22.2 C
Chișinău
miercuri, iulie 24, 2024

O țară liberă de mercur

Mercurul, oriunde s-ar afla – în Tabelul periodic al elementelor, având numărul 80, sau în oceane și în scoarța pământului –, acesta trebuie să rămână lipsit de pericole pentru viața de zi cu zi a oamenilor și îndepărtat din uzul casnic. În acest sens, pe plan mondial, Convenția de la Minamata, adoptată în anul 2013 și ratificată de Republica Moldova în 2017, are drept obiectiv protejarea sănătății umane și a mediului împotriva emisiilor antropice și a eliberărilor de mercur și compuși ai mercurului.

În Republica Moldova, este interzis importul, plasarea pe piață și exportul produselor cu conținut de mercur începând cu 1 ianuarie 2021, iar eforturile tuturor constituenților se reunesc în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

SUPORT POST-RATIFICARE A CONVENȚIEI DE LA MINAMATA

Proiectul SIP care oferă suport Republicii Moldova în perioada de după ratificarea Convenției de la Minamata privind mercurul a fost lansat la finele anului 2020, iar acest sprijin este oferit autorităților naționale din partea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în cadrul Acordului de cooperare cu Ministerul Mediului, semnat la 26 august 2020.

Această inițiativă oferă, prin mesajele publice și produsele sale de comunicare, nu doar informații esențiale pentru sănătatea oamenilor și pentru protecția mediului și răspunsuri la asemenea întrebări frecvente, precum „Ce trebuie de făcut dacă se sparge un termometru cu mercur?”, „Cât mercur conține un termometru cu mercur și dacă este periculos atunci când se sparge?” etc., ci și asigură sprijin țării pe mai multe dimensiuni: educație, sănătate și mediu.

Proiectul „Suport în procesul post-ratificare a Convenției de la Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” a contribuit la dezvoltarea cadrului legal și operațional adecvat privind buna gestionare a mercurului și a deșeurilor de mercur. În acest sens, sunt relevante Legea nr. 51/2017 pentru ratificarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur, Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, precum și altele reglementări în domeniu.

În continuare, eforturile partenerilor din cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” sunt direcționate spre reducerea treptată a utilizării lămpilor cu conținut de mercur și spre reducerea expunerii la dispozitive de măsurare care conțin mercur în sectorul de sănătate, în special în rândul femeilor și copiilor. În acest sens, raportul de evaluare a instituțiilor din sectorul de sănătate care necesită substituirea dispozitivelor / obiectelor / produselor de măsurare cu mercur în Moldova cu dispozitive/obiecte/produse libere de mercur, elaborat sub auspiciile proiectului, identifică instituțiile destinatare ale acestei asistențe.

A ÎNVĂȚA DIN EXPERIENȚĂ

În cadrul atelierului regional „Îmbunătățirea răspunsului de mediu pentru a aborda și reduce riscurile asociate cu mercurul și consolidarea capacităților instituționale în Europa Centrală și de Sud-Est”, organizat la Chișinău, în septembrie 2022, la cinci ani de la ratificarea de către Republica Moldova a Convenției de la Minamata cuprivire la mercur, Eisaku Toda, care este Senior Programme Management Officer în Secretariatul Convenției de la Minamata din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a făcut o declarație onorantă pentru țara noastră. „Există un larg interes pentru a învăța din experiența țării voastre”, a afirmat Eisaku Toda în cadrul atelierului regional, desfășurat în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Managera proiectului Cristina Lesnic evidențiază parteneriatul creat și consolidat în cadrul proiectului susținut de UNEP între instituțiile de stat, forul legislativ, sectorul public, mediul de afaceri, profesioniști și alți constituenți, având ca scop comun protecția mediului și asigurarea sănătății umane prin eliminarea amenințărilor legate de mercur, precum și în mod particular cu Secretariatul Convenției Minamata.

„Proiectul a oferit o nouă perspectivă de gestionare de deșeurilor cu mercur printr-o sinergie mai bună între autoritățile de mediu și alte instituții ale statului în abordarea riscurilor, lacunelor și problemelor ce afectează sectoarele de mediu și de sănătate și în identificarea unor soluții de îmbunătățire a cadrului legal și instituțional, dar și prin creșterea noilor capacități și abilități de management al deșeurilor chimice periculoase. Această inițiativă este ancorată în angajamentul Republicii Moldova de a implementa eficient Convenția de la Minamata privind mercurul și de a ne alinia la bunele practici și standarde ale ONU și Uniunii Europe în acest domeniu”, afirmă Cristina Lesnic.

Managera de proiect Cristina Lesnic a evidențiat în context câteva lecții învățate în cadrul acestei inițiative și a vorbit despre lucrul esențial, crucial pentru reușita proiectului. „Prin activitățile de proiect s-a reușit organizarea unui ciclu de instruiri tematice pentru funcționarii publici și specialiști în domeniu, elaborarea unor proiecte de acte normative care au menirea să stabilească reguli de gestionare a deșeurilor cu mercur, elaborarea proiectului planului de operare pentru aplicarea schemei de responsabilitate extinsă pentru produsele ce conțin mercur / compuși de mercur, evaluarea categoriilor de deșeuri cu mercur pe piața țării, studii, analize și altele”, a amintit Cristina Lesnic. „Iar contribuția Secretariatului Convenției de la Minamata a fost esențială pentru derularea proiectului și buna ghidare în procesul de implementare, lucru pentru care avem o recunoștință aparte”.

PROTECȚIA MEDIULUI ȘI SĂNĂTATEA OAMENILOR

În cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției de la Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” au fost elaborate Raportul național cu privire la estimarea datelor și categoriilor de produse plasate pe piață ce conțin mercur sau compuși de mercur / adaos de mercur, Regulamentul pentru gestionarea ecologică (depozitare) a deșeurilor de mercur, precum și Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur. De asemenea, a fost întocmit Planul operațional de răspundere extinsă a producătorului (pentru sistemul individual și cel colectiv), precum și un atelier de instruire cu participarea autorităților naționale și agenților economici.

1231 de școli, cu 31580 de cadre didactice și 333199 de elevi, au fost informate prin intermediul unei circulare a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la măsurile ce se impun în cazul spargerii unui termometru cu mercur.

Protecția mediului și sănătatea oamenilor s-au aflat în prim-planul acestui proiect de suport a Republicii Moldova în acțiunile de implementare Convenției de la Minamata privind mercurul. 

„Suntem determinați să depunem eforturi în continuare pentru a înmulți progresele importante, obținute până acum în Republica Moldova în realizarea prevederilor Convenției de la Minamata privind mercurul”, afirmă Ministra Mediului a Republicii Moldova, Iordanca-Rodica Iordanov. „Beneficiile acestor eforturi la nivel de politici se regăsesc în viața de zi cu zi a oamenilor, la nivel național și comunitar, și au un impact pozitiv asupra mediului”, menționează Ministra Iordanca-Rodica Iordanov.

Totodată, Ministra Mediului a apreciat sprijinul oferit în acest domeniu de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). „Suntem recunoscători partenerilor noștri care ne oferă susținere”, a subliniat Ministra Iordanca-Rodica Iordanov, care a evidențiat efectele benefice ale acestui parteneriat asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător, prin reducerea și eliminarea emisiilor mercurului și compușilor de mercur.

Potrivit informației prezentate de către subdiviziunile teritoriale, în baza circularei Inspectoratului pentru Protecția Mediului nr. 1200 din 13 septembrie 2021, în instituțiile de stat și private erau stocate 421652 de lămpi luminiscente uzate, 2729 de termometre și 235 de lămpi bactericide.

Ministra Sănătății a Republicii Moldova, Ala Nemerenco, afirmă că „dispozitivele care conțin mercur prezintă un risc atât pentru sănătate, cât și pentru mediu. Multe dintre deșeurile de mercur provin din sistemul medical”.

„Astăzi dispozitivele moderne care nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor le înlocuiesc pe cele cu mercur. Colectarea și stocarea securizată a dispozitivelor cu mercur rămâne o prioritate a Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevederile Convenției de la Minamata din anul 2013”, menționează Ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

POLITICI PUBLICE ȘI RECOMANDĂRI ALE SPECIALIȘTILOR

După ratificarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur, ca prim pas, Republica Moldova a interzis importul, plasarea pe piață și exportul produselor cu conținut de mercur, începând cu 1 ianuarie 2021, pentru a preveni utilizarea acestor produse, inclusiv pentru reducerea cantităților de deșeuri periculoase. „Spre regret,țara noastră, ca și alte state, a utilizat activ și utilizează produse cu conținut de mercur, lămpi luminiscente, termometre, dispozitive medicale și alte produse și articole, care sunt încă în circuit pe piața internă a țării”, precizează Svetlana Bolocan, Șefă de Direcție, Direcția Prevenirea Poluării și Managementul Deșeurilor, Ministerul Mediului.

