2.7 C
Chișinău
marți, martie 19, 2024

„OMAGIU POETULUI PĂCII, GRIGORE VIERU”, expoziție la Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii și Zilei comemorării lui Grigore Vieru în Republica Moldova, Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită utilizatorii și vizitatorii BNRM să viziteze expoziția tematică cu genericul „OMAGIU POETULUI PĂCII, GRIGORE VIERU”. Grigore Vieru este poetul începuturilor, ființă pământeană și nepământeană deopotrivă, umedă de roua lacrimilor vărsate de-a lungul veacurilor de românii basarabeni.

Sursa poeziei lui Grigore Vieru este viața în toată complexitatea ei: copilăria, bucuria tinerească, neliniștea și suferința iubirii absolute. Poezia lui este didactică, e o carte de lectură eternă: o viață de om de la naștere la moarte, transpusă în forme parabolice, uneori moale și fin, alteori aspru, retoric și povățuitor. A fost poetul Dragostei de viață, al Dragostei de Țară, de Neam și Adevăr. El trăiește – în orice bibliotecă, școală, grădiniță – prin cărțile pe care le-a lăsat ca moştenire. Avem cu toții sacra datorie de a contribui la promovarea operei marelui scriitor național Grigore Vieru.

În expoziție se regăsesc cărți și publicații periodice, ediții bibliofile, volume antume care ilustrează opera celui mai citit poet contemporan, printre care placheta de versuri pentru copii cu care și-a început cariera, editată în 1957 „Alarma!”; „Muzicuțe” (1958); „Mulţumim pentru pace” (1963); povestiri şi cântece „Făgurași” (1963), „Trei iezi” (1970), „Albinuța: cartea preșcolarului” (1982), „Abecedar” (1989), „Frumoasă-i limba noastră” (1996), „Soare, soare, domn frumos” (2008); volume pentru maturi: „Duminica cuvintelor” (1969), „Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul” (1974), „Aproape” (1974), „Mama” (1975), ”Rădăcina de foc” (1989) „Hristos nu are nici o vină” (1991), „Rugăciune pentru mama” (1994), „Strigat-am către Tine” (1999),  „Cântec de leagăn pentru mama” (2003), „Cât de frumoasă ești” (2004), „Liniștea lacrimii” (2006),  volume de colecție, cărți minuscule, dicționare, poze, cărți poștale,  albume cu ilustrații, opera autorului tradusă în alte limbi, CD-uri muzicale pe versurile lui Grigore Vieru  etc.

Expoziția este structurată conform compartimentelor: „COPILUL CEL MARE al neamului” (date personale, baștina, familia); Mulțumim pentru pace…; Poetul tuturor. Expoziția este deschisă pentru public în perioada 14 februarie–14 martie 2024, spațiul expozițional, etajul II, bloc central (str. 31 august 1989, 78A).

Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935 în satul Pererâta, județul Hotin, în prezent raionul Briceni. Opera sa a fost tradusă în engleză, rusă, germană, italiană, bulgară și în alte limbi. În 1988 i-a fost acordată cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii – Diploma de Onoare „H. Ch. Andersen”. Poetului i-a fost acordat titlul onorific de Scriitor al Poporului și a fost decorat cu Ordinul Republicii. În 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1993 – membru-corespondent al acesteia. S-a stins din viață la 18 ianuarie 2009 în urma unui accident rutier. Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. În prezent, mai multe școli din Republica Moldova, un bulevard din capitală și o stradă la Iași, România, îi poartă numele.

Facem cunoștință cu JURNALISMUL COMUNITAR prin parabole. Parabola #4

Vă mai amintiți oare fiecare început nou al zilei de 2 februarie din celebrul film „Ziua Cârtiței”? Acolo personajul lui Bill Murray, jurnalistul Phil Connors, trăiește de mai multe ori aceeași zi. Era vorba acolo de o sărbătoare comunitară, exact la tema noastră, cea a jurnalismului comunitar.

Phil Connors, care era meteorolog de televiziune, este trimis să relateze de pe teren, dintr-o localitate îndepărtată aflată în centrul atenției o dată pe an, de „Ziua Cârtiței”.

Se spune că în această zi de 2 februarie cea mai faimoasă cârtiță din lume poate să prezică ușor cum va fi primăvara.

Jurnalistul de televiziune, pentru că a făcut aproape același reportaj în ultimii patru ani, nu face nici cel mai mic un efort să-și ascundă plictiseala, nemulțumirea. Rutina anilor trecuți se repetă până în zorii zilei următoare când, după un somn liniștit, eroul nostru se trezește și află că ziua precedentă se repetă.

