Dialogurile CARTIER: poezia feministă cu Elena Vlădăreanu și Alina Purcaru

6 februarie 2023

Vineri, 10 februarie 2023, la ora 19:00, Editura „CARTIER” vă așteaptă la primul eveniment din cadrul seriei DIALOGURI CARTIER, care va avea loc la librăria Cărturești Verona (strada Arthur Verona, nr. 13-15, București). Scriitoarele Elena Vlădăreanu și Alina Purcaru vor discuta despre poezie feministă, pornind de la volumele lor cele mai recente de poezie, Ce pot distinge în întunericul sălii (Cartier, 2022) și Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022). Dialogul va fi moderat de scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu.

Editura Cartier lansează, în parteneriat cu Librăriile Cărturești și Radio România Cultural, o serie de evenimente noi, numite Dialogurile Cartier. Lună de lună, doi scriitori vor dialoga pornind de la o temă care îi pasionează și de la cărțile lor.

„Elena Vlădăreanu a scris începând din anii 2000 poezia cea mai radicală din România. Nu doar politic, ci și artistic. Cu timpul literatura ei a devenit, dintr-o autoexpunere temerară la rezoluție înaltă, o formă de artă din ce în ce mai abstractă și mai incluzivă. Fără a părăsi perimetrul autobiografic, explorările Elenei Vlădăreanu au compus hărți tot mai complexe ale bulelor sociale și ideologice care ne configurează contemporaneitatea. Antologia ce pot distinge în întunericul sălii rezumă intens această călătorie care continuă.” (Mihai Iovănel)

ELENA VLĂDĂREANU (n. 1981) este scriitoare și jurnalistă, trăiește și lucrează în București. A debutat cu poezie în 2001-2002; de atunci, a publicat mai multe volume de versuri, printre care spaţiu privat. a handbook (Cartea Românească, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Muncă. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (Nemira, 2019). Este realizatoarea emisiunii Scena și ecranul la Radio România Cultural, unde vorbește despre filme. În decembrie 2018 a inițiat proiectul Zilele „Sofia Nădejde“, sub egida căruia s-a desfășurat, în ultimii ani, Gala Premiilor „Sofia Nădejde“ pentru Literatură Scrisă de Femei. În 2022, îi apare, la editura Cartier, antologia de poeme Ce pot distinge în întunericul sălii.

„Din poemele Alinei Purcaru răzbat vocile copiilor dintr-un timp salvat „în fiole sparte de algocalmin”, hipervigilența corpului „predispus să simtă frica”, vina și neputința, „sunetul oceanului” și efectul „anesteziant” al unor „boabe de rouă”, contrastul dintre deșeuri și munții „mereu cu zăpadă pe creste.” Tot mai multă splendoare compune o istorie fragilă și intimă a corpului condiționat, fragmentat, „desprins în alt fel”; o carte în care viața încolțește în pofida condițiilor, o carte a rememorării, a căutării de sine, a libertății și pasiunii. (Medeea Iancu)

ALINA PURCARU a publicat trei volume de poezie rezistență (Cartea Românească, 2016), Indigo (Tracus Arte, 2018) și Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022), volum distins cu premiul Cartea de poezie a anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori. A contribuit cu poeme și eseuri în mai multe volume colective și coordonat cinci astfel de volume. Ultimele trei alcătuiesc antologia Un secol de poezie română scrisă de femei (Cartier 2019-2021) și sunt coordonate împreună cu Paula Erizanu.

PAULA ERIZANU este scriitoare și jurnalistă. Cea mai recentă carte publicată e romanul Ard pădurile (Cartier, 2021), pentru care autoarei i-a fost conferit premiul Tânărul scriitor al anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori. Colaborează cu BBC, The Guardian, London Review of Books, Financial Times, Scena9, Observator Cultural, Dilema Veche, Europa Liberă ș.a.

Volumele de poezie Ce pot distinge în întunericul sălii, de Elena Vlădăreanu și Tot mai multă splendoare, de Alina Purcaru, pot fi găsite în toate librăriile bune din România sau pot fi comandate online.

Scriitorul de vineri: Emanuela Iurkin

1 februarie 2023

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți.

Scriitorul de vineri, 3 februarie 2023, este Emanuela Iurkin.

EMANUELA IURKIN s-a născut pe 9 februarie 1980 la Chișinău și a copilărit în comuna Grinăuți-Raia, Ocnița. Absolventă a Colegiului Republican de Arte Plastice Alexandru Plămădeală (1999). Licenţiată în jurnalism şi știinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Republica Moldova (2004), la aceeaşi universitate obţine titlul de master în filozofie (2008) cu teza Dimensiuni antropologice ale fenomenului iertării. Uzul şi abuzul de iertare.

A activat în presă, la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, iar actualmente lucrează la Muzeul Național de Artă al Moldovei.

Prezentă cu texte, semnate Emanuela Sprînceană, în: antologia Proză scurtă. Literatura din Basarabia. Început de secol XXI, Editurile Ştiinţa şi ARC, 2017; în Antologia prozei scurte, Editura ARC, 2015, şi în antologia Autobuzul 100, Editura Cartier, 2013.

În 2007 obţine Premiul pentru debut la Concursul Naţional de Dramaturgie organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, cu piesa Dor de cuc.

Romanul Câinele de bronz constituie debutul editorial al Emanuelei Iurkin. Romanul a intrat pe lista scurtă al Premiului Cartea Discretă a Anului și Festivalului Primul Roman de la Chambery, Franța.

„Am citit cu bucurie fiecare frază – impecabil formulată – din romanul Emanuelei Iurkin. Ceea ce reușește ea să facă în acest text e visul oricărui autenticist: suprapunerea maximă dintre discurs și trăire. Acțiunea se desfășoară, de fapt, în mintea/sensibilitatea/fluxul experiențial al unui eu narativ vulnerabil și lucid – perfect transparent sieși, în cele mai intime resorturi, fapt ce-l face, tocmai, neîncrezător în ceea ce simte – care e un loc al deschiderii pline de dragoste spre alte două personaje centrale, ambele masculine. Unul e tatăl absent, făcut prezent prin adresare – adresare ce ia forma romanului însuși, – iar celălalt e iubitul care, devenit absent, își face simțită urma în însăși vocea și sensibilitatea povestitoarei. Prin atenția egală la peisajul interior și la detaliile afective ale șirului de situații descrise, vocea, fără a înceta să fie singulară, reușește să-i ofere cititorului două posibilități: a empatiza cu ea și a-i permite să te consoleze”. (Alexandru Cosmescu)

ALT CONTINENT, de Ghenadie Postolache, la Librăria din Centru

31 ianuarie 2023

Joi, 2 februarie 2023, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea romanului Alt continent, de Ghenadie Postolache, apărut la Editura CARTIER în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Alături de autor vor participa:

Mircea V.Ciobanu

Maria Șleahtițchi

Dumitru Crudu

Moderator: Em. Galaicu-Păun

„Ghenadie Postolache este un profesionist al scrisului. O școală făcută la marii maeștri şi o mână care exersează permanent cu materiale dintre cele mai capricioase sunt argumentele necesare. Într-un alt sens, el este un lup singuratic al literaturii, fără a se încadra în vreun grup literar, fără a fi un scriitor-persoană publică. Un fel de sihastru, citindu-şi în chilia sa psalmii (cărţile religioase chiar sunt pe raftul întâi al bibliotecii personale) şi scriindu-și apocrifele, născute postmodernist din cărţi de religie, beletristică, istorie, filozofie…” (Mircea V. Ciobanu)

Ghenadie POSTOLACHE (născut la 2 aprilie 1964 în Teleneşti, din Republica Moldova), poet, prozator şi scenarist. Absolvent al Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat din Chişinău (1986). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1990) şi din România (1998).

După debutul cu volumul de versuri Nike, Literatura Artistică, 1989, publică alte două cărţi de poezie: Isaia, Axul Z, 1992, şi Rafail, Universul, 1995. Ulterior, se consacră prozei: Sezonul cerşetorilor, nuvele, Cartier, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova); Rondul, roman, Cartier, 2000; Cavaleri şi paharnici, roman, Dacia, 2003; Coffee-house, nuvele, Periscop, 2006 (declarată „Cartea anului”; Premiul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău); Şapte mii, roman, Periscop, 2007 (Premiul Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Consiliului USM); Foc grecesc, roman, Grafema Libris, 2009 (Premiul cotidