3.9 C
Chișinău
marți, decembrie 9, 2025

Violoncelistul Radu Croitoru și pianista Ana-Maria Negrea anunță lansarea primului lor EP: „Legacy Collection: Cello & Piano”

Luna mai aduce o veste remarcabilă pentru scena culturală din România și Republica Moldova : violoncelistul Radu Croitoru și pianista Ana-Maria Negrea anunță lansarea primului lor EP, „Legacy Collection: Cello & Piano”, sub egida Universal Music România – unul dintre foarte puținele albume de muzică clasică semnate și distribuite de acest label de prestigiu.

„Legacy Collection: Cello & Piano” propune o selecție rafinată a cinci capodopere ale muzicii clasice universale, fiecare piesă fiind reinterpretată cu sensibilitate și profunzime de către cei doi artiști. Producția, aranjamentele și masteringul sunt semnate de Elias Tadeus, care a contribuit la crearea unei atmosfere sonore moderne, calde și accesibile atât cunoscătorilor, cât și celor care descoperă pentru prima dată acest stil muzical.

Albumul se remarcă prin abordarea sa contemporană: fiecare lucrare este prezentată într-o manieră ce pune accent pe emoție, poveste și conexiune cu
ascultătorul.

Este o invitație la o experiență auditivă care transcende timpul și spațiul.

Tracklist „Legacy Collection: Cello & Piano”:

● The Swan (Saint-Saëns)
● O mio babbino caro (Puccini)
● Valse sentimentale (Ceaikovski)
● Valse triste (Vecsey)
● Vissi d’arte (Puccini)

Albumul este disponibil pe toate platformele majore de streaming și achiziție
digitală:
Spotify: Legacy Collection: Cello & Piano
Apple Music, Amazon Music, YouTube Music: Legacy Collection
YouTube: Playlist oficial

Proiectul a fost înregistrat la SoundStil Brasov și publicat digital de Universal Music România, marcând o colaborare de referință între artiști, producător și una dintre cele mai mari case de discuri din România.

Această lansare deschide noi orizonturi pentru muzica clasică în România și Republica Moldova.

Cuvântul artiștilor:
„Prin acest album ne-am dorit să aducem muzica clasică și în special sunetul violoncelului mai aproape de oameni. Fiecare piesă din album este o poveste pe care o spunem ascultătorului”.
– Radu Croitoru

„Colaborarea cu Universal Music România ne-a oferit o platformă unică pentru a aduce acest gen muzical în atenția unui public divers”.
– Ana-Maria Negrea

Cuvântul producătorului:
„Am căutat să păstrăm autenticitatea lucrărilor originale, dar să le adaptăm pentru a rezona cu sensibilitățile contemporane. Fiecare notă a fost atent calibrată pentru a crea o conexiune intimă între artiști și ascultători”.
– Elias Tadeus

Provocări în gestionarea deșeurilor reciclabile în municipiul Bălți: Educația ecologică poate fi o soluție | Ce pot face TINE-rii?

Continuăm să scriem și să cercetăm domeniul ecologiei și atitudinii grijulii a oamenilor față de mediul în care trăim, în special al #tinerilor din Bălți.

Reciclarea maculaturii joacă un rol esențial în protejarea mediului și în promovarea educației ecologice în rândul comunității, iar acest fapt l-am demonstrat în ARTICOLUL precedent.

Cu toate acestea, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor continuă să genereze probleme semnificative, afectând atât sănătatea populației, cât și echilibrul ecologic. În acest context, Ministerul Mediului în primăvara anului 2025 a propus o nouă regulă privind separarea deșeurilor, susținută de cetățenii care aspiră la un mediu mai curat. Totuși, apare o dilemă: deși deșeurile sunt sortate în tomberoane specifice (plastic, hârtie etc.), ele ajung să fie depozitate împreună în aceeași groapă de gunoi.

Aceste depozite, adesea neîngrădite corespunzător, pot provoca daune mediului. Un exemplu concret este cazul din Ialoveni, unde, în urma ploilor abundente și a vânturilor puternice, deșeurile au fost spălate în râul Botna, cauzând poluarea acestuia. Totodată, Ministerul Mediului a inițiat implementarea unui sistem de depozit destinat reducerii deșeurilor și încurajării unui comportament responsabil față de mediu. Acest sistem presupune adăugarea unei taxe suplimentare la prețul băuturilor ambalate, sumă care va fi rambursată consumatorilor la returnarea ambalajului. Punctele de colectare vor fi organizate în rețelele de magazine sau în vecinătatea acestora, iar sistemul va fi obligatoriu la nivel național.

