18.3 C
Chișinău
marți, iulie 1, 2025

„Femeia cu ochi de șoim”, de Lilia Bicec-Zanardelli, la Librăria din Centru | 8 aprilie 2025

Marți, 8 aprilie 2025, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului de proză scurtă „Femeia cu ochi de șoim”, de Lilia Bicec-Zanardelli, apărut la Editura Polisalm.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Participă: Lilia Bicec-Zanardelli, Larisa Turea, Claudia Partole

Moderator: Gheorghe Erizanu

Cartea „Femeia cu ochi de șoim” este o colecție de nuvele cu o tematică diversă, dar în majoritatea predomină „ochiul”, organ care îndeplinește nu doar un rol important în organismul nostru, dar și simbol al iluminării și înțelepciunii interioare. Metaforic, ochiul este ca un caleidoscop, în care se reflectă trecerea vieții, ca un binoclu, prin care poți privi în depărtare, spre viitor. Toate personajele sunt optimiste și cred cu toată certitudinea că, într-o zi, visul lor se va realiza, fiindcă nimic în lume nu este întâmplător: nici aventurile de dragoste, nici misterele. În viață totul are un rost cu început și sfârșit. În această colecție se evidențiază printr-un accentuat realism magic nuvelele în care animalele, plantele și obiectele devin personaje principale. Ele sunt subconștientul nostru și dau narațiunii un ritm melodic și profund.

LILIA BICEC-ZANARDELLI s-a născut la 2 martie 1965, în satul Viișoara, raionul Glodeni, din Republica Moldova, în familia unor foști deportaţi în Siberia. Licenţiată a Facultăţii de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Chișinău. A lucrat la redacţiile gazetelor raionale din Căinari și Glodeni, apoi la publicaţia liberă Accent provincial din judeţul Bălţi. Fondatoarea revistei Moldbrixia news (în română şi italiană); din 2013, corespondent al cotidianului Giornale di Brescia.

Cărți publicate: Testamentul necitit, roman epistolar, Editura Cartier, 2009, în italiană Miei cari figli, vi scrivo, Editura Einaudi, Torino, 2013; Bumerang, roman, Editura Cartier, 2016, apărut în italiană la Editura Europa Edizioni, 2018; Donna e…, antologie de proză scurtă a femeilor din Italia, Editura Rai Com Spa, Roma, 2014; Moldova, istorie orală (antologie de istorii ale femeilor din lume: Franţa, Albania, Argentina, Marocco, Siria etc. – „La tela di Penelope”), Editura Moica, Brescia, 2014. Prezentă în antologia Novel of the World, Editura Mondadori, Milano cu nuvela Mămăligă cu dor de casă, antologie lansată la EXPO, Milano 2015; Lagărul 33, roman, Editura Cartier, 2020, tradus în italiană cu titlul O dragoste siberiană.

Larisa TUREA este jurnalistă și critic teatral. Cel mai recent volum publicat: Cartea foametei, Editura Cartier, 2022.

Claudia PARTOLE este scriitoare. Cea mai recentă carte publicată este volumul pentru copii Farfallone, motanul-fluture, Editura Prut, 2024.

Gheorghe ERIZANU este editor. Cel mai recent volum publicat: Și-am să devin erou. Texte egoiste, Editura Cartier, 2023.

Femeia cu ochi de șoim, de Lilia Bicec-Zanardelli. Broșată, 136 pag. Preț: 169 MDL/39 RON.

„Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata”, de Natalia Pîntea, la Librăria din Centru: 27 martie 2025

Joi, 27 martie 2025, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului de poeme „Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata”, de Natalia Pîntea, apărut la Editura Polisalm.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Alături de autoare vor vorbi: Irina Nechit, Cristina Dicusar.

Moderator: Dumitru Crudu.

„Citindu-i poezia, auzi în fiecare vers respirația ei adâncă, așa cum respiră oamenii după unele catastrofe care li se întâmplă sau după unele atacuri de panică. E o respirație profundă care umple cu oxigen poezia. Iar sufletele noastre, cu emoții. Dacă ar fi să-i caut înrudirile cu poeții români, aș zice că seamănă cu Ana Blandiana și Ruxandra Novac. E la fel de serafică și pură ca și cele două poete. Când o întâlnești pe stradă, ai impresia că plutește. Zâmbește întruna și se uită la lume cu ochi plini de uimire. Emană atâta bună dispoziție, că unii oameni o caută doar pentru a scăpa de tristețe sau depresie. Poezia ei este o combinație între seninătatea și candoarea din poezia Anei Blandiana și cruzimea angelică din poezia Ruxandrei Novac. Nu știu cum de-i reușește asta, dar îi reușește din plin, îi reușește fără să-și fi propus asta. Poezia Nataliei Pîntea este expresia firii ei deschise și sincere și rodul caracterului ei nobil și optimist. E o poezie care pur și simplu o să vă încânte.” (Dumitru CRUDU)

NATALIA PÎNTEA s-a născut pe 15 mai 1996 în satul Măcărești, raionul Ungheni, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Litere, a Universității de Stat din Moldova, specialitatea Limba și literatura română și limba engleză. Și-a continuat studiile la Facultatea de Jurnalism, în cadrul aceleiași universități, obținând un master în Științe ale Comunicării. Este membră a atelierului „Vlad Ioviță”, coordonat de Dumitru Crudu. A apărut cu poezie în revistele „Timpul”, „Argeș”, „Planeta Babel”, „O mie de semne”, „Prodigy”, „Meridianul Timișoara” ș.a.

„Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata” este debutul editorial al Nataliei Pîntea.

Irina NECHIT este scriitoare. Cel mai proaspăt volum publicat: „Maria și arma”, Editura Prut, 2024.

Cristina DICUSAR este critic literar. Publică cronici și recenzii de întâmpinare în revista Timpul.

Dumitru CRUDU este scriitor. Cea mai recentă carte publicată este volumul de proză scurtă Ora cinci și șapte minute, Editura Humanitas, 2022.

„Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata”, de Natalia Pîntea. Broșată, 72 pag. Preț: 99 MDL/23 RON.

„O pădure anual salvată de elevii municipiului Bălți, dacă am învăța să reciclăm hârtia utilizată la ore”

RECICLAREA HÂRTIEI ÎN ȘCOLI: PAȘI VERZI SPRE UN VIITOR LUMINOS

„Imaginați-vă că fiecare foaie aruncată la coșul de gunoi ar putea fi transformată într-un copac salvat. Aceasta idee poate deveni o realitate prin eforturile comune ale cetățenilor, în special, ale elevilor și profesorilor din instituțiile școlare, întrucât fiecare caiet reciclat nu doar eliberează spațiu în sălile de clase, care sunt încărcate cu maculatură veche acumulată de câțiva ani, ci și contribuie la salvarea pădurilor noastre prețioase”.

Timp de o săptămână am analizat și observat ce se întâmplă cu caietele scrise și dosarele supraîncărcate a profesorilor după ce acestea nu mai sunt utile. În urma discuțiilor cu elevii, colegii, profesorii am constatat că în fiecare an, elevii din instituțiile de învățământ aruncă aproximativ 6 kilograme de hârtie folosită pentru învățătură per elev, ceea ce se transformă în aproximativ 7200 kg per instituție, cu un număr de cca 1200 elevi. Aceasta cantitate de hârtie nu doar afectează mediul înconjurător, dar și dezice instituțiile de o sursă importantă de venit, întrucât dacă aceasta maculatură ar fi colectată și reciclată, fiecare instituție ar putea obține anual între 3600 și 10000 de lei, bani care ar putea fi direcționați către îmbunătățirea condițiilor de studii în instituții.

Câți copaci putem salva?

Producția de hârtie este strâns legată de defrișări. Pentru a produce o tonă de hârtie sunt necesari aproximativ 17 copaci. Astfel reciclarea celor 7200 kg de maculatură ar putea salva aproximativ 100 de copaci anual doar de o instituție de învățământ. Luând în calcul că doar în municipiul Bălți activează cca 30 instituții de învățământ (gimnazii, licee, colegii, școli profesionale și universitatea de stat), extinzând acest calcul la nivelul întregului municipiu Bălți, numărul copacilor salvați anual va fi de cca 3000, ceea ce ar constitui o pădure…

De ce este atât de necesar să reciclăm maculatura? Drept consecințe ale acestei acțiuni merg:

✅Protejarea mediului

✅Educația ecologică în instituțiile de învățământ

✅Beneficiile economice în infrastructura instituției școlare

✅Implicarea comunității.

Care sunt soluțiile pentru implementarea acestei strategii?

✅Colaborarea cu fabrica de hârtie din Bălți pentru preluarea și reciclarea maculaturii colectate

✅Dotarea fiecărei instituții publice (școli) cu recipiente speciale destinate colectării hârtiei

✅Organizarea de sesiuni informative pentru elevi, profesori și părinți privind importanța reciclării.

Prin adoptarea acestor măsuri simple, comunitatea din Bălți poate face pași esențiali către un mediu mai curat și un viitor sustenabil pentru tinerii noștri. Fiecare copac salvat reprezintă o victorie pentru natură și pentru generațiile viitoare!

Dragi autorități!

Noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să facem o schimbare, care nu doar ca contribui la îmbunătățirea mediului și atractivitatea orașului, dar și la dezvoltarea instituțiilor de învățământ!

Beatrice Țapu, jurnalistă comunitară YouthAntiMediaHUB, Bălți

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Vocea comunității din satul Șolcani: #Centru de Tineret în #Șolcani #moft sau #necesitate

„Tinerii vor un viitor aici, dar oportunitățile sunt necesare azi”

„Tinerii sunt viitorul” – auzim această frază des, mai ales din partea autorităților locale și naționale. Dar ce înseamnă, de fapt, să fii „viitorul”, atunci când prezentul nu îți oferă oportunități? Satul Șolcani, situat în raionul Soroca, este o localitate pitorească, cu tradiții bogate și oameni muncitori. Cu toate acestea, lipsa oportunităților pentru tineri devine o problemă tot mai gravă.

