101 copii de etnie romă din orașele Otaci, Rîșcani, Soroca și Edineț au pășit pentru prima dată pragul școlii și al grădiniței în această toamnă, după ce Coaliția „Vocea Romilor” a avut mai multe întâlniri, ședințe și discuții cu părinții acestora. Toate acțiunile s-au desfășurat în cadrul proiectului „Cetățeni activi, comunități prospere-faza II”, implementat cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.
Potrivit unui raport de cartografiere a localităților dens populate de romi în Republica Moldova, în anul de studii 2021-2022, rata de școlarizare a copiilor romi din mun. Soroca constituia 10%. Acest lucru înseamnă că doar 50 din cei 480 de minori din localitate erau încadrați în instituțiile de învățământ. În orașul Otaci rata de școlarizare reprezenta 30 la sută, la Edineț coeficientul era de 11%, iar în orașul Rîșcani de 22 la sută.
Pentru a redresa situația, Coaliția „Vocea Romilor” a realizat mai multe discuții și ședințe cu autoritățile locale din cele patru localități și cu părinții copiilor de etnie romă. Acțiunile s-au înscris în proiectul „Promovăm politici din perspectiva drepturilor omului și egalitatea de șanse”, implementat de Coaliție cu suportul Fundației Est-Europene. În cadrul proiectului au fost identificate patru probleme majore care determină numărul redus de elevi romi.
Silvia Feraru, secretarul general al Coaliției „Vocea Romilor”, a declarat că rata scăzută de școlarizare a elevilor romi este determinată de migrație. „Părinții romi vin și pleacă din țară împreună cu copii, fără a-i școlariza. O altă problemă este sărăcia. Din cauza că nu au un venit stabil, romilor le este complicat șă-și întrețină copii la școală. A treia problemă este accesul limitat la studii preșcolare, iar cea de-a patra problemă se referă la nedocumentarea copiilor, adică mulți copii romi nu dețin certificate de naștere și viză de reședință”, declară Silvia Feraru.
Secretarul general al Coaliției „Vocea Romilor” susține că numărul elevilor romi se menține mic din cauza obiceiului caracteristic etniei de a nu-și școlariza copii.
„Nu este o tradiție ca anume copiii romi să nu învețe, dar se practică să nu meargă la școală, deoarece părinții nu prioritizează și nu conștientizează cât de importantă este educația”, mai adaugă Silvia Feraru.
Ion Duminica, membru al secretariatului Coaliției „Vocea Romilor” şi cercetător la Institutul Patrimoniului Cultural, spune despre problemele cu care se confruntă comunitatea romă din Moldova că „direcțiile raionale de învățământ nu dețin o listă integrală privind numărul real al copiilor de etnie romă cu vârsta de 7-15 ani din localitățile urbane populate de romi, care trebuie să fie elaborată de instituțiile responsabile ale APL în colaborare cu mediatorul comunitar”.
Pentru a crește gradul de școlarizare în comunitățile rome, Coaliția propune organizarea trimestrială a campaniilor de sensibilizare a opiniei părinților romi, pentru a conștientiza că fără educație, copii nu au viitor.
„Sunt necesare campanii trimestriale în care să fie implicați profesorii, asistentul social, polițistul de sector, reprezentanții primăriei. Aceste campanii ar trebui să fie organizate în parteneriat cu cele mai importante instituții din localitate, pentru ca reprezentanții comunității rome să înțeleagă că localitatea este dispusă să-i accepte”, afirmă Silvia Feraru.
O altă soluție propusă de Coaliție constă în acordarea sprijinului social și educațional copiilor romi de la treapta preșcolară și primară. „Vocea Romilor” mai propune alfabetizarea părinților romi și verificarea și autentificare, prin semnătură oficială, de către mediatorul comunitar a certificatelor de componență familială elaborate la solicitare de autoritățile publice locale pentru persoanele de etnie romă, revenite sporadic de peste hotare.
Coaliția consideră că o soluție ar fi și instituirea unei funcții adiționale de mediator comunitar în localitățile urbane dens populate de romi, dar și conlucrarea mai eficientă între instituțiile responsabile ale APL, mediatorul comunitar și direcțiile raionale de învățământ privind identificarea și școlarizarea copiilor de etnie romă fără certificate de naștere și viză de reședință.
Articolul este realizat în cadrul proiectului „Cetățeni activi, comunități prospere – faza II”, implementat cu suportul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.
