Cu participarea autoarei cărții: Dr. Rosemarie Killius din Germania

Invitat special: Fritz Diessl-Curzon, fiul Mariei Cebotari

Joi, 9 februarie 2023, ora 19:00, Goethe-Zentrum Chișinău
Str. Sfatul Țării 18 (incinta Teatrului „Ginta Latină”)

Goethe-Zentrum Chișinău / Centrul Cultural German Akzente în colaborare cu Uniunea Muzicienilor vă invită la prezentarea cărții biografice „Maria Cebotari: Ich lebe, um zu singen. Opernlegende und Filmstar” de Dr. Rosemarie Killius din Germania.

Autoarea cărții, Dr. Rosemarie Killius, va fi prezentă la eveniment. În cadrul evenimentului va participa și fiul Mariei Cebotari, domnul Fritz Diessl-Curzon.

Maria Cebotari s-a născut la 10 februarie 1910 la Chișinău și a murit la 9 iunie 1949 la Viena. Este considerată una dintre cele mai importante soprane ale Europei secolului XX. Primadonna Assoluta a operei, hărăzită cu cel mai înalt talent, ea era și o actriță foarte talentată. Și-a interpretat rolurile cu ambiție, sârguință și perseverență neobosită. Fiind una dintre cele mai polivalente cântărețe, a fost artista care a oferit publicului de operă, concerte și filme o revelație de rară armonie, precizie muzicală și interpretare grațioasă.

La 21 de ani, a interpretat-o pe Mimi atât de impresionant, încât interpretarea ei a devenit de referință. La 24 de ani primește titlul onorific de „Kammersängerin”, devenind și cea mai tânără care l-a deținut vreodată.

Maria Cebotari, ca cea mai frumoasă femeie a scenelor de operă, a beneficiat permanent de atenția fotografilor și a presei, atât în viața profesională, cât și în viața privată.

Soprana i-a fost mereu recunoscătoare primului soț, ucraineanului Alexandr Vyrubov, regizor și actor de film, descoperitorul talentului său. Cea de-a doua căsătorie, cu actorul și graficianul vienez Gustav Diessl, cu care a avut doi copii, a început cu o poveste de dragoste între teatrul de operă și studiourile cinematografice.

La scurt timp după moartea timpurie a lui Gustav Diessl, s-a stins și ea din viață la apogeul carierei sale artistice. Nicicând o artistă nu a fost petrecută până la locul de veci cu mai multă dragoste și venerație, de zeci de mii de oameni. A rămas neuitată prin operele și filmele sale. În orașele Dresda, Viena, Salzburg și Chișinău sunt străzi care îi poartă numele, iar la Berlin și Viena numele îi este imortalizat pe plăci comemorative.

Text de Dr. Rosemarie Killius,
traducere în limba română: Cristina Grossu-Chiriac

Dr. Rosemarie Killius este istoric și autoare de cărți, activitatea sa de cercetare fiind axată pe nazism și cel de-al Doilea Război Mondial. Și-a desfășurat activitatea academică de lungă durată la Universitatea Goethe din Frankfurt pe Main, printre altele, cu accent pe artiștii de teatru și film din anii ’30-’40 ai secolului trecut. În anul 2000, a fost decorată cu Crucea Federală de Merit a RFG pentru angajamentul său în favoarea reconcilierii cu Rusia.

În calitate de colaboratoare liber profesionistă la Institutul Filmului German/Muzeul Filmului German din Frankfurt pe Main și la Fundația Murnau din Wiesbaden, organizează conferințe și seminarii de cinematografie, memorii și omagii aduse marilor artiști. Pe 31 iulie 2018 a dedicat actorului vienez Gustav Diessl un eveniment de omagiere la 70 de ani de la moarte, la care l-a invitat și pe fiul acestuia, Fritz Diessl Curzon. Înregistrarea acestui eveniment, care a avut loc la Muzeul Filmului German din Frankfurt pe Main, poate fi vizionată pe Youtube.

Pe 4 și 5 iunie 2019 au urmat două mari evenimente pentru a marca 70 de ani de la moartea Mariei Cebotari, la Casa Hofmannsthal din Viena, de asemenea în prezența fiului sopranei.

Fritz Diessl Curzon este foarte interesat să păstreze vie memoria părinților săi biologici Maria Cebotari și Gustav Diessl. S-a născut la Salzburg și locuiește și activează ca fotograf în Anglia, unde fotografiază, printre altele, producții de teatru și operă.

Pentru informații și detalii despre eveniment ne puteți contacta la:
+373 22 237660 / +373 76767833 sau info@goethezentrum.md

Cu ocazia celor 58 de ani de la fondare, Muzeul Național al Literaturii Române organizează Colocviul aniversar „Istoria orală a Muzeului”, având în calitate de invitați foști și actuali colaboratori ai instituției.

Destinul actualului Muzeu Național al Literaturii Române este unul marcat de provocări, de umbre și lumini. Dovadă este chiar titulatura acestui muzeu, care, în decurs de 58 de ani s-a schimbat de 6 ori, astfel că, de la Muzeul Republican de Literatură din RSSM (numele atribuit la fondare prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 10 februarie 1965) și până la Muzeul Național al Literaturii Române (actuala titulatură aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 27 din 18.01.2023), muzeul a avut denumiri diferite: în 1983 – numele savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir; în 1991 – Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu”; în 1997 – Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”; în 2012 – Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Așa cum fiecare schimbare de titulatură nu este deloc o extravaganță, ci un set de reguli, necesități sau chiar obligații, Muzeul Național al Literaturii Române va dezvălui publicului „secretele” din spatele existenței acestui centru de cultură națională.

Evenimentul se va desfășura vineri, 10 februarie, ora 14:00, în Sala verde a Muzeului Național al Literaturii Române (Str. Alexei Mateevici, nr. 79).

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. 

Scriitorul de vineri, 10 februarie 2023, este Iulian Fruntașu. 

IULIAN FRUNTAȘU (n. 5 iulie 1970, Chișinău, RSSM), scriitor român. După absolvirea Facultăţii de Litere (1992), a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe. Din 1997 a lucrat în cadrul mai multor misiuni OSCE în Georgia și în fosta Iugoslavie. A fost șef adjunct al Delegației Permanente a Republicii Moldova pe lângă OSCE (Viena) în perioada 1998-2001. În 2005-2008 a fost director al Programului Inițiative Europene al Fundației Soros-Moldova, iar în 2010-2011, consilier al prim-ministrului pentru politica externă. Doctor în științe politice (1999), Institutul de Filosofie, Sociologie și Științe Politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Autor al volumului O istorie etnopolitică a Basarabiei, Editura Cartier, 2002 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte de istorie). Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanie în perioada 2011-2016.

A debutat cu volumul de poeme Beata în marsupiu, Editura Cartier, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru debut). Au urmat microantologia bilingvă engleză-română God’s Ear, Editura Slow Dancer Press, Londra, 1998; studiul O istorie etnopolitică a Basarabiei. 1812-2002, Editura Cartier, 2002; volumul de poeme bilingv român-englez St. Bosnia Blues, Editura Cartier, 2006; antologia de versuri Să fi fost totul o mare păcăleală, Editura Cartier, 2016; Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Editura Cartier, 2019; volumul de proză scurtă Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, Editura Arc, 2022.

„Am scris undeva că Iulian Fruntașu părea pregătit de o autentică reinventare. Iată că autorul pășește, într-adevăr, dincolo de granițele care i-au consolidat deja poziția – ermetismul anarhist, imagismul bizantin, fantasmagoria savantă, alegorismul sentimental sau, pe scurt, eclectismul său clasicizant – reconvertind toate aceste calități lirice înspre mecanismele și dinamica prozei scurte”. (Alex Ciorogar)

„Iulian Fruntașu, unul dintre cei mai sofisticați intelectuali români de la Chișinău, face un bilanț al Moldovei, la aproape trei decenii de la declararea suveranității. Fără să se inspire din cărțile lui Lucian Boia, demolatorul de mituri istorice de la București, Iulian Fruntașu este echivalentul lui la Chișinău”. (Armand Goșu)

„Îndrăznesc să afirm că între poezia lui Fruntașu și «corpul ei sensibil ca un nerv dezgolit speriat de însăși existența lumii înconjurătoare» există o armonie perfectă; că, în ultimă instanță, poezia este anume «o reflectare invers proporțională a corpului»”. (Em.Galaicu-Păun)

Este prezent în librării cu antologia de versuri Să fi fost totul o mare păcăleală, Editura Cartier, 2016; Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Editura Cartier, 2019; volumul de proză scurtă Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, Editura Arc, 2022.