În sat locuiesc aproximativ 1500 de oameni, dintre care peste 500 sunt tineri și tinere cu vârsta între 14 și 35 de ani. Aceștia învață la școala locală și își doresc să se dezvolte, însă posibilitățile lor sunt limitate. În comunitate există doar câteva activități extracurriculare organizate în școală, iar lipsa unui Centru de Tineret face ca multe talente și vise să rămână neexplorate.

Ce spun oamenii din Șolcani?

Dna Silvia, mamă a doi adolescenți, ne-a povestit despre dificultățile cu care se confruntă:

„Copiii noștri merg la școală dimineața, dar după-amiaza ce fac? Mulți stau pe telefon sau pierd timpul pe stradă. Noi, părinții, suntem ocupați cu munca și nu putem să le oferim mereu activități educative sau recreative. Dacă ar exista un Centru de Tineret, ar avea unde să învețe lucruri noi, să socializeze într-un mediu sigur și să-și dezvolte pasiunile”.

Lipsa unui spațiu dedicat tinerilor nu este doar o problemă minoră, ci o reală criză pentru viitorul satului nostru. Tinerii de azi sunt cei care ar putea contribui la dezvoltarea comunității, dar fără sprijin, mulți aleg să plece în orașe mai mari sau în străinătate.

Consecințele lipsei oportunităților pentru tineri

Fără activități și programe dedicate, tinerii din Șolcani se confruntă cu o serie de probleme, cum ar fi:

✅ Pierderea motivației și a direcției în viață – Mulți tineri nu știu ce opțiuni au și renunță să-și urmeze pasiunile.

✅ Abandonul școlar – Fără perspective clare, unii adolescenți aleg să renunțe la studii.

✅ Izolarea și lipsa apartenenței – Fără un spațiu unde să se întâlnească și să socializeze, tinerii se simt deconectați de comunitate.

✅ Creșterea riscurilor de comportamente negative – Fără alternative constructive, tinerii pot fi tentați să adopte obiceiuri nesănătoase.

✅ Migrarea masivă a tinerilor – Cei mai mulți adolescenți pleacă la studii sau muncă în altă parte, iar satul nostru rămâne fără viitor.

Există soluții? DA! Un Centru de Tineret ar putea schimba viitorul Șolcaniului!

În ultimii ani, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în colaborare cu UNFPA și alți parteneri, a sprijinit crearea de Centre de Tineret în diverse localități. Aceste centre oferă activități educative, culturale și recreative, fiind un sprijin real pentru tineri.

Și satul nostru poate beneficia de un astfel de program!

Prin implicarea Primăriei, a locuitorilor și a tinerilor, Șolcani poate deveni un loc unde generațiile viitoare își pot construi un viitor. Un Centru de Tineret ar putea oferi:

✔ Ateliere de dezvoltare personală și profesională

✔ Activități culturale și artistice

✔ Cursuri gratuite de limbi străine, IT, antreprenoriat

✔ Evenimente și întâlniri cu specialiști care să inspire tinerii

✔ Un spațiu sigur și prietenos pentru socializare și colaborare

Tinerii din Șolcani: „Avem nevoie de oportunități ACUM!”

Un grup de adolescenți din sat ne-au împărtășit gândurile lor:

Gabriela: „Îmi place să pictez, dar nu am unde să învăț tehnici noi. Dacă ar exista un Centru de Tineret, aș putea merge acolo să mă dezvolt.”

Ion: „Eu vreau să învăț programare, dar nu avem cursuri gratuite în sat. La Chișinău sunt multe oportunități, dar noi ce facem aici?”

Iana: „Dacă am avea un Centru de Tineret, am putea organiza evenimente, proiecte, să ne implicăm în sat. Așa, fiecare se descurcă cum poate.”

Apel către comunitate și autorități!!!

Tinerii nu sunt doar viitorul, ei sunt PREZENTUL satului nostru!

Noi, locuitorii din Șolcani, facem un apel către Primărie și toți cei care pot contribui: Haideți să construim împreună un Centru de Tineret! Avem nevoie de acest spațiu pentru ca tinerii noștri să se poată dezvolta aici, ACASĂ, și să nu fie nevoiți să plece.

Ce comunitate vrem să fim? Una care investește în tineri sau una care îi lasă să plece? Alegerea ne aparține!

Nicoleta Pînzari, jurnalistă comunitară #YouthAntiMediaHUB, Șolcani, Soroca

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Vocea comunității din satul Pelinia: „Tinerii conduc mâine, dar Centru de Tineret este necesar azi”

„Tinerii sunt viitorul” deseori auzim această frază din partea autorităților publice locale și naționale, mai exact din partea adulților cu putere de decizie. Satul Pelinia din raionul Drochia este o localitate frumoasă și cu tradiții din nordul țării, în care locuiesc circa 8000 de persoane. Localitatea găzduiește aproximativ 1500 de tineri și tinere, cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani.

În satul Pelinia funcționează două școli, unde învață cca 700 de elevi care sunt implicați în diferite activități extracurriculare. La nivel de comunitate sunt organizate cercul de fotbal, de dans, pictură și studierea instrumentelor muzicale, contra cost, în cadrul Școlii de Artă.