De altfel, experiențele pozitive ale altor țări în domeniul reducerii riscurilor asociate cu mercurul au început a fi valorificate și în Republica Moldova. În cadrul unui atelier regional, organizat la Chișinău, în noiembrie 2022, facilitat de câțiva formatori naționali și focusat pe prevenirea și reducerea riscurilor asociate deșeurilor de mercur, s-a constituit o platformă comună de cooperare dintre administrația publică centrală, administrația publică locală, agenții economici, sistemele colective și alți constituenți. Aici cuvântul-cheie a fost COOPERARE. Cum se întâmplă, cum se realizează această cooperare în cazurile practice legate de deșeurile de mercur și ce bune practici, lecții învățate sunt deja disponibile în Moldova povestește în continuare Svetlana Bolocan, Șefă de Direcție la Ministerul Mediului.

„Găzduirea acestui atelier regional în 2022 de către Republica Moldova a oferit posibilitate statelor-părți la Convenție din Regiunea Europei Centrale și de Est să realizeze un schimb de experiență pe marginea implementării prevederilor Convenției, inclusiv cu extinderea acestei comunicări la nivel de țară pe o platformă comună de cooperare între instituțiile statului la nivel central și local, cu implicarea agenților economici, sistemelor colective și altor subiecți de drept, care în prezent se confruntă sau sunt implicați în soluționarea problemelor conexe gestionării produselor și a deșeurilor cu conținut de mercur”, a spus Svetlana Bolocan, specificând și modul de funcționare a acestei platforme. „În realitate această comunicare a eficientizat procesul de prevenire a traficului ilicit pentru unele produse periculoase, inclusiv cu conținut de mercur, deoarece persoanele-cheie din cadrul acestei platforme care au fost instruite anterior pot interveni prompt, cunoscând care sunt interdicțiile, restricțiile și riscurile acestor produse cu conținut de mercur. Iar în cazul unor neclarități pot interveni operativ către Ministerul Mediului pentru documentare suplimentară”.

Reușita unor demersuri rămâne sustenabilă dacă politicile publice merg mână în mână cu implementarea acestora la nivelul vieții de zi cu zi a cetățenilor, acolo unde informațiile și recomandările sunt esențiale pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului.

„Într-o lume în care sursele de poluare sunt atât de multe, este bine să ne îngrijim de sănătate și de mediu și să nu ignorăm sfaturile specialiștilor. Intoxicația cu metale grele, iar mercurul e unul din ele, poate avea urmări grave asupra stării noastre de sănătate și a copiilor noștri. Astfel, evaluarea pericolului potențial și real al influenței mercurului asupra sănătății populației și mediului trebuie inclusă în lista de sarcini prioritare pentru Moldova”, afirmă Liliana Zalujnîi, Consultantă principală, Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice, Ministerul Mediului.

Iată și câteva recomandări-cheie pentru demercurizarea încăperilor, împărtășite de Consultanta principală la Ministerul Mediului, Liliana Zalujnîi. „Dacă termometrul s-a spart, atunci este necesar să deschidem ferestrele și să curățim încăperea. Pentru început, îmbrăcăm mănuși de cauciuc, acoperim nasul și gura cu o mască sau o batistă umezită. Cel mai simplu și la îndemâna fiecăruia este să luăm un șervețel obișnuit umezit în ulei vegetal, în acest fel metalul începe să se lipească de hârtie și practic nu lăsă urme pe suprafață. După finalizarea procedurii, mercurul îndepărtat este plasat într-un vas de sticlă, cu apă, bine închis”. Toate acestea sunt foarte importante pentru că „toxicitatea mercurului afectează sistemul nervos, digestiv și imunitar, precum și plămânii, ficatul, rinichii, pielea și ochii”.

Anuarul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, intitulat „Protecția mediului în Republica Moldova”, face referiri, în capitolul consacrat managementului deșeurilor și substanțelor chimice, și la deșeurile de mercur. Evoluții pozitive din ultimii ani la acest subiect sunt împărtășite de către Rodica Poprițac, Inspectoare principală, Direcția control gestionare deșeuri și substanțe chimice, Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

„Din 1 ianuarie 2021 este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse cu conținut de mercur, adaosuri de mercur sau compuși de mercur, fapt ce nu va permite producerea ulterioară a deșeurilor de acest gen. Dar există în continuare problema stocurilor istorice, care necesită tratarea mercurului lichid periculos în sulfură de mercur și transportarea sigură la locul de eliminare finală. La moment, Republica Moldova nu dispune de tehnologii de tratare a mercurului, iar depozitarea finală poate fi realizată numai în minele de granit sau de sare, iar în țara noastră și chiar în țările vecine nu sunt”, afirmă Inspectoarea principală Rodica Poprițac, care aduce în lumină și aspectul menținerii eforturilor comune. „Este timpul pentru a conștientiza și a respecta restricțiile plasării pe piață a produselor cu conținut de mercur, iar pentru aceasta este necesară colaborarea între agenții economici, Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va controla și va asigura protecția mediului, verificarea păstrării și evidenței raportării deșeurilor toxice până la eliminarea lor finală”.

PARTENERIATE CU SECTORUL ASOCIATIV

Reușitele și rezultatele proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” se datorează și constituirii unor parteneriate cu sectorul asociativ.

Astfel, Asociația Obștească Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR” editează trimestrial Revista de specialitate „Managementul Deșeurilor” și furnizează servicii de instruire în baza programelor de formare pentru adulți în domeniul de gestionare a deșeurilor. „Evident, aceste activități urmăresc drept scop oferirea către grupurile-țintă beneficiare a suportului în asigurarea accesului la informație din domeniu, acces la bune practici, noutăți legislative în domeniu, livrarea informațiilor necesare despre activitățile și rezultatele proiectului”, confirmă Președinta Asociației „E-CIRCULAR”, Aurelia Bahnaru.

Contribuția Asociației „E-CIRCULAR” în implementarea proiectului include promovarea și diseminarea în rândul grupurilor-țintă beneficiare a informației și, mai nou, a prevederilor Regulamentului pentru gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur, care urmează a fi consultat și aprobat până la finele anului. Regulamentul reprezintă un act normativ foarte important în reglementarea clară a responsabilităților și obligațiilor ce revin producătorilor de deșeuri de mercur. Iar „E-CIRCULAR”, prin resursele informaționale elaborate și instruirile furnizate, reprezintă un partener important în partajarea și promovarea acestor prevederi și bune practici la nivel național.

În 2021-2023, Asociația „E-CIRCULAR” a instruit în domeniul de gestionare deșeuri peste 60 de reprezentanți a sectorului public și privat, inclusiv reprezentanți din societatea civilă și mediul academic. Iar unul din subiecte importante abordate în cadrul instruirilor la capitolul „Poluarea și formele de poluare” ține de gestionarea ecologică și responsabilă a deșeurilor de mercur.

„În anul 2023, Asociația „E-CIRCULAR” parcurge și etapa de acreditare pentru cinci ani a Cursului de formare pentru adulți „Responsabil / Responsabilă pentru gestionarea deșeurilor”, fapt care reconfirmă angajamentul și implicarea asociației în dezvoltarea competențelor verzi în rândul angajaților din toate sectoarele economiei naționale. Pas cu pas, prin parteneriate și conlucrare vom ajunge la noi rezultate”, afirmă Președinta Asociației „E-CIRCULAR”, Aurelia Bahnaru.

PAȘII DE URMAT

Proiectul se încheie, eforturile continuă. Ce urmează după finalizarea activităților proiectului, fiindcă prevederile Convenției de la Minamata rămân în vigoare și după asta? – la această întrebare răspunde Managera de proiect Cristina Lesnic.

„Proiectul urmează să se încheie la finele lunii iunie 2023, iar rezultatele proiectului trebuie să fie sustenabile pentru îmbunătățirea răspunsului de mediu pentru a aborda și reduce riscurile asociate cu mercurul. Republica Moldova a ratificat Convenția de la Minamata, care obligă țările semnatare ale acestui document să contribuie la protejarea sănătății umane și a mediului de emisiile antropice de mercur și de compuși ai mercurului în aer, apă și sol”, a menționat Cristina Lesnic

Iar aprecierile din exterior sunt încurajatoare în acest sens. „Republica Moldova a realizat progrese remarcabile în gestionarea produselor cu adaos de mercur”, a afirmat în atelierul regional de la Chișinău înaltul oficial al Convenției de la Minamata privind mercurul, Eisaku Toda, exprimându-și, totodată, convingea că la finalul acestui proiect Moldova va deveni un model regional.

Iar viziunea urmărită prin eforturile tuturor constituenților consolidarea unei țări libere de mercur în care sănătatea oamenilor și mediul nu vor mai fi amenințate de acest metal aflat în Tabelul periodic al elementelor la poziția 80.

Mai multe informații privind și activitățile proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” pot fi găsite AICI: https://minamatamoldova.medium.com și AICI:
https://www.mediu.gov.md/ro/search/node/minamata

#OTaraLiberaDeMercur #ConventiaMinamata #MinamataConvention #MakeMercuryHistory

Imagine copertă: Minamata Convention on Mercury

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

Alte știri pozitive

Fii cu noi

8,172FaniÎmi place
736CititoriConectați-vă
1,740AbonațiAbonați-vă

Cele mai recente