Joi, 9 februarie 2023, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Cartea foametei, de Larisa Turea, apărut la Editura Cartier, colecția Cartier istoric, coordonată de Virgil Pîslariuc.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Vor participa:

Liliana Popușoi, Nicolae Rusu, Anatol Țăranu

Moderator: Em. Galaicu-Păun

 „Nu sunt multe cărţi de istorie românească a căror lectură oripilează, zguduie, te întorc pe dos azvârlindu-te în mizantropie.

(…) Dar cercetarea Larisei Turea impresionează pentru că porneşte, ca orice investigaţie veritabil asumată, dintr-o împrejurare de viaţă… Adevărată carte de sertar, investigaţia s-a articulat în ultimul deceniu de existenţă al sistemului patronat de Kremlin şi cuprinde transcrierile după mărturiile culese de Larisa Turea, un grupaj semnificativ de documente oficiale, de stat şi de partid, referitbare la foametea prin care Stalin a pedepsit Moldova întoarsă la soviete pentru cooperarea ei cu armatele române în 1941-1944, şi un mănunchi de fotografii de epocă, profund evocatoare şi ele.

Greu de cuprins în câteva cuvinte atrocitatea zguduitoare a paginilor narative în care supravieţuitorii amintesc împrejurările de după război. Dar şi mai teribilă este alăturarea lor de documentele cuprinzând formulări stereotipe, diagnoze medicale (distrofie, dizenterie) şi mai ales, tabele cu cifre. Decesele au depăşit în total cifra de 250.000 de oameni, multe cadavre au ajuns neidentificate în gropi comune, iar altele au fost, devorate de membrii familiei proprii, ameninţaţi cu extincția”. (Ovidiu Pecican)

Larisa TUREA s-a născut la 29 februarie 1952, în Călineştii Făleştilor, pe malul Prutului, într-o familie de profesori. Debutează cu versuri în revista Moldova, apoi publică în săptămânalul Cultura. Absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău, secţia de jurnalism (1974); stagii în Franţa (1995, Paris, programul Courant d’Est al Ministerului Culturii; Grenoble, Observatorul de Politici Culturale), SUA (Universitatea din New York, Institutul Remarque). Este jurnalistă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membră a Asociaţiei Internaţionale a Critici­lor de Teatru (cu sediul la Paris), preşedintă a Secţiei naţio­nale Moldova a AICT, secretar literar al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Este colaboratoare la revistele Timpul, Contrafort, Sud-Est cul­tural; fondator şi redactor-şef al Gazetei Teatrului Naţional. Între 1992 şi 1994 a fost viceministru al Culturii şi Cultelor în Guvernul Republicii Moldova; a lucrat, de asemenea, în diplomaţie. A publicat: eseuri şi interviuri de actualitate, cronici de tea­tru şi de cinema în Contrafort, Sud-Est cultural, Jurnal de Chişinău, Flux, Timpul, Art-hoc, Democraţia, Literatura şi arta, Capitala, The Slovak Theatre (Slovacia), Caiete critice (România), Missives (Franţa) etc.; Portrete în relief, Cartea Moldove­nească, Chişinău, 1987; Cartea foametei, în colaborare cu Valeriu Turea, prima ediție, Universitas, Chişinău, 1991; În do major/ Eugen Doga, Tipografia Centrală, Chișinău, 2007; Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Bucureşti, Curtea Veche, 2008; Portret de grup cu Sfântul Nicolae, monodramă, în volumul Dramaturgi basarabeni de astăzi, Editura Teatrul Azi şi Fundația Camil Petrescu, București, 2008; ABC Doga, un destin în do major, Chișinău, Prut Internațional, 2018 (Premiul special al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, 2019). Montări: Pâinica de la iepurele şchiop, spectacol radiofonic pentru copii, regia artistică – Aurica Mirca, Radio Moldova, noiembrie 2013 (Premiul pentru cel mai bun scenariu radiofonic, Gala Teatrului Radiofonic, 2013); Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi, 2 documentare artistice realizate la Teatrul Național Radiofonic București; scenarii de Magda Duțu, regia artistică: Petru Hadârcă, 2016; Seceta Roșie, spectacol după Cartea foametei, regia – Petru Hadârcă; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, mai 2017.