Doamna Anișoara, mama a doi copii, locuitoare a satului Pelinia, a menționat în interviul pentru acest material importanța existenței în localitate a unui spațiu de socializare și activitate extracurriculară gratuită pentru tineri. „Copiii din sat au grădinițe și școli în care merg pentru a învăța, unde se află în prima parte a zilei. Cea mai complicată perioadă este însă partea după masă a zilei, atunci când noi, părinții, suntem la serviciu, iar tinerii sunt în stradă sau acasă fără atenție. Noi nu reușim să avem grijă de ei, să le asigurăm supraveghere și dezvoltare, pentru că suntem la muncă. De aceea credem că un Centru de Tineret ar fi o soluție pentru noi, părinții, și pentru ei, tinerii, ca să fie în siguranță și să se dezvolte”.

Lipsa unui Centru de Tineret în comunitatea noastră nu este doar o neglijență, ci este o criză cu consecințe reale pentru viitorul tinerilor. Fără spații și programe dedicate, tinerii noștri se confruntă cu diferite probleme, precum vulnerabilitatea crescută la influențe negative și comportamente riscante, ocazii pierdute de a descoperi pasiuni care ar putea deveni cariere, diminuarea sentimentului de apartenență și a conexiunii cu comunitatea, potențialul nerealizat ca viitori lideri și contribuitori.

Fiecare zi fără facilități adecvate pentru tineret este o altă zi de oportunități ratate. Impactul se extinde dincolo de adolescenții individuali și afectează viitorul întregii noastre comunități.

În 2018 Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în cadrul unui parteneriat cu UNFPA și alți parteneri, Fondul Comun prin care au deschis, în colaborare cu primăriile din sate, raioane și municipii, Centre de Tineret. Din 2018 până în prezent în Republica Moldova s-au deschis, s-au dezvoltat și activează 67 de Centre de Tineret în sate, orașe și municipalități. În aceste Centre vin zilnic sute de tineri, fiind sub ghidarea specialiștilor în spații sigure și prietenoase.

Acest program este deschis și în 2025, prin care APL poate iniția o colaborare și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova să lanseze în satul Pelinia un Centru de Tineret.

Tinerii noștri merită spații concepute pentru ei – unde vocile lor contează și potențialul lor este cultivat. Ce fel de comunitate vrem să fim? Una care investește în tineri sau una care îi lasă să navigheze în adolescență fără sprijin?

Acest material face apel la locuitorii satului Pelinia, raionul Drochia, și Primăria satului, subliniind că „…noi, tinerii, suntem prezentul, NU viitorul”. De aceea venim cu mesaj de a susține și a dezvolta un Centru de Tineret în satul nostru pentru un prezent frumos și pentru o generație de tineri care au nevoie de asta.

Ana Maria Țurcanu, jurnalistă comunitară, #YouthAntiMediaHUB, Pelinia, Drochia

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Oportunități pentru tinerii și tinerele din Fălești: activități și emoții colorate pentru fiecare

În localitatea mea natală, orașul Fălești, trăiesc și se dezvoltă aproximativ 2000 de tineri  și tinere. Aceștia zilnic merg la școală, la piață, la market, în cafenele și parcuri. Tinerii și tinerele sunt mereu în acțiune și în căutare de sine. Fălești este un orășel minunat care oferă multe oportunități pentru tineri, dar uneori acestea nu sunt destule sau chiar mai rău, nu sunt cunoscute de tineri.

În discuțiile purtate în luna februarie cu semenii mei, am constatat că Fălești este „un oraș din care uneori vrei să fugi”. Aceștia au menționat cât de mult își doresc să participe în diverse acțiuni interactive, de socializare și interacțiune, însă acestea nu sunt. Un alt coleg a mărturisit dorința lui de a pleca cât mai curând în capitală, acolo unde viața e activă și fierbe în fiecare zi.

Zilnic aud idei și dorințe din partea tinerilor: „Am obosit de teme”, „Vreau distracții”, „Nu poți face nimic interesant în acest oarș”, „Nu este nici o activitate dedicată nouă tinerilor”, „Vreau aventuri și spații de socializare”.

Drept urmare a acestor observații, am decis să facem o analiză reală a spațiului dedicat tinerilor și tinerelor în Fălești. În mai puțin de două ore pe social media și în spațiul online am identificat cel puțin trei spații și oportunități de interes pentru tineri. Acestea vor fi prezentate în continuare.

Vicepreședinta Consiliului Școlar de Elevi, Xenia Roman, a povestit cum un elev-tânăr din gimnaziu și liceu poate să-și organizeze timpul interesant, făcând parte din această structură. Astfel Xenia a povestit cât de important este să faci parte din Consiliul Elevilor dacă îți dorești să dezvolți abilități de lider și planificare, cum tinerii pot să-și facă timpul în școală mai interesant și cum pot organiza activități după necesitățile fiecăruia.

În campania de sensibilizarea am cunoscut-o pe voluntara în cadrul Centrului Youth Klinic din Fălești, Natalia Cebotari. Youth Klinik este un centru pentru tineri care este în subordinea Ministerului Sănătății și în spațiul căruia toate serviciile sunt gratuite. Aici puteți beneficia de serviciile oferite de psiholog, ginecolog, dermatolog ș.a. De asemenea, medici de profil care sunt gata să susțină și să ghideze tânărul și tânăra în viața adultă. Centrul oferă spațiu pentru a face voluntariat dar și pentru a participa la evenimente și activități de formare și informare în domeniul educației reproductive. 