Deși cetățenii susțin această inițiativă, există îngrijorări legate de gestionarea ambalajelor colectate, având în vedere numărul redus de fabrici de prelucrare și reciclare a materialelor precum plasticul, sticla, hârtia și aluminiul în țară. Conform datelor disponibile, în Bălți există aproximativ trei astfel de fabrici, una dintre care a avut de suferit la sfârșit de luna martie 2025 pe urma flăcărilor. A se vedea articolul AICI.

Mai mult, acest incident a evidențiat vulnerabilitățile sistemului: un depozit de colectare și reciclare a plasticului și maculaturii a fost distrus de un incendiu, provocând și mai mult poluarea mediului înconjurător din cauza fumului dens și punând sub pericol personalul. Statisticile arată că, în 2019, în Republica Moldova s-au generat aproape un milion de tone de deșeuri municipale, echivalentul a 329,6 kilograme per persoană. Dintre acestea, doar 3% din deșeurile din plastic au fost reciclate în 2021, restul ajungând în gropi de gunoi neautorizate, contribuind la poluarea mediului.

Pe de altă parte, există inițiative locale care demonstrează că reciclarea poate avea succes. De exemplu, Anastasia Rotari, directoarea IET nr. 37 din municipiul Bălți, a lansat proiectul „Stația Eco” dedicat reciclării maculaturii și promovării unui mediu mai curat pentru comunitate. Este evident că, pentru a asigura succesul acestor inițiative și pentru a îmbunătăți #gestionarea #deșeurilor în Republica Moldova, este necesară dezvoltarea infrastructurii de reciclare și implementarea unor măsuri stricte de monitorizare și #protecție a #mediului dar și a #personalului.

Doar printr-o abordare responsabilă și prin colaborarea activă a autorităților, țara poate face pași concreți către un viitor mai verde și mai sustenabil.

Stimate autorități!

Noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să facem o schimbare, care nu doar ca contribui la îmbunătățirea mediului și atractivitatea orașului, dar și la dezvoltarea instituțiilor de învățământ!

Hai să colectăm pentru RECICLARE – MACULATURA în fiecare școală și grădiniță!

Beatrice Țapu și Alexandra Marciuc, jurnaliste comunitare YouthAntiMediaHUB, Bălți

* * *

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Suntem o forță a schimbării și, totuși, avem o provocare majoră. Drochia, ne poți ajuta!?

Unde se nasc ideile mari? Unde prind viață inițiativele tinerilor care vor să schimbe comunitatea? La Consiliul Raional al Tinerilor din Drochia avem viziune, avem energie, avem dorința de a acționa. Dar nu avem un spațiu al nostru, un sediu bine dotat, iar asta reprezintă un obstacol, împiedicându-ne să fim și mai eficienți.

În raionul Drochia, tinerii au parte de vaste oportunități și organizații dedicate lor, iar Consiliul Raional al Tinerilor este una dintre cele mai active și apreciate structuri, reunind oficial 50 de membri implicați și dornici de schimbare.

Suntem o structură de reprezentare, consultare și de împuternicire a tinerilor și tinerelor pentru asigurarea participării lor la dezvoltarea comunitară, în special în procesul decizional, și suntem recunoscuți prin decizia Autorității Publice Locale. Totodată, facem parte din Rețeaua Națională a Consiliilor Locale ale Tinerilor din Moldova (RNCLTM).

În 2024, prin muncă asiduă și implicare, am obținut recunoaștere la nivel național, câștigând #premii și #distincții importante:

🏆 Președinția RNCLTM

🏆 Premiul Național pentru Tineret

🏆 Cel mai activ consiliu.

Suntem mândri de aceste realizări, dar ne confruntăm cu o #provocare, nu avem un spațiu al nostru.

Și, totuși, de ce avem nevoie de propriul #sediu?

🔹 Deși avem diverși parteneri care ne găzduiesc activitățile și cărora le suntem recunoscători, un spațiu propriu ar permite organizarea eficientă și constantă a întâlnirilor și proiectelor.

🔹 În urma participării la diverse proiecte, am obținut materiale educative, jocuri, premii și diplome, însă nu avem un loc unde să le păstrăm corespunzător, fiind de fiecare dată nevoiți să le mutăm dintr-un loc în altul, de la o persoană la alta.

🔹 Un sediu ar fi mai mult decât un spațiu fizic. Ar fi un punct de referință pentru toți tinerii din raion, un loc unde ideile devin realitate și unde dăm culoare viitorului comunității noastre.

Ar fi mai plăcut ca toate documentele, premiile, fotografiile și resursele care ne aparțin și ne definesc să fie organizate într-un singur loc, bine amenajat și specific nouă.

Noi demonstrăm zilnic că merităm acest sediu. Poți vedea asta constant pe rețelele noastre sociale, unde promovăm activitatea și impactul pe care îl avem.

Fii alături de noi! Dă ne un #follow pe toate rețelele de socializare, Instagram, Facebook și TikTok, susține-ne și hai să depăsim împreună această provocare pentru a ne putea bucura la maxim de realizări!

#TineriiContează #CRTDrochia #VremUnSediu

Gabriela Bejan, Jurnalistă comunitară YouthAntiMediaHUB, Drochia

* * *

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Despre „prietenul” sau „inamicul” TINERILOR într-un oraș. Oare întunericul este prietenul TINERILOR?

Soarele apune și peste oraș se lasă umbra nopții. Tinerii prind câteva ore libere din orarul supraîncărcat pe care îl au zilnic cu lecții, teme, adăugător și evenimente pentru dezvoltarea lor personală și profesională. S-ar părea că din momentul primelor clipiri de noapte viața abia ar începe pentru tinerii din oraș și acesta este cel mai sigur loc din lume.

Constatările recente relevă că cele mai multe încălcări, accidente rutiere pe drum, situații de risc și comportament delincvent au loc anume pe întuneric sau în perioada nopții. Spațiu sigur și protejat devine doar un mit, iar tinerii sunt expuși de fiecare dată pericolelor care se ascund în noapte.

„Termin târziu munca mea la cafenea, unde activez chelneriță, povestește Ana. Îmi e frică să vin acasă, știind că am de traversat un parc fără iluminare. Locuiesc la cartierul 8 în municipiul Bălți și parcul din cartier, lângă terenul verde de sport nu a avut niciodată lumină. În fiecare seară merg prin acest parc cu inima la gură, cu pas grăbit”.

Iată și o altă mărturie. „Locuiesc în sectorul Dacia din Bălți și sunt bine cu partea de iluminare, dar când ajung să traversez drumul, chiar fiind pe zebră, înțeleg că nu sunt în siguranță, povestește Oleg. Șoferii mai au partea de pată oarbă și pe timp de noapte chiar e greu să vezi cum un pieton trece drumul. M-am prins de câteva ori pe ideea că îmi e frică să trec drumul în locul special amenajat, dar care nu are lumină sau e atât de slab iluminat încât un șofer poate să nu mă vadă. Astfel de porțiuni de drum se găsesc în tot orașul, iar eu personal vorbesc acum de cartierul Dacia, drumul de lângă piața Bina”.

Timp de mai multe zile am analizat situația și am observat că în regiunea dată, sunt supuși riscului un număr mare de oameni – copii, adulți, tineri. Riscul pe timp de noapte în spațiile orașului neiluminate sau slab iluminate nu fac diferență de vârstă, gen sau etnie, fiind o problemă comună pentru TOȚI.

Venim cu rugămintea de a atrage atenția, dragi locuitori ai municipiului Bălți, la spațiile slab iluminate sau în care aceasta lipsește și de a fi mai precauți în regiunile cu problemă!

Dragi autorități! Prin acest material, noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să atragem atenția dumneavoastră și propunem să soluționăm această problemă împreună, pentru un viitor mai sigur al cetățenilor orașului nostru, pentru un #OrașSigur.

#IluminatulStradalContează

Andrei Morari și Bogdan Vicol, Jurnaliștii comunitari YouthAntiMediaHUB, Bălți

***

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Vocea tinerilor care studiază în instituțiile de învățământ din municipiul Bălți: între oportunități și suptraîncărcare

„Atât tinerii, cât și profesorii petrec un timp excesiv la școală, într-un mediu gri sau fără culoare, uneori se supraobosesc, de aici și arderea profesională în rândul profesorilor sau saturația elevilor”.

Municipiul Bălți, capitala de nord a țării, oferă o paletă colorată de oportunități pentru tineri prin servicii extrașcolare, cluburi de interese, activitate de voluntariat, dezvoltare personală în cadrul centrelor de tineret sau a ONG-urilor de profil, Teatru, Casă de Cultură, Școala de șah, Muzică, Dans ș.a.

Oferta pe piața activităților extrașcolare este una de invidiat. Zilnic, în oraș se desfășoară minim cinci activități paralel la care fiecare tânăr și tânără ar vrea să participe măcar o dată în viață. Dar, fiind membri la o parte din aceste spații dedicate tinerilor, am observat o participare slabă a tinerilor la aceste evenimente dedicate lor, în afara orelor de studii și organizate pe interesul acestora.

Atunci s-a conturat o întrebare: „Din care motiv tinerii nu sunt prezenți la aceste evenimente dedicate cu exclusivitate lor și care la sigur le aduce plusvaloare la dezvoltarea personală și creare de rețele de socializare?”

