Tânărul sau tânăra NEET este o persoană care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Fiecare țară calculează rata tinerilor NEET pentru diferite vârste, cel mai des este utilizată vârsta de 15-29 de ani. Biroul Național de Statistică colectează date despre tinerii NEET din Moldova pe trei categorii: în vârstă de 15-24 de ani, în vârstă de 15-29 de ani și în vârstă de 15-34 de ani.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a prezentat, în aprilie 2023, în cadrul unui eveniment online, raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”.
Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.
Raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), aduce în prim-plan mai multe date relevante legate de situația tinerilor NEET din Republica Moldova.
Conform Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova sunt circa 45,3 mii de tinerii NEET în vârstă de 15-24 de ani, 118 mii de tineri NEET cu vârsta dintre 15 și 29 de ani și 192,5 mii persoane – tineri și tinere NEET în vârstă de 15-34 de ani. Potrivit autorilor cercetării, în mare parte, statutul NEET este caracteristic tinerilor cu vârsta de peste 29 de ani. Din perspectivă de gen, atât la nivel european, cât și în Republica Moldova, ponderea femeilor în grupul NEET este mai mare ca cea a bărbaților (60,1% în rândul tinerelor de 15-24 de ani, 68,3% printre cele de 15-29 de ani și 67,1% printre tinerele de 15-34 de ani).
Cei mai mulți tineri NEET se înregistrează în regiunea de Centru a republicii: 28,9%, comparativ cu zona Nord – 24,5%, iar în mun. Chișinău – 24,8%. În același timp, dacă ponderea femeilor NEET în zonele rurale și urbane se egalează, bărbații NEET se întâlnesc mai mult în zonele rurale 20,1%, comparativ cu cei care locuiesc în urbe – 13,7%.
Mai mult de jumătate dintre tinerii NEET au un nivel scăzut de studii. Potrivit raportului de analiză, 36,5% dintre tinerii NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani aveau studii gimnaziale. Din perspectiva de gen, cea mai mare discrepanță se înregistrează în rândul tinerilor cu nivel înalt de studii, unde 29,30% sunt femei și doar 11,30% – bărbați (din totalul bărbaților NEET).
Analiza cauzală relevă trei motive majore care au determinat tinerii să devină NEET: (i) și-au asumat responsabilitățile de îngrijire și, respectiv, au devenit casnici, această particularitate fiind caracteristică preponderent fetelor, (ii) au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru peste hotare și (iii) au o dizabilitate sau altă situație legată de sănătate. Sarcinile casnice și de îngrijire constituie o cauză mai frecvent invocată odată cu înaintarea în vârstă.
49,1% din tinerii NEET cu vârsta între 15 și 29 de ani îngrijesc de familie, cu o pondere de 36,1% în grupa de vârstă 15-24 de ani și, respectiv, 48,3% la persoanele de 15-34 de ani (la persoanele de 25-29 de ani – 57,3%).
Dizabilitatea reprezintă o barieră importantă pentru tineri pentru a se integra pe piața muncii sau în educație. Conform unui raport, 48,6% dintre tinerii cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani fac parte din categoria NEET.
28,9% dintre tinerii de 15-24 de ani, 26,6% dintre cei de 15-29 de ani și 27,8% dintre tinerii de 15-34 de ani au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru în străinătate.
Tinerii NEET sunt grupuri foarte diverse de persoane cu o varietate de experiențe și nevoi: șomeri/șomere de lungă durată, persoane care abia intră pe piața muncii, persoane care au grijă de copii sau rude, care suferă temporar de probleme de sănătate sau au dizabilități de lungă durată sau care iau o pauză temporară de la muncă sau studii ș.a.
Pentru a oferi tinerilor mai multe oportunități în educație sau pe piața muncii și pentru a le permite să participe pe deplin în toate sferele vieții sociale este nevoie de o abordare holistică. Raportul prezentat a identificat măsuri care au fost grupate în trei arii majore: (i) măsuri pentru flexibilizarea sistemului educațional, (ii) măsuri pentru accesibilizarea spațiilor și (iii) măsuri pentru sporirea prezenței băieților în sistemul educațional.
În ultimii ani, fenomenul NEET este abordat și în cadrul de politici al Republicii Moldova. La nivel național sunt întreprinse o serie de măsuri în vederea diminuării acestui fenomen. Astfel, în 2018 a fost aprobată Legea cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, care integrează tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani în lista categoriilor de populație care necesită suport suplimentar pe piața muncii, astfel aceștia devenind beneficiari direcți ai programelor de suport în ocupare, implementate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și subdiviziunile acesteia. Strategia Națională „Moldova Europeană 2030” își propune drept prim obiectiv creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților, integrând măsuri specifice de stimulare a ocupării tinerilor, inclusiv a celor aflați în statut NEET.
Evenimentul LIVE de lansare a raportului „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” poate fi urmărit AICI.
Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.