La început, Phil încearcă să se bucure și să folosească acest fapt în avantajul lui. Dar apoi își dă seama că este blestemat să-și petreacă restul zilelor în același loc, văzând aceleași persoane și făcând același lucru în fiecare zi…

Să ne amintim împreună câteva dintre începuturile lui de reportaj – foarte diferite despre același eveniment.

„O dată pe an, ochii acestei națiuni se întorc spre acest mic Hamlet să privească un maestru la lucru. Cârtița. Cel mai faimos meteorolog din lume. Care, așa cum spune

o legendă veche de peste 140 de ani, poate prezice o primăvară timpurie. Iar întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este următoarea: „Se simte oare cârtița norocoasă?”

Mă rog, e un început obișnuit. Îl puteți face și voi din prima, fără efort, în istoria voastră comunitară.

Iată un alt început de reportaj, din altă zi. Dar aici jurnalistul Phil Connors parcă nici n-a auzit despre parabola prietenului din deal și nu spune aproape că nimic interesant, important, intrigant.

„Ei, bine, este Ziua Cârtiței”. Din nou. Și asta ar trebui să însemne că suntem aici, pe munte, așteptându-l pe cel mai cunoscut meteorolog din lume să iasă din vizuină.

Cârtița. Care este pe cale să ne spună câtă iarnă să mai așteptăm”.

Iată însă și un început supărat.

Nouă însă ne place cel mai mult un alt început de poveste. Este spus de autor cu pasiune și cunoaștere. Simțim chiar căldura din vocea lui într-o zi friguroasă de februarie.

„Când Cehov a descris iernile, el a văzut doar ierni crude, negre și fără speranță.

Totuși, noi știm că iarna e doar un alt pas în cercul vieții. Dar stând aici, printre oamenii din Pennsylvania și înconjurat de căldura din sufletele și inimile lor, nu mi-aș putea imagina o soartă mai bună decât această iarnă lungă și plină de ger”.

Astăzi lumea nu are acum nici timp și nici răbdare să citească texte lungi – ca iernile din povestitele lui Cehov sau din filmul „Ziua Cârtiței” – ca să ajungă și la capătul articolului, și la capătul răbdării, unde, de obicei, se ascunde poanta.

De aceea, oamenii vor să afle principalul chiar din capul locului, de la început.

Și este în puterea noastră să facem asta în istoriile noastre din comunitate.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Facem cunoștință cu JURNALISMUL COMUNITAR prin parabole. Parabola #3

Un om caută ceva sub un felinar. Un trecător se apropie și îl întreabă: „Ați pierdut ceva?” „Da, cheia”. „Să vă ajut s-o căutați?”. Și după vreo jumătate de oră de căutări

împreună, trecătorul îl întreabă pe omul din parabola noastră: „Sunteți sigur că aici ați pierdut-o?” „Nu, cred că am pierdut-o în altă parte, mai încolo, dar aici e mai multă lumină”.

Sigur că atât marile probleme, cât și reușitele cele mai răsunătoare se află, de cele mai multe ori, în altă parte, mai încolo. Dar ceea ce putem face noi în formatul care se numește „jurnalism comunitar” este să căutăm cheia în locurile și în localitățile cele mai apropiate de noi.

Acolo cunoaștem oamenii și îngrijorările lor. Acolo, cu ajutorul cuvântului scris, al cuvântului rostit sau al unei fotografii, al unui video difuzat putem schimba ceva în bine și putem readuce lumina pe o bucată de stradă și pe fețele oamenilor.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

LANSARE DE CARTE „DIMITRIE CANTEMIR. OPERE. DESPRE NUMELE ANTICE ȘI DE ASTĂZI ALE MOLDOVEI. ISTORIA MOLDO-VLAHICĂ. VIAȚA LUI CONSTANTIN CANTEMIR, ZIS CEL BĂTRÂN, DOMNUL MOLDOVEI”

În contextul Zilei Naționale a Lecturii, Editura „Știința” în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă invită la lansarea de carte din colecția „Moștenire” „Dimitrie Cantemir. Opere. Despre numele antice și de astăzi ale Moldovei. Istoria Moldo-Vlahihă. Viața lui Constantin Cantemir, zis cel Bătrân, Domnul Moldovei”, ediție îngrijită de Andrei și Valentina EȘANU, traduceri din limba latină de Dan SLUȘANSCHI.