Liliana POPUȘOI, ziaristă, redactor-șef al revistei Moldova. Cel mai recent volum publicat (împreună cu Mircea V.Ciobanu): Regele a murit. Trăiască regele! Petru Vutcărău, chintesența unei iubiri, Editura Arc, 2021.

Nicolae RUSU, scriitor. Cel mai recent volum publicat: Lia, Editura Vacovia, 2020.

Anatol ȚĂRANU, istoric, analist politic și diplomat. Cel mai recent volum publicat: Foametea în Moldova sovietică. 1946-1947, Editura Litera, 2017.

Emilian GALAI-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Cartea foametei, de Larisa Turea, (Cartier istoric). Legată, 560 pag. Preț: 69 RON/ 299 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online pe cartier.md și cartier.ro.

Intră în cărți pe cartier.md

Ne găsești pe Twitter la https://twitter.com/EdituraCartier

și pe Facebook la https://www.facebook.com/librariilecartier

Vineri, 10 februarie 2023, la ora 19:00, Editura „CARTIER” vă așteaptă la primul eveniment din cadrul seriei DIALOGURI CARTIER, care va avea loc la librăria Cărturești Verona (strada Arthur Verona, nr. 13-15, București). Scriitoarele Elena Vlădăreanu și Alina Purcaru vor discuta despre poezie feministă, pornind de la volumele lor cele mai recente de poezie, Ce pot distinge în întunericul sălii (Cartier, 2022) și Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022). Dialogul va fi moderat de scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu.

Editura Cartier lansează, în parteneriat cu Librăriile Cărturești și Radio România Cultural, o serie de evenimente noi, numite Dialogurile Cartier. Lună de lună, doi scriitori vor dialoga pornind de la o temă care îi pasionează și de la cărțile lor.

„Elena Vlădăreanu a scris începând din anii 2000 poezia cea mai radicală din România. Nu doar politic, ci și artistic. Cu timpul literatura ei a devenit, dintr-o autoexpunere temerară la rezoluție înaltă, o formă de artă din ce în ce mai abstractă și mai incluzivă. Fără a părăsi perimetrul autobiografic, explorările Elenei Vlădăreanu au compus hărți tot mai complexe ale bulelor sociale și ideologice care ne configurează contemporaneitatea. Antologia ce pot distinge în întunericul sălii rezumă intens această călătorie care continuă.” (Mihai Iovănel)

ELENA VLĂDĂREANU (n. 1981) este scriitoare și jurnalistă, trăiește și lucrează în București. A debutat cu poezie în 2001-2002; de atunci, a publicat mai multe volume de versuri, printre care spaţiu privat. a handbook (Cartea Românească, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Muncă. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (Nemira, 2019). Este realizatoarea emisiunii Scena și ecranul la Radio România Cultural, unde vorbește despre filme. În decembrie 2018 a inițiat proiectul Zilele „Sofia Nădejde“, sub egida căruia s-a desfășurat, în ultimii ani, Gala Premiilor „Sofia Nădejde“ pentru Literatură Scrisă de Femei. În 2022, îi apare, la editura Cartier, antologia de poeme Ce pot distinge în întunericul sălii.

„Din poemele Alinei Purcaru răzbat vocile copiilor dintr-un timp salvat „în fiole sparte de algocalmin”, hipervigilența corpului „predispus să simtă frica”, vina și neputința, „sunetul oceanului” și efectul „anesteziant” al unor „boabe de rouă”, contrastul dintre deșeuri și munții „mereu cu zăpadă pe creste.” Tot mai multă splendoare compune o istorie fragilă și intimă a corpului condiționat, fragmentat, „desprins în alt fel”; o carte în care viața încolțește în pofida condițiilor, o carte a rememorării, a căutării de sine, a libertății și pasiunii. (Medeea Iancu)

ALINA PURCARU a publicat trei volume de poezie rezistență (Cartea Românească, 2016), Indigo (Tracus Arte, 2018) și Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022), volum distins cu premiul Cartea de poezie a anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori. A contribuit cu poeme și eseuri în mai multe volume colective și coordonat cinci astfel de volume. Ultimele trei alcătuiesc antologia Un secol de poezie română scrisă de femei (Cartier 2019-2021) și sunt coordonate împreună cu Paula Erizanu. 

PAULA ERIZANU este scriitoare și jurnalistă. Cea mai recentă carte publicată e romanul Ard pădurile (Cartier, 2021), pentru care autoarei i-a fost conferit premiul Tânărul scriitor al anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori. Colaborează cu BBC, The Guardian, London Review of Books, Financial Times, Scena9, Observator Cultural, Dilema Veche, Europa Liberă ș.a.

Volumele de poezie Ce pot distinge în întunericul sălii, de Elena Vlădăreanu și Tot mai multă splendoare, de Alina Purcaru, pot fi găsite în toate librăriile bune din România sau pot fi comandate online.

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. 

Scriitorul de vineri, 3 februarie 2023, este Emanuela Iurkin. 

EMANUELA IURKIN s-a născut pe 9 februarie 1980 la Chișinău și a copilărit în comuna Grinăuți-Raia, Ocnița. Absolventă a Colegiului Republican de Arte Plastice Alexandru Plămădeală (1999). Licenţiată în jurnalism şi știinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Republica Moldova (2004), la aceeaşi universitate obţine titlul de master în filozofie (2008) cu teza Dimensiuni antropologice ale fenomenului iertării. Uzul şi abuzul de iertare.

A activat în presă, la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, iar actualmente lucrează la Muzeul Național de Artă al Moldovei.

Prezentă cu texte, semnate Emanuela Sprînceană, în: antologia Proză scurtă. Literatura din Basarabia. Început de secol XXI, Editurile Ştiinţa şi ARC, 2017; în Antologia prozei scurte, Editura ARC, 2015, şi în antologia Autobuzul 100, Editura Cartier, 2013. 

În 2007 obţine Premiul pentru debut la Concursul Naţional de Dramaturgie organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, cu piesa Dor de cuc.

Romanul Câinele de bronz constituie debutul editorial al Ema­nuelei Iurkin. Romanul a intrat pe lista scurtă al Premiului Cartea Discretă a Anului și Festivalului Primul Roman de la Chambery, Franța.

 „Am citit cu bucurie fiecare frază – impecabil formulată – din romanul Emanuelei Iurkin. Ceea ce reușește ea să facă în acest text e visul oricărui autenticist: suprapunerea maximă dintre discurs și trăire. Acțiunea se desfășoară, de fapt, în mintea/sensibilitatea/fluxul experiențial al unui eu narativ vulnerabil și lucid – perfect transparent sieși, în cele mai intime resorturi, fapt ce-l face, tocmai, neîncrezător în ceea ce simte – care e un loc al deschiderii pline de dragoste spre alte două personaje centrale, ambele masculine. Unul e tatăl absent, făcut prezent prin adresare – adresare ce ia forma romanului însuși, – iar celălalt e iubitul care, devenit absent, își face simțită urma în însăși vocea și sensibilitatea povestitoarei. Prin atenția egală la peisajul interior și la detaliile afective ale șirului de situații descrise, vocea, fără a înceta să fie singulară, reușește să-i ofere cititorului două posibilități: a empatiza cu ea și a-i permite să te consoleze”. (Alexandru Cosmescu)

Joi, 2 februarie 2023, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea romanului Alt continent, de Ghenadie Postolache, apărut la Editura CARTIER în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Alături de autor vor participa:

Mircea V.Ciobanu

Maria Șleahtițchi

Dumitru Crudu

Moderator: Em. Galaicu-Păun

„Ghenadie Postolache este un profesionist al scrisului. O școală făcută la marii maeștri şi o mână care exersează permanent cu materiale dintre cele mai capricioase sunt argumentele necesare. Într-un alt sens, el este un lup singuratic al literaturii, fără a se încadra în vreun grup literar, fără a fi un scriitor-persoană publică. Un fel de sihastru, citindu-şi în chilia sa psalmii (cărţile religioase chiar sunt pe raftul întâi al bibliotecii personale) şi scriindu-și apocrifele, născute postmodernist din cărţi de religie, beletristică, istorie, filozofie…” (Mircea V. Ciobanu)

Ghenadie POSTOLACHE (născut la 2 aprilie 1964 în Teleneşti, din Republica Moldova), poet, prozator şi scenarist. Absolvent al Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat din Chişinău (1986). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1990) şi din România (1998).

După debutul cu volumul de versuri Nike, Literatura Artistică, 1989, publică alte două cărţi de poezie: Isaia, Axul Z, 1992, şi Rafail, Universul, 1995. Ulterior, se consacră prozei: Sezonul cerşetorilor, nuvele, Cartier, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova); Rondul, roman, Cartier, 2000; Cavaleri şi paharnici, roman, Dacia, 2003; Coffee-house, nuvele, Periscop, 2006 (declarată „Cartea anului”; Premiul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău); Şapte mii, roman, Periscop, 2007 (Premiul Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Consiliului USM); Foc grecesc, roman, Grafema Libris, 2009 (Premiul cotidianului naţional „Timpul”); Ore particulare de fotosinteză, roman, Profesional Service, 2011; Elegia unui picaj, roman, 2013 (Premiul Consiliului USM); Lupul de foc şi prinţesa sciţilor, poveste-epos, Chişinău, 2014; Pastorala, roman, Elan Poligraf, 2017 (Premiul „Constantin Stere” al Ministerului Culturii din Republica Moldova); Canon, roman, Cartier, 2020.

Mircea V.CIOBANU este scriitor, redactor-șef al Editurii Știința. Cele mai recente cărți publicate: Biblioteca (roman), Editura Junimea, 2021 și Un tărâm al literarului (eseuri), Editura Arc, 2021.

Maria ȘLEAHTIȚCHI este scriitoare, directoare al Muzeului Național de Literatură Română din Chișinău. Cea mai recentă carte publicată: Arta narațiunii romanești, Editura Cartier, 2020.

Dumitru CRUDU este scriitor. Cel mai proaspăt volum publicat este Ora cinci și șapte minute, Editura Humanitas, 2022.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Alt continent, de Ghenadie Postolache, (Rotonda). Broșată, 112 pag. Preț: 33 RON/139 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro sau cartier.md.

În Rotonda au mai apărut:

Canon (roman), de Ghenadie Postolache

Casa mai multor primăveri (roman), de Alexandru Bordian

Perfect nemulțumită (proză scurtă), de Irina Brumă

Jurnal precar, de Tamara Cărăuș

Claus (roman), de Gelu Diaconu

Singurătățile unei femei frumoase (proză scurtă), de Adrian Marcu

Hotel California (proza scurtă), de Constantin Cheianu

Dependența (roman), de Constantin Cheianu

Era lumină, era vânt (proză scurtă), de Mariana Codruț

Ard pădurile (roman), de Paula Erizanu

Margareta noastră (roman), de Dumitru Crudu

Idei și fantasme. Lecturi în hialin (eseu), de Adrian Ciubotaru

Realitatea ca hologramă (eseu), de Nina Corcinschi

Narațiuni ale erosului (eseu), de Nina Corcinschi

Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian, ziarist la “Cuvîntul”, deLaszlo Alexandru

Fete pierdute (eseu), de Alexandru Cistelecan

China mea din viață și din cărți (eseu), de Tatiana Ciocoi

Cel care așteaptă (eseu), de Arthur Suciu