Atunci am mers mai aproape de colegi, elevi, tineri pentru a identifica acest fapt.

„Vreau să merg și chiar mi-am planificat să merg la activități extracuriculare, dar nu am timp suficient. Sunt absolventă și tot timpul îl dedic orelor de curs, orelor suplimentare și desigur autodezvoltării la disciplinele care am examene”, afirmă Maria.

„Sunt la școala 7-8 ore pe zi, astfel câteodată nici nu am timp pentru un ceai pentru întreaga zi. Sunt mult implicat la ore, la teme de acasă și desigur merg la ore suplimentare la limbi străine. Aici timpul meu se termină, și ziua tot. De aceea oricât de mult mi-aș planifica să fac cursuri de chitară, sunt încă nevoit să mai las pentru altă dată”, mărturisește Dan.

Mergând prin oraș, am văzut că tinerii sunt în mare parte suprasolicitați, îngândurați și chiar fără zâmbet pe față. Așa i-am găsit în curțile școlilor, pe drum spre casă sau prin oraș. În Bălți locuiesc aproximativ 127.000 de persoane, dintre care 47.149 sunt elevi, studenți care își fac studiile în instituții de învățământ. În municipiu activează 14 licee, 7 gimnazii, 6 colegii și 6 școli profesionale.

În urma unei chestionări de identificare a problemelor elevilor, din 183 de răspunsuri (53,6%), 98 de tineri au menționat problema că au un program prea încărcat la școală.

Un elev petrece cca 6-7 ore la școală, după care are ore adăugătoare pentru a se pregăti de examenele de clasa a 9-a sau pregătire de BAC, ceea ce se estimează la încă 2 ore plus pe zi. După care tinerii mai au și teme de acasă, care în medie fură încă 2 ore. În rezultat, zilnic un tânăr/ă petrece aproximativ 10 ore învățând. Aici apare problema că ei nu au timp liber pentru a-l dedica dezvoltării personale sau familiei.

La fel și profesorii, petrec 6 ore, predând subiecte elevilor după care mai au de făcut planul de predare și pregătire pentru ziua următoare. În medie, profesorii își îndeplinesc norma de muncă legală stabilită în Republica Moldova, aceasta fiind de 8 ore, dar cel mai des o trec cu mult peste normă.

Atât elevii, cât și profesorii ar dori un program mai flexibil care includ nu doar predare și învățare prin teorie, dar și diversificarea acestora prin metode practice.

TINERII DIN LICEUL TEORETIC „VASILE ALECSANDRI” DIN MUNICIPIUL BĂLȚI AFIRMĂ:

Cum arată o zi obișnuită de școală pentru tine?

„Avem destul de puțin timp liber, deoarece avem multe teme pentru acasă. Ne dorim ceva practic, precum și ore în afara școlii și claselor”.

Pentru mine o zi de școală este destul de obositoare deoarece avem multe lecții și nu sunt chiar așa de interactive”.

„Este foarte obositor din cauza că mulți profesori au cerințe prea multe și uneori sunt atât de teoretizate”.

„Pentru mine o zi de școală este foarte încărcată, deoarece după lecții mai avem și adăugător”.

„Sunt obosit din cauza programului școlar, fiindcă acum trebuie să ne pregătim pentru examen și mai avem și multe lecții de acasă”.

Cum te simți după o zi de școală?

„După o zi de școală mă simt obosit, mă epuizez destul de mult la lecții și această oboseală o resimt cel mai mult chiar când ajung acasă după școală”.

„Deseori după școală avem prea puțin timp, căci mai avem și alte chestii la fel legate de școală. Eu aș adăuga jocuri interactive printre pauze și un spațiu de odihnă pentru elevi”.

Facem apel către Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, către domnul Ministru Dan Perciun!

„Noi, tinerii, conștientizăm importanța orelor și necesitatea de a fi implicați la ele. La fel conștientizăm că simplificarea programului școlar ar fi o scădere și în competențele noastre ca elevi. Prin acest manifest ne-am dori o simplificare de program școlar prin diversificarea acestuia, cu mai puține teme teoretice și uneori fără conexiuni reale cu viața de zi cu zi, dar promovarea orelor în stilul transdisciplinar.

Drept oportunitate de diversificare propunem, includerea în programa școlară pentru anul de studii 2025-2026 a activităților practice, organizate prin intermediul parteneriatelor cu Centrele de Tineret din întreaga țară.

Astfel de experiențe sunt utile și binevenite, și fac diferențe în România, Estonia, Polonia de câțiva ani frumoși, prin acest manifest ne dorim să ne aliniem și noi ca țară la cele mai bune practici educaționale din lume”.