Pe lângă aceste două tinere minunate, în campania de sensibilizarea am discutat și cu membra Consiliului Raional de Tineri (CRT) Fălești, Crina Cuschevici, cu care am avut o convorbire despre:

1. Ce a motivat-o să se alăture Centrul de Resurse pentru Tineret CRT și ce înseamnă pentru ea această experiență în CRT. 2. Cel mai importat lucru învățat în CRT. 3. Cum ea descrie colaborarea cu ceilalți membri ai CRT și ce proiecte a inspirat-o cel mai mult.

Centrul Raional de Tineret Fălești este un spațiu lansat de Autoritatea Publică Locală pentru a răspunde la dezvoltarea sectorului de tineret din raion. CRT Fălești dispune de săli de training, jocuri de societate, seri dedicate tinerilor amatori de cinema, ateliere tematice, sală pentru antrenamente muzicale, sportive și calculatoare, WR și multe alte idei creative.

YK, CRT și Consiliul Elevilor ar fi doar trei din multitudinea de oportunități care zilnic pot oferi activități și emoții colorate pentru fiecare tânăr și tânără din Fălești.

Contul de Facebook a CRT Fălești. AICI.

Contul de Instagram CE din IPLT ,,Mihai Eminescu”. AICI.

Contul de Facebook a YK Fălești. AICI.

În concluzie, dragi colegi, tineri și tinere, vin să subliniez cât de important este să ne implicăm activ pentru a identifica oportunitățile de care putem beneficia. Fălești este orășelul care găzduiește spații și servicii dedicate strict pentru tineri și tinere, care sunt atât de colorate și interesante încât te invită cu drag să le cunoști prin simpla deschidere a ușii sau participare.

Lăsăm aici mai multe link-uri către materialele și interviurile care vin cu mai multe detalii despre oportunitățile de care poți beneficia. 

Apasă AICI. AICI. AICI și AICI.

Mirela Batîru, jurnalistă comunitară #YouthAntiMediaHUB Fălești

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Romanele „Auzi cum cântă conestoga?” de Doru Ciocanu și „Daphnia” de Dumitra Râșnoveanu, nominalizate la Festival du Premier Roman din Chambery, Franța

Romanele „Auzi cum cântă conestoga?” de Doru Ciocanu și „Daphnia” de Dumitra Râșnoveanu, apărute la Editura Cartier, în colecția Rotonda, sunt nominalizate, alături de alte zece debuturi, la ediția a XXXVIII-a a prestigiosului Festival du Premier Roman din Chambery, Franța, care va avea loc în mai 2025.

Celelalte cărți nominalizate sunt: În tăcerea nopții de Dragoș C.Costache (Editura Tritonic), Noaptea nu uită de Silvia Dumitru (Editura Humanitas), Nu-i ușor să fugi de fericire de Laura Frunză (Editura Trei), Valentina de Angela Martin (Editura Polirom),  Transfer de Andrei Mocuță (Editura Humanitas), Scurt tratat despre animalele care lucrează de acasă de Alex Olteanu (Editura Polirom), Studii de Oana Paler (Editura Rocart), Între vii de Iulian Popa (Editura Humanitas), Eu, două femei și niciun câine de Nic Popescu (Editura pentru Literatură și Artă) și La fel ca mine de Denisa Ștefan (Editura Polirom).

Festival du Premier Roman (Festi­valul debutului în roman) din Chambéry, Franța, organizat de Lectures Plurielles, este la cea de-a XXXVIII-a ediție. Laureații Festi­valului sunt aleși de către cititori de vârste diferite, care se reunesc sub forma unor comitete de lectură.

Istoria Festivalului a început cu un profesor dintr‑un liceu din Chambéry și cu o clasă de elevi cărora nu le plăcea literatura. Pentru ei, un scriitor era automat asociat cu o persoană în vârstă sau deja moartă. Profesorul i-a încurajat să citească autori noi, aflați la debut, care trăiesc în prezent, în aceeași lume cu tinerii cititori. Simțul lor critic trebuia să fie autonom: nici profesorii, nici manualele nu puteau să le spună dacă acele prime romane „trebuiau“ să fie apreciate sau nu. Era vorba despre scriitori aflați la început și necunoscuți. Elevii, care erau și ei cititori aflați la început, trebuiau să spună, cu propriile cuvinte, dacă acele romane erau interesante sau nu. La sfârșitul lecturilor, elevii au votat romanul lor preferat și au invitat trei autori la liceul lor. Așa s-a născut ideea acestui festival. După aproape 40 de ani, procesul e același: oamenii citesc romane de debut, le votează pe cele preferate, îi întâlnesc pe autorii pe care îi aleg în fiecare an la Chambéry. Festival du Premier Roman are un juriu alcătuit din 3.500 de cititori din Franța, Belgia, Germania, Italia, România, Québec, Burkina Faso, Nepal și Laos, durează patru zile, întâmpină 10.000 de participanți, 40 de invitați, dintre care 22 sunt romancieri europeni și francofoni debutanți și organizează 100 de întâlniri literare în 15 locuri din oraș. Festival du Premier Roman din Chambéry este un tribut adus debuturilor literare ale anului.

