarea plantelor, ea mai suportă și alte cheltuieli semnificative: ,, Este nevoie de lumină adăugătoare, ghivece frumoase, substrat profesional, soluții pentru dăunători, îngrășăminte și multe alte mărunțișuri. Pentru a putea întreține o colecție mare, suntem nevoiți să vindem surplusurile de plante”, afirmă protagonista reportajului.
Procesul de îngrijire diferă de la o plantă la alta. Cert este că toate au nevoie de grijă și atenție deosebită. Unele flori necesită a fi udate zilnic, pe când altele doar o dată în săptămână. Udarea prin fitil a plantelor este o metodă destul de practică în rândul colecționarilor. Folosirea acestui sistem de udare, ușurează munca celor pasionați de flori: ,,Prin fitil planta își absoarbe singură cantitatea de apă necesară. Ghiveciul plantelor cu sistemul de udare prin fitil, trebuie să fie mai mic, decât al celor care sunt udate manual. Atunci când florile sunt udat de sus, subsolul se apasă și rădăcinile nu prea au acces la oxigen, iar uneori mai pot fi și inundate. Din acest motiv, este recomandată udarea de jos, prin fitil sau prin suportul ghiveciului. Plantele mai au nevoie și de îngrășăminte, care se pun cu o anumită doză”, ne spune Elena Partnova.
Femeia mai este ajutată, uneori, și de copiii săi care încep să fie interesați tot mai mult de viața plantelor. Dar, cea mai mare grijă și responsabilitate o poartă ea. Uneori se întâmplă să nu le reușească pe toate, să mai aibă și pierderi , dar, totuși, se isprăvește. Reînnoiește planta, dacă e posibil și merge mai departe. Nu are niciodată stări de plictiseală sau de depresie și asta se datorează pasiunii pentru flori. Mulțimea de plante nu doar îi face casa mai frumoasă, ci îi și purifică aerul din interior.
,,Florile sunt cea mai mare bogăție a mea. Ele îmi bucură sufletul și contribuie la sănătatea mea mentală. Dacă cu plantele mele totul este bine, atunci acesta este un indicator că eu și familia mea suntem în regulă. Într-o așa atmosferă toate lucrurile merg mai ușor, iar neplăcerile parcă dispar”, afirmă colecționara.
Elena a participat la diverse expoziții, unde plantele ei au fost admirate și achiziționate. Ea își dorește să devină o colecționară cu renume. Pe lista ei de dorințe se află o serie de plante, pe care speră să le obțină în viitorul apropiat.
Marina Chironeț, stagiară