Valeria Ganța și Bogdan Surujiu, Jurnaliștii comunitari YouthAntiMediaHUB, Bălți

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA, cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

„Femeia cu ochi de șoim”, de Lilia Bicec-Zanardelli, la Librăria din Centru | 8 aprilie 2025

Marți, 8 aprilie 2025, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului de proză scurtă „Femeia cu ochi de șoim”, de Lilia Bicec-Zanardelli, apărut la Editura Polisalm.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Participă: Lilia Bicec-Zanardelli, Larisa Turea, Claudia Partole

Moderator: Gheorghe Erizanu

Cartea „Femeia cu ochi de șoim” este o colecție de nuvele cu o tematică diversă, dar în majoritatea predomină „ochiul”, organ care îndeplinește nu doar un rol important în organismul nostru, dar și simbol al iluminării și înțelepciunii interioare. Metaforic, ochiul este ca un caleidoscop, în care se reflectă trecerea vieții, ca un binoclu, prin care poți privi în depărtare, spre viitor. Toate personajele sunt optimiste și cred cu toată certitudinea că, într-o zi, visul lor se va realiza, fiindcă nimic în lume nu este întâmplător: nici aventurile de dragoste, nici misterele. În viață totul are un rost cu început și sfârșit. În această colecție se evidențiază printr-un accentuat realism magic nuvelele în care animalele, plantele și obiectele devin personaje principale. Ele sunt subconștientul nostru și dau narațiunii un ritm melodic și profund.

LILIA BICEC-ZANARDELLI s-a născut la 2 martie 1965, în satul Viișoara, raionul Glodeni, din Republica Moldova, în familia unor foști deportaţi în Siberia. Licenţiată a Facultăţii de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Chișinău. A lucrat la redacţiile gazetelor raionale din Căinari și Glodeni, apoi la publicaţia liberă Accent provincial din judeţul Bălţi. Fondatoarea revistei Moldbrixia news (în română şi italiană); din 2013, corespondent al cotidianului Giornale di Brescia.

Cărți publicate: Testamentul necitit, roman epistolar, Editura Cartier, 2009, în italiană Miei cari figli, vi scrivo, Editura Einaudi, Torino, 2013; Bumerang, roman, Editura Cartier, 2016, apărut în italiană la Editura Europa Edizioni, 2018; Donna e…, antologie de proză scurtă a femeilor din Italia, Editura Rai Com Spa, Roma, 2014; Moldova, istorie orală (antologie de istorii ale femeilor din lume: Franţa, Albania, Argentina, Marocco, Siria etc. – „La tela di Penelope”), Editura Moica, Brescia, 2014. Prezentă în antologia Novel of the World, Editura Mondadori, Milano cu nuvela Mămăligă cu dor de casă, antologie lansată la EXPO, Milano 2015; Lagărul 33, roman, Editura Cartier, 2020, tradus în italiană cu titlul O dragoste siberiană.

Larisa TUREA este jurnalistă și critic teatral. Cel mai recent volum publicat: Cartea foametei, Editura Cartier, 2022.

Claudia PARTOLE este scriitoare. Cea mai recentă carte publicată este volumul pentru copii Farfallone, motanul-fluture, Editura Prut, 2024.

Gheorghe ERIZANU este editor. Cel mai recent volum publicat: Și-am să devin erou. Texte egoiste, Editura Cartier, 2023.

Femeia cu ochi de șoim, de Lilia Bicec-Zanardelli. Broșată, 136 pag. Preț: 169 MDL/39 RON.

„Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata”, de Natalia Pîntea, la Librăria din Centru: 27 martie 2025

Joi, 27 martie 2025, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului de poeme „Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata”, de Natalia Pîntea, apărut la Editura Polisalm.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Alături de autoare vor vorbi: Irina Nechit, Cristina Dicusar.

Moderator: Dumitru Crudu.