Sunt luate în considerare romane publicate în Franța, Elveția, Belgia, Québec, Algeria, Tunisia, Maroc, Italia, Belgia, Spania, Germania, România, Marea Britanie, Elveția, Québec, Burkina Faso, Maghreb și Nepal.

Printre laureații Festivalului de la Chambéry sunt cei mai importanți scriitori francezi contemporani: Stéphane Audeguy, Philippe Besson, Philippe Claudel, Lionel Duroy, David Foenkinos, Michel Houellebecq, Mathias Enard, Camille Laurens, Amélie Nothomb, Martin Winckler.

Laureați ai Festivalului de la Chambéry sunt și scriitorii români Corina Sabău,  Marta Petreu, Florin Irimia, Bogdan-Alexandru Stănescu, Iulian Bocai, Diana Bădică,Ioana Maria Stăncescu.

„De la Tatiana Țîbuleac și Valentina Șcerbani încoace, nu am citit nimic mai captivant și mai fluent. Personajul principal e chiar Doru Ciocanu. Utopia, parabola, romanul politic, romanul picaresc, romanul SF, autobiografia, romanul realist își dau mâna în acest roman pur și simplu tulburător. Un roman despre identitate, tranziție, despre visul canadian și cel moldovenesc, despre devenire, prietenie, nostalgie, dor, dragoste, fidelitate, nu poate fi decât un roman despre noi. Noi, cititorii lui.

Cred că e cea mai bună carte a lui Doru Ciocanu și una dintre marile cărți ale literaturii noastre contemporane. Începând cu acest roman, Doru Ciocanu devine un mare scriitor. Un roman cu adevărat răvășitor.” (Dumitru Crudu)

Doru CIOCANU s-a născut sub formă de link. Vezi aici și aici. Dar, în procesul convertirii linkului, și-a schimbat forma și a văzut lumina zilei sub formă de copil umanoid. Savanții britanici și șamanii amerindieni susțin că, înainte de a se naște, spiritul își caută părinții. Creatorul îi oferă o listă de cinci cvadrilioane de cupluri din întregul Univers, dintre care spiritul își alege părinții. Doru Ciocanu s-a născut la 30 mai 1968 d. Hr. Mama, Maria, este cea mai bună mamă din lume. Tatăl, Aurel, a fost scriitorul Aurel Ciocanu, cel mai bun tată din lume. Doru Ciocanu consideră că nu a greșit în alegerea sa.

Pe parcursul vieții, Doru Ciocanu a desfășurat diverse activități inutile, inclusiv activitatea de a scrie cuvinte. A scris milioane de cuvinte în cadrul diverselor gazete și gazetuțe în urss și în R. Moldova, irosind, fără să-și dea seama, tone de hârtie, și a scris miliarde de cuvinte pe Facebook, cheltuind luni de zile din viețile prietenilor lui de acolo.

A obținut succese în diverse domenii ale vieții, atât în urss, pe care o detestă până în străfundul rărunchilor, cât și în Republica Moldova, pe care o iubește până in cosmos, dar o urăște pentru că nu se unește cu România. Viața în Canada, unde a plecat în 2008 (cât opt ărmăți sovietice), o consideră provizorie. Mai devreme sau mai târziu, va reveni acasă, în România Mare.

A mai editat, înainte de această carte, altele cinci, la editurile Cartier și Urma Ta: Dicționar Auafed, 1996, după care autorul a lâncezit ani buni; Dicționar Auafed 2, 2015, care l-a propulsat în înălțimi celeste în circa 20 000 de civilizații din Calea Lactee; Dicționar Auafed 3, 2016, care a confirmat triumful cărții precedente; Amintiri de pe Planeta M., 2017, care a deschis noi orizonturi pentru autor și pe Klingon; Dicționar Auafed 4, 2019, care a obținut premii extra-galactice.

Auzi cum cântă conestoga? este primul lui roman și o lucrare realizată la solicitarea prietenului bun al autorului, Gheorghe Erizanu. „Lasă fleacurile de dicționare auafede, scrie ceva substanțial”.

Ciclul de Dicționare Auafede va fi continuat, totuși, cât o fi ș-o trăi autorul.

„M-am întâlnit cu scrisul Dumitrei Râșnoveanu mult înainte de a mă întâlni cu ea. Scria despre cărți, cum scrie și acum, într-un fel nou, proaspăt, adictiv. Fiecare rând e o declarație de dragoste în care cuvintele – tandre, aspre, melodioase, clocotitoare ori fruste – se înlănțuie într-o armonie uimitoare, curg ca o miere densă, parfumată și, bineînțeles, dulce. Cunoaștem toți puterea vindecătoare a mierii. Nu-i de mirare, așadar, că… m-am mirat. M-am mirat că Dumitra scrie mereu despre cărți (și despre viață – a ei, a altora), dar nu scrie o carte. Are multe de spus și o intensitate a trăirii și a expresiei cum nu vezi des. Mi-am petrecut ani imaginându-mi cum ar fi o carte scrisă de ea și, la răstimpuri, o rugam s-o facă. Nu știu dacă a ascultat sfatul meu sau o chemare interioară, dar iată că s-a întâmplat, și e o revărsare de rațiune și simțire – și frumos –, o plăcere intensă pe care o va dărui cu generozitatea ei deja proverbială fiecărui cititor.” (Luana Schidu)

Dumitra RÂȘNOVEANU s-a născut la Brăila, pe 4 aprilie 1973. Proaspăt absolventă de liceu, după o întâlnire providențială, alimentată de entuziasmul Podului de Flori de peste Prut, pleacă să lucreze la Chișinău pentru cotidianul „Sfatul Țării” și Agenția BASA-press. Reîntoarsă în România, absolvă Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București și Școala Națională de Studii Politice și Administrative, cursuri postuniversitare.
A lucrat pentru un post de radio bucureștean, specializându-se apoi în comunicare.
Preocupată deopotrivă și de spirit, și de corp, de mai bine de zece ani scrie pe blogul personal povești de viață bună și trai sănătos. Tot aici scrie și despre cărți. Dar nu le numește recenzii, ci propriile-i aventuri cu cărțile.
La îndemnul prietenilor, dar mai ales al unui apreciat traducător și editor, scrie prima sa carte.

Auzi cum cântă conestoga? de Doru Ciocanu (Rotonda). Broșată, 336 pag. Preț: 49 RON/ 199 MDL

Daphnia de Dumitra Râșnoveanu (Rotonda). Broșată, 188 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online pe cartier.ro, cu livrare din Buxurești sau pe cartier.md, cu livrare din Chișinău.

LANSAREA PROIECTULUI „IMPACT SPACE” – UN NOU IMPULS PENTRU ANTREPRENORIATUL SOCIAL DIN REPUBLICA MOLDOVA

Un nou proiect ambițios destinat dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova, „Impact Space”, va fi lansat oficial în cadrul unui eveniment organizat la Glia Impact Hub din Chișinău în data de 20 februarie 2025.

Inițiativa este implementată de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu EcoVisio, Asociația Businessului European și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, cu sprijinul financiar al Suediei.

Proiectul „Impact Space” își propune să creeze un ecosistem favorabil pentru întreprinderile sociale, oferindu-le suport strategic, mentorat, finanțare și instrumentele necesare pentru a-și extinde impactul asupra comunităților vulnerabile. Programul va sprijini dezvoltarea unor platforme regionale dedicate antreprenoriatului social, inclusiv în autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.

Evenimentul de lansare va reuni reprezentanți ai autorităților publice, finanțatori, antreprenori sociali și organizații non-guvernamentale, care vor discuta despre provocările și oportunitățile din sector.

În cadrul evenimentului, partenerii implicați în proiect vor prezenta detalii despre obiectivele și activitățile „Impact Space”, iar antreprenori sociali din Moldova își vor împărtăși experiențele și lecțiile învățate.

Proiectul „Impact Space” se desfășoară în perioada 2024-2028, având un buget de 2,155,173 Euro. Printr-un set de inițiative integrate – acceleratoare, hackathoane, mentorat, burse și granturi – proiectul își propune să sprijine dezvoltarea unor întreprinderi sociale sustenabile și inovatoare.

Printre rezultatele așteptate se numără:

✔ 1000 de femei și bărbați vulnerabili implicați în activități de antreprenoriat social

✔ 50 de persoane vulnerabile angajate în întreprinderi sociale sprijinite de proiect

✔ 9 inovații dezvoltate pentru susținerea sectorului

✔ 6 politici publice și acte legislative analizate și promovate pentru îmbunătățirea cadrului legal

✔ Crearea premiselor pentru lansarea unui Impact Hub în Moldova

Evenimentul de lansare va fi, de asemenea, o oportunitate de networking pentru actorii din domeniu și va include o expoziție cu vânzare a produselor realizate de întreprinderile sociale.

Evenimentul este deschis presei, iar jurnaliștii interesați sunt invitați să confirme participarea la adresa de e-mail ana.ciurac@eef.md până pe 18 februarie 2025.

Persoanele interesate să participe la eveniment sunt rugate să se înregistreze AICI.

„Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii”, de Sorin Hadârcă, la Librăria din Centru

Joi, 13 februarie 2025, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului de călătorie „Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii”, de Sorin Hadârcă, apărut la Editura Cartier în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Participă: Sorin Hadârcă, Alexandru Cosmescu, Vasile Ernu, Onorica Banciu.
Moderator: Em. Galaicu-Păun

„Sorin Hadârcă este o specie rară pe la noi: scriitorul călătoriilor. Are ochiul avizat al unui călător. El nu este un turist care ne spune ceea ce deja știm din pliantele de călătorie pline de locuri comune. Sorin Hadârcă are ochiul unui explorator care este curios să descopere ceea ce nu doar că nu știm, ci nici nu prea înțelegem. Iar după aceea face pentru cititor munca de dezvăluire a unei lumi la care noi nu avem acces. O face cu multă acuratețe, respect față de celălalt, pătrunzând în intimitatea lui fără a-i agresa spațiul. Știe să ne povestească cu măiestrie acea lume străină: să o traducă, să ne facă să o înțelegem, cunoaștem și să ne facă chiar să o iubim. Privim spre ea fascinați prin textul mărturiei sale și mai mereu ne lasă sentimentul că și noi suntem parte a călătoriei”. (Vasile Ernu)