Colecția „Moștenire” a editurii „Știința” ajunge la 100 de titluri de carte. Este o performanță remarcabilă pentru o colecție de bibliotecă, inițiată și îngrijită de neobositul cercetător, om al cărții și editor de vocație, Mihai Papuc, coordonatorul colecției. Colecţia „Moștenire” a fost inaugurată în anul 1991, pe valurile încinse ale Mişcării de eliberare şi regenerare naţională.

Colecţia reuneşte mari scriitori clasici români într-o aleasă şi comprehensivă selecţie, începând cu vechii cronicari, trecând la secolul luminilor, la paşoptiști, la epoca marilor clasici şi până în zilele noastre: Ioan Neculce, Dimitrie Cantemir, Ion Eliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alecu Donici, Constantin Stamati, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon, Constantin Negruzzi, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Vlahuţă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Delavrancea, Vasile Bogrea, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu etc. Până la acest moment, colecția cuprinde scrierile a 47 de scriitori.

Moderator: Gheorghe Prini, director al Editurii „Știința”. Cuvânt de salut: Elena Pintilei, director general BNRM.

Vor prezenta: dr. hab. Victor ȚVIRCUN; dr. hab. Victor GHILAȘ; dr. hab. Gheorghe BOBÂNĂ; acad. Andrei EȘANU; dr. Valentina EȘANU.

Evenimentul se va desfășura la data de 14 februarie 2024, ora 14:00, Sala Arte și Hărți, blocul 2, (str. 31 august 1989, 78), Chișinău, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Facem cunoștință cu JURNALISMUL COMUNITAR prin parabole. Parabola #2

E parabola cu un copil care tot arunca înapoi în apă stele de mare pe care valurile le scoteau înapoi pe nisip. Și erau acolo pe mal mii și mii, poate milioane de stele de mare, parcă mai multe ca pe cerul care anunța venirea nopții. Un trecător l-a întrebat atunci pe copil: „Oare nu-i mai bine să le lași aici până mâine, când apele vor fi mai mari și le vor lua înapoi în mare? Nu vezi că sunt foarte-foarte multe aici”.

Și atunci copilului i-a spus, fără să se oprească din munca lui, că până mâine este atâta și atâta timp. Și ceea ce face înseamnă foarte mult pentru această stea de mare, pe care tocmai a aruncat-o înapoi în apă. Și trecătorul a început să-l ajute. A aruncat în valuri o stea de mare, apoi încă una. Și până la miezul nopții plaja era plină – vă dați seama, nu cu stele de mare – dar cu săteni care îi ajutau pe copil și pe trecător. Până să răsară soarele, toată munca era făcută. Malul ara curățat, ființele vii – salvate, iar oamenii bucuroși.

Și despre asta este jurnalismul comunitar. Despre locul și despre localitatea în care puterea crește unde sunt mai mulți.

Când este nevoie doar ca cineva să înceapă un lucru bun și să-i inspire la fapte și pe alții.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru cei apropiați…

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

CAMPANIA NAȚIONALĂ „CITIM CU VOCE TARE ÎMPREUNĂ”

Ziua Internațională a Cititului cu voce tare este un eveniment global la care participă milioane de oameni anual. Campania inițiată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova este un exemplu de concentrare a efortului bibliotecilor din Sistemul Național de Biblioteci pentru a celebra impactul unic și forța lecturii cu voce tare. Ziua Internațională a Lecturii cu Voce Tare este inițiată de către organizația internațională LitWorld din anul 2010.

Campania națională „Citim cu voce tare împreună” este o mișcare de sensibilizare a cercurilor largi de cititori reali și potențiali, a instituțiilor info-documentare, a instituțiilor de învățământ, a părinților, a decidenților privind importanța lecturii cu voce tare, precum și a lecturii în general. având scopul de a evidenția importanța lecturii cu voce tare pentru a susține cunoașterea și educația ca drepturi fundamentale ale omului și asocia eforturile bibliotecilor, instituțiilor educaționale, comunităților pentru promovarea lecturii.

Programele de lectură inițiate de biblioteci mobilizează și consolidează comunitatea în sprijinul lecturii și a cunoașterii.

Încurajăm bibliotecile să se alăture campaniei prin:

  • Realizarea un program pentru o zi în bibliotecă, care ar promova activități de lectură cu voce tare și cărți în format audio
  • Informarea și promovarea în rândul utilizatorilor bibliotecii despre programul special din data de 7 februarie 2024
  • Crearea postărilor pe pagina de facebook a bibliotecii despre activitățile organizate în bibliotecă, utilizând hashtag-urile #World_Read_Aloud și #ZICI2024.