„Citindu-i poezia, auzi în fiecare vers respirația ei adâncă, așa cum respiră oamenii după unele catastrofe care li se întâmplă sau după unele atacuri de panică. E o respirație profundă care umple cu oxigen poezia. Iar sufletele noastre, cu emoții. Dacă ar fi să-i caut înrudirile cu poeții români, aș zice că seamănă cu Ana Blandiana și Ruxandra Novac. E la fel de serafică și pură ca și cele două poete. Când o întâlnești pe stradă, ai impresia că plutește. Zâmbește întruna și se uită la lume cu ochi plini de uimire. Emană atâta bună dispoziție, că unii oameni o caută doar pentru a scăpa de tristețe sau depresie. Poezia ei este o combinație între seninătatea și candoarea din poezia Anei Blandiana și cruzimea angelică din poezia Ruxandrei Novac. Nu știu cum de-i reușește asta, dar îi reușește din plin, îi reușește fără să-și fi propus asta. Poezia Nataliei Pîntea este expresia firii ei deschise și sincere și rodul caracterului ei nobil și optimist. E o poezie care pur și simplu o să vă încânte.” (Dumitru CRUDU)

NATALIA PÎNTEA s-a născut pe 15 mai 1996 în satul Măcărești, raionul Ungheni, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Litere, a Universității de Stat din Moldova, specialitatea Limba și literatura română și limba engleză. Și-a continuat studiile la Facultatea de Jurnalism, în cadrul aceleiași universități, obținând un master în Științe ale Comunicării. Este membră a atelierului „Vlad Ioviță”, coordonat de Dumitru Crudu. A apărut cu poezie în revistele „Timpul”, „Argeș”, „Planeta Babel”, „O mie de semne”, „Prodigy”, „Meridianul Timișoara” ș.a.

„Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata” este debutul editorial al Nataliei Pîntea.

Irina NECHIT este scriitoare. Cel mai proaspăt volum publicat: „Maria și arma”, Editura Prut, 2024.

Cristina DICUSAR este critic literar. Publică cronici și recenzii de întâmpinare în revista Timpul.

Dumitru CRUDU este scriitor. Cea mai recentă carte publicată este volumul de proză scurtă Ora cinci și șapte minute, Editura Humanitas, 2022.

„Ce mult mi-aș dori să stau de vorbă cu tata”, de Natalia Pîntea. Broșată, 72 pag. Preț: 99 MDL/23 RON.

„O pădure anual salvată de elevii municipiului Bălți, dacă am învăța să reciclăm hârtia utilizată la ore”

RECICLAREA HÂRTIEI ÎN ȘCOLI: PAȘI VERZI SPRE UN VIITOR LUMINOS

„Imaginați-vă că fiecare foaie aruncată la coșul de gunoi ar putea fi transformată într-un copac salvat. Aceasta idee poate deveni o realitate prin eforturile comune ale cetățenilor, în special, ale elevilor și profesorilor din instituțiile școlare, întrucât fiecare caiet reciclat nu doar eliberează spațiu în sălile de clase, care sunt încărcate cu maculatură veche acumulată de câțiva ani, ci și contribuie la salvarea pădurilor noastre prețioase”.

Timp de o săptămână am analizat și observat ce se întâmplă cu caietele scrise și dosarele supraîncărcate a profesorilor după ce acestea nu mai sunt utile. În urma discuțiilor cu elevii, colegii, profesorii am constatat că în fiecare an, elevii din instituțiile de învățământ aruncă aproximativ 6 kilograme de hârtie folosită pentru învățătură per elev, ceea ce se transformă în aproximativ 7200 kg per instituție, cu un număr de cca 1200 elevi. Aceasta cantitate de hârtie nu doar afectează mediul înconjurător, dar și dezice instituțiile de o sursă importantă de venit, întrucât dacă aceasta maculatură ar fi colectată și reciclată, fiecare instituție ar putea obține anual între 3600 și 10000 de lei, bani care ar putea fi direcționați către îmbunătățirea condițiilor de studii în instituții.

Câți copaci putem salva?

Producția de hârtie este strâns legată de defrișări. Pentru a produce o tonă de hârtie sunt necesari aproximativ 17 copaci. Astfel reciclarea celor 7200 kg de maculatură ar putea salva aproximativ 100 de copaci anual doar de o instituție de învățământ. Luând în calcul că doar în municipiul Bălți activează cca 30 instituții de învățământ (gimnazii, licee, colegii, școli profesionale și universitatea de stat), extinzând acest calcul la nivelul întregului municipiu Bălți, numărul copacilor salvați anual va fi de cca 3000, ceea ce ar constitui o pădure…

De ce este atât de necesar să reciclăm maculatura? Drept consecințe ale acestei acțiuni merg:

✅Protejarea mediului

✅Educația ecologică în instituțiile de învățământ

✅Beneficiile economice în infrastructura instituției școlare

✅Implicarea comunității.

Care sunt soluțiile pentru implementarea acestei strategii?

✅Colaborarea cu fabrica de hârtie din Bălți pentru preluarea și reciclarea maculaturii colectate

✅Dotarea fiecărei instituții publice (școli) cu recipiente speciale destinate colectării hârtiei

✅Organizarea de sesiuni informative pentru elevi, profesori și părinți privind importanța reciclării.

Prin adoptarea acestor măsuri simple, comunitatea din Bălți poate face pași esențiali către un mediu mai curat și un viitor sustenabil pentru tinerii noștri. Fiecare copac salvat reprezintă o victorie pentru natură și pentru generațiile viitoare!

Dragi autorități!

Noi, tinerii din municipiul Bălți, dorim să facem o schimbare, care nu doar ca contribui la îmbunătățirea mediului și atractivitatea orașului, dar și la dezvoltarea instituțiilor de învățământ!

Beatrice Țapu, jurnalistă comunitară YouthAntiMediaHUB, Bălți

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Vocea comunității din satul Șolcani: #Centru de Tineret în #Șolcani #moft sau #necesitate

„Tinerii vor un viitor aici, dar oportunitățile sunt necesare azi”

„Tinerii sunt viitorul” – auzim această frază des, mai ales din partea autorităților locale și naționale. Dar ce înseamnă, de fapt, să fii „viitorul”, atunci când prezentul nu îți oferă oportunități? Satul Șolcani, situat în raionul Soroca, este o localitate pitorească, cu tradiții bogate și oameni muncitori. Cu toate acestea, lipsa oportunităților pentru tineri devine o problemă tot mai gravă.

În sat locuiesc aproximativ 1500 de oameni, dintre care peste 500 sunt tineri și tinere cu vârsta între 14 și 35 de ani. Aceștia învață la școala locală și își doresc să se dezvolte, însă posibilitățile lor sunt limitate. În comunitate există doar câteva activități extracurriculare organizate în școală, iar lipsa unui Centru de Tineret face ca multe talente și vise să rămână neexplorate.

Ce spun oamenii din Șolcani?

Dna Silvia, mamă a doi adolescenți, ne-a povestit despre dificultățile cu care se confruntă:

„Copiii noștri merg la școală dimineața, dar după-amiaza ce fac? Mulți stau pe telefon sau pierd timpul pe stradă. Noi, părinții, suntem ocupați cu munca și nu putem să le oferim mereu activități educative sau recreative. Dacă ar exista un Centru de Tineret, ar avea unde să învețe lucruri noi, să socializeze într-un mediu sigur și să-și dezvolte pasiunile”.

Lipsa unui spațiu dedicat tinerilor nu este doar o problemă minoră, ci o reală criză pentru viitorul satului nostru. Tinerii de azi sunt cei care ar putea contribui la dezvoltarea comunității, dar fără sprijin, mulți aleg să plece în orașe mai mari sau în străinătate.

Consecințele lipsei oportunităților pentru tineri

Fără activități și programe dedicate, tinerii din Șolcani se confruntă cu o serie de probleme, cum ar fi:

✅ Pierderea motivației și a direcției în viață – Mulți tineri nu știu ce opțiuni au și renunță să-și urmeze pasiunile.

✅ Abandonul școlar – Fără perspective clare, unii adolescenți aleg să renunțe la studii.

✅ Izolarea și lipsa apartenenței – Fără un spațiu unde să se întâlnească și să socializeze, tinerii se simt deconectați de comunitate.

✅ Creșterea riscurilor de comportamente negative – Fără alternative constructive, tinerii pot fi tentați să adopte obiceiuri nesănătoase.

✅ Migrarea masivă a tinerilor – Cei mai mulți adolescenți pleacă la studii sau muncă în altă parte, iar satul nostru rămâne fără viitor.

Există soluții? DA! Un Centru de Tineret ar putea schimba viitorul Șolcaniului!

În ultimii ani, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în colaborare cu UNFPA și alți parteneri, a sprijinit crearea de Centre de Tineret în diverse localități. Aceste centre oferă activități educative, culturale și recreative, fiind un sprijin real pentru tineri.

Și satul nostru poate beneficia de un astfel de program!

Prin implicarea Primăriei, a locuitorilor și a tinerilor, Șolcani poate deveni un loc unde generațiile viitoare își pot construi un viitor. Un Centru de Tineret ar putea oferi:

✔ Ateliere de dezvoltare personală și profesională

✔ Activități culturale și artistice

✔ Cursuri gratuite de limbi străine, IT, antreprenoriat

✔ Evenimente și întâlniri cu specialiști care să inspire tinerii

✔ Un spațiu sigur și prietenos pentru socializare și colaborare

Tinerii din Șolcani: „Avem nevoie de oportunități ACUM!”

Un grup de adolescenți din sat ne-au împărtășit gândurile lor:

Gabriela: „Îmi place să pictez, dar nu am unde să învăț tehnici noi. Dacă ar exista un Centru de Tineret, aș putea merge acolo să mă dezvolt.”

Ion: „Eu vreau să învăț programare, dar nu avem cursuri gratuite în sat. La Chișinău sunt multe oportunități, dar noi ce facem aici?”

Iana: „Dacă am avea un Centru de Tineret, am putea organiza evenimente, proiecte, să ne implicăm în sat. Așa, fiecare se descurcă cum poate.”

Apel către comunitate și autorități!!!

Tinerii nu sunt doar viitorul, ei sunt PREZENTUL satului nostru!

Noi, locuitorii din Șolcani, facem un apel către Primărie și toți cei care pot contribui: Haideți să construim împreună un Centru de Tineret! Avem nevoie de acest spațiu pentru ca tinerii noștri să se poată dezvolta aici, ACASĂ, și să nu fie nevoiți să plece.

Ce comunitate vrem să fim? Una care investește în tineri sau una care îi lasă să plece? Alegerea ne aparține!

Nicoleta Pînzari, jurnalistă comunitară #YouthAntiMediaHUB, Șolcani, Soroca

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Vocea comunității din satul Pelinia: „Tinerii conduc mâine, dar Centru de Tineret este necesar azi”

„Tinerii sunt viitorul” deseori auzim această frază din partea autorităților publice locale și naționale, mai exact din partea adulților cu putere de decizie. Satul Pelinia din raionul Drochia este o localitate frumoasă și cu tradiții din nordul țării, în care locuiesc circa 8000 de persoane. Localitatea găzduiește aproximativ 1500 de tineri și tinere, cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani.

În satul Pelinia funcționează două școli, unde învață cca 700 de elevi care sunt implicați în diferite activități extracurriculare. La nivel de comunitate sunt organizate cercul de fotbal, de dans, pictură și studierea instrumentelor muzicale, contra cost, în cadrul Școlii de Artă.

Doamna Anișoara, mama a doi copii, locuitoare a satului Pelinia, a menționat în interviul pentru acest material importanța existenței în localitate a unui spațiu de socializare și activitate extracurriculară gratuită pentru tineri. „Copiii din sat au grădinițe și școli în care merg pentru a învăța, unde se află în prima parte a zilei. Cea mai complicată perioadă este însă partea după masă a zilei, atunci când noi, părinții, suntem la serviciu, iar tinerii sunt în stradă sau acasă fără atenție. Noi nu reușim să avem grijă de ei, să le asigurăm supraveghere și dezvoltare, pentru că suntem la muncă. De aceea credem că un Centru de Tineret ar fi o soluție pentru noi, părinții, și pentru ei, tinerii, ca să fie în siguranță și să se dezvolte”.

Lipsa unui Centru de Tineret în comunitatea noastră nu este doar o neglijență, ci este o criză cu consecințe reale pentru viitorul tinerilor. Fără spații și programe dedicate, tinerii noștri se confruntă cu diferite probleme, precum vulnerabilitatea crescută la influențe negative și comportamente riscante, ocazii pierdute de a descoperi pasiuni care ar putea deveni cariere, diminuarea sentimentului de apartenență și a conexiunii cu comunitatea, potențialul nerealizat ca viitori lideri și contribuitori.

Fiecare zi fără facilități adecvate pentru tineret este o altă zi de oportunități ratate. Impactul se extinde dincolo de adolescenții individuali și afectează viitorul întregii noastre comunități.

În 2018 Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în cadrul unui parteneriat cu UNFPA și alți parteneri, Fondul Comun prin care au deschis, în colaborare cu primăriile din sate, raioane și municipii, Centre de Tineret. Din 2018 până în prezent în Republica Moldova s-au deschis, s-au dezvoltat și activează 67 de Centre de Tineret în sate, orașe și municipalități. În aceste Centre vin zilnic sute de tineri, fiind sub ghidarea specialiștilor în spații sigure și prietenoase.

Acest program este deschis și în 2025, prin care APL poate iniția o colaborare și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova să lanseze în satul Pelinia un Centru de Tineret.

Tinerii noștri merită spații concepute pentru ei – unde vocile lor contează și potențialul lor este cultivat. Ce fel de comunitate vrem să fim? Una care investește în tineri sau una care îi lasă să navigheze în adolescență fără sprijin?

Acest material face apel la locuitorii satului Pelinia, raionul Drochia, și Primăria satului, subliniind că „…noi, tinerii, suntem prezentul, NU viitorul”. De aceea venim cu mesaj de a susține și a dezvolta un Centru de Tineret în satul nostru pentru un prezent frumos și pentru o generație de tineri care au nevoie de asta.

Ana Maria Țurcanu, jurnalistă comunitară, #YouthAntiMediaHUB, Pelinia, Drochia

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.