SORIN HADÂRCĂ s-a născut la 17 noiembrie 1973 în or. Bălți. Licențiat al Facultății de Management a Academiei de Studii Economice din Chișinău, a lucrat la Banca Națională a Moldovei. Și-a urmat studiile în domeniul administrării afacerilor la Instituto de Empresa din Madrid, al cărui masterand devine în 2004. Întors în țară, a lucrat în domeniul politicilor publice. A participat în varii proiecte de consultanță internațională, inclusiv în Kazahstan, Kosovo și Georgia. În 2014 debutează la Editura Cartier cu volumul „Zen la pachet”. În anii 2014-2017 promovează politicile publice bazate pe dovezi în calitate de Lider de Echipă în Dhaka, Bangladesh. Impresiile autorului din această țară dar și din țările din regiune, în care a călătorit cu cerbicie, au stat la baza volumului „Hrișca & Masala”, publicat la Editura Cartier în 2019.

Alexandru COSMESCU este poet și filozof. Cea mai recentă carte publicată: „Cine nu e mângâiat nu există”. O antologie a Generației 2000 (împreună cu Anastasia Gavrilovici), Editura Cartier, 2021.

Vasile ERNU este scriitor. Cea mai proaspătă carte publicată: „Generația canibală”, Editura Polirom, 2024.

Onorica BACIU este consulant în politici publice.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cel mai recent volum: „Times New. Roman 12/18”, Editura Cartier, 2024.

„Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii”, de Sorin Hadârcă, (Rotonda). Broșată, 124 pag. Preț: 39 RON/169 MDL.

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro, cu livrare din București, sau pe cartier.md, cu livrare din Chișinău.

În Rotonda au mai apărut:
„Nord”, de Dan Sociu
„Regatul disfuncției”, de Sorina Rîndașu
„Un râs ca un zgomot de sticle sparte”, de Cristina Drăghici
„Politici de confidențialitate”, de Sorin Despot
„Nu doare când dormi”, de Alina Țârcoman-Ochea
„Nickel”, de Cristina Hermeziu
„În zori ca după un sfârșit de lume”, de Emanuel Guralivu
„Auzi cum cântă conestoga?” de Doru Ciocanu
„Înzecit”, de Nicolae Popa
„Și-am să devin erou. Texte egoiste”, de Gheorghe Erizanu
„Sindromul Joubert”, de Tiberiu Neacșu
„Legată cu funia de pământ”, de Lorina Bălteanu
„Casa mai multor primăveri” (roman), de Alexandru Bordian
„Jurnal precar”, de Tamara Cărăuș
„Caulas” (roman), de Gelu Diaconu
„Singurătățile unei femei frumoase” (proză scurtă), de Adrian Marcu
„Hotel California” (proza scurtă), de Constantin Cheianu
„Dependența” (roman), de Constantin Cheianu
„Era lumină, era vânt” (proză scurtă), de Mariana Codruț

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” marchează Ziua Internațională a Cititului Împreună, ediția 2025, printr-o serie de evenimente dedicate promovării lecturii

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” invită toți iubitorii de lectură să participe la evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună (ZICI), cunoscută și sub denumirea de Ziua Mondială a Citirii cu Voce Tare. Activitățile organizate de instituția din Chișinău oferă o oportunitate deosebită de promovare a lecturii și de încurajare a exprimării orale prin intermediul cărților.

În premieră, pe 5 februarie 2025, în Sala cu Coloane a Sediului central, va avea loc un eveniment special susținut de Dicție cu Vera Nastasiu. Evenimentul, organizat cu sprijinul Primăriei Chișinău, va include un moment inedit de lectură colectivă, în cadrul căruia 100 de copii vor citi simultan, cu voce tare, 5 texte într-un interval de doar 5 minute. Această acțiune va demonstra coeziunea, expresivitatea și puterea cuvântului rostit.

Pe lângă acest eveniment, filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” vor organiza o serie de activități care să aducă lectura mai aproape de publicul de toate vârstele. Programul va include întâlniri cu scriitori, ateliere de lectură, dezbateri literare, șezători de lectură și ore interactive de citire, încurajând participanții să descopere plăcerea cititului și să împărtășească experiențele lor literare.

Ziua Internațională a Cititului Împreună face parte dintr-o inițiativă globală lansată de organizația LitWorld în anul 2010 și celebrată în Republica Moldova începând cu 2018. De-a lungul timpului, acest proiect a devenit o mișcare globală desfășurată în peste 170 de țări, implicând milioane de cititori, scriitori și ascultători, având ca scop promovarea alfabetizării și a plăcerii lecturii la nivel mondial.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” invită întreaga comunitate să se alăture acestei inițiative și să contribuie activ la consolidarea unei culturi a lecturii prin participarea la evenimentele organizate.