Biblioteca Națională a Republicii organizează în cadrul inițiativei comunitare, un program de lectură publică „Citim poveștile Reginei Maria a României”, pentru a promova valorile general umane prin intermediul poveștilor. Evenimentul se va desfășura la la 7 februarie 2024, începând cu ora 09.00, spațiul expozițional, blocul central, etaj 2 (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

Concepte inovative de dezvoltare a copiilor la Anenii Noi (Video)

Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”, unicul de acest tip din orașul Anenii Noi, propune servicii bazate pe concepte inovative. Instituția a împlinit un an de la fondare și este frecventată de circa 40 de copii cu vârsta între 3 și 7 ani, iar procesul educațional se desfășoară atât în grupuri, cât și individual.

Andrei Eșanu: „Director, Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova: „La Centrul nostru avem mai multe tipuri de servicii pentru dezvoltarea copilului astfel ca, atunci când vine un copil să poată să lucreze cu un logoped, ca să îmbunătățească pronunțarea. Să lucreze cu un psihopedagog. Un educator pentru pregătirea pentru școală și de asemenea, cu psiholog, la necesitate. Plus la această planificăm să dezvoltăm servicii noi cum ar fi: robotica și aritmetica mentală”.

Angajații Centrului sunt mereu gata să rezolve problemele care împiedică dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Diana Donos, psihopedagogă: „Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Terapia se desfășoară prin jocuri, printr-un mediu atrăgător pentru copil. Înainte de a elabora un plan este nevoie de o evaluare complexă a copilului. De exemplu, să evaluăm memoria copilului, gândirea, logica, percepția. La sfârșitul terapiei părinții primesc niște sfaturi pentru acasă. Pentru activitățile pe care să le petreacă cu copiii sau anumite jocuri”.

Aurelia Zlotea, psihologă, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „În cadrul Centrului ofer servicii de consiliere psihologică atât părinților, cât și copiilor. Cele mai des întâlnite probleme la cabinet sunt copiii cu ADHD- hiperactivitate și deficit de atenție sau mai rar, dar totuși sunt, copii cu tulburări din spectrul autism, comportamente deviante sau deficiență de învățare, care le întâlnesc copiii în procesul educațional”.

Doina Antoci, logopedă, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Terapia logopedică este o intervenție ce vizează îmbunătățirea abilităților de vorbire ale copiilor, dar și abilitățile de înțelegere, exprimare a limbajului. După fiecare activitate noi discutăm cu părinții. Chiar, câteodată, insist să asiste la terapiile logopedice, deoarece efectul terapiei este mai productiv și mai bun. Se lucrează și acasă, și aici – la Centru”.

Părinții mărturisesc că au observat, chiar din primele luni, rezultate pozitive la micuții lor.

Elena Coiman, beneficiară, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Problema copilului meu sunt dificultățile la anumite sunete, la pronunțarea anumitor sunete. Cred că sunt aproape trei luni deja de când frecventăm și abia este începutul, pentru că după aceste trei luni vedem un progres și, sper eu, până la școală, mai este un an de zile, să reușim să obținem ceea ce avem ca scop”.

Diana Ceban, beneficiară, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Sunt foarte bucuroasă că în Anenii Noi s-a deschis un astfel de Centru de dezvoltare. Eu, personal, de exemplu, sunt foarte mulțumită în privința la fetița mea – Nicoleta, fiindcă într-adevăr văd rezultate foarte pozitive în dezvoltarea atât psihologică, pot să spun, fiindcă noi frecventăm și logopedul, și pregătirea pentru școală”.

La rândul lor, copiii au spus care le sunt activitățile preferate.

Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste” a fost creat și conceput de Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul a fost implementat prin intermediul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Asociația Business-ului European și Centrul Contact.

Ziua Internațională a Cititului Împreună 2024 la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

La data de 7 februarie, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” marchează Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI), numită și Ziua Mondială a citirii cu voce tare. Această ediție va demara la bibliotecă cu genericul – Cum citim benzi desenate. Scopul inițiativei este de a ne reuni pentru a celebra puterea cuvintelor, bucuria oportunității de a pune în valoare benzile desenate.

În această zi, va avea loc o întâlnire cu ilustratorul și designer-ul grafic Octavian Curoșu, autor cu o vastă experiență în domeniul benzilor desenate. În cadrul evenimentului, autorul va încuraja publicul de a spune povești prin intermediul benzilor desenate.

Evenimentul va avea loc la ora 10:00, în Sala cu coloane, Sediul central al Bibliotecii Municipale, situat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 148.

De asemenea, se va organiza un program de promovare și lecturare a benzilor desenate și  în rețeaua de biblioteci a Bibliotecii Municipale.

Proiectul World Read Aloud Day a fost inițiat de LitWorld, în anul 2010, iar în Republica Moldova începând din 2018. Pe parcurs, acesta transformându-se într-o mișcare globală, celebrat în peste 170 de țări, ce adună milioane de cititori, scriitori și ascultători din comunitățile din întreaga lume, pentru a se bucura de puterea lecturii și pentru a influența extinderea alfabetizării globale.

Lansare de carte la Muzeul Național al Literaturii Române: VASILE VASILACHE „POST-RESTANT. SCRISORI INEDITE”, volumele I și II

Pe 31 ianuarie 2024 la Muzeul Național al Literaturii Române va avea loc lansarea cărții VASILE VASILACHE „POST-RESTANT. SCRISORI INEDITE”, volumele I și II (editura POLISALM, 2023). Ediția a fost îngrijită de Victor și Valeriu Vasilache, fiii scriitorului.

Evenimentul la care vor participa scriitori, editori și oameni de cultură va avea loc la ora 15.00, în Sala Galbenă, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.

Cele două volume conțin corespondența lui Vasile Vasilache cu Marianna Lomako, viitoarea sa traducătoare și cea de-a doua soție. Reunită sub titlul Post-restant, corespondența însumează peste două sute cincizeci de scrisori, telegrame, cărți poștale, scrise aproape în totalitate în limba rusă în intervalul 17 octombrie 1974 – 2 februarie 1985. Ediția mai include un șir de scrisori adresate mamei, tatălui și fiului Mariannei, și răspunsurile lor.

„Scrisorile reflectă o poveste de iubire târzie, mistuitoare, și totodată ne îngăduie să observăm dezvoltarea continuă a personalității scriitorului, nevoia sa profundă de afecțiune și dragoste, de comuniune spirituală, de dezbateri intelectuale.” (Notă asupra ediției)

Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, satul Unțești, județul Iași, România, astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova – d. 8 iulie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist și scriitor român basarabean.

După școala primară din satul natal, studiază la ”Liceul de Aplicație”, zis și Seminarul Pedagogic Universitar de pe lângă Universitatea ”Alexandru Ion Cuza” din Iași.

Din 1944, lucrează ca învățător în satul natal, continuându-și studiile la Institutul Pedagogic din Chișinău, pe care îl absolvă, la secția fără frecvență, în 1958. Din același ani este redactor la săptămânalul ”Cultura Moldovei”.

În 1962-1964 urmează Cursurile Superioare de Scenaristică din Moscova.

Debutează cu volumul Trișca în 1961, urmat de culegerea de proză scurtă Două mere țigance, în 1964.

Consacrarea i-o aduce Povestea cu cocoșul roșu, ”roman parabolic în care apare întreg tabloul complex și contradictoriu al colectivizării gospodăriei țărănești” (acad. Mihai Cimpoi), foarte bine primit de critică și public, dar pus la index de reprezentanții ideologiei oficiale.

Urmează o lungă perioadă de ”tăcere impusă”, pe durata căreia își câștigă existența ca traducător (din Vasili Șukșin, Jaroslav Hašek ș.a.).

În 1983, revine în forță cu culegerea de nuvele Elegie pentru Ana-Maria, urmată de Mama-mare – profesoară de istorie (1988), Navetista și pădurea (1989).

În ultimi ani de viață este privit ca un adevărat guru, iar reeditarea în 2002, la București, a romanului Povestea cu cocoșul roșu, îi aduce premiul Fundației Culturale Române.

E ȘI JURNALISM, E ȘI COMUNITAR. Parabola #1

Vă mai amintiți oare povestea despre hainele cele noi ale împăratului?

Acolo curtenii, în ajunul unei sărbători – să zicem, în ajunul unui festival – i-au pus haine noi împăratului aflat în fața oglinzii. Iar hainele nu erau haine, erau nimic, erau aer. Și i-au explicat atunci curtenii împăratului: „Hainele sunt ușoare ca pânza de păianjen, iar când le îmbrăcați nici nu le simți, și tocmai asta e frumusețea”.

Și nimeni dintre localnici nu voia să spună ce a văzut atunci când împăratul a ieșit gol în stradă. Fiindcă toți se temeau de gura lumii.

Iar sfârșitul istoriei îl știți, probabil. Un copil a strigat deodată: „Împăratul e dezbrăcat!”. Și imediat toată lumea a strigat și ea: „E dezbrăcat!”.

Este o poveste despre curaj. Și despre nevoia de a spune adevărul, de a arăta o problemă.

Să dai voce oamenilor care tac și își văd de treabă.

Despre oameni reali, despre probleme reale.

Și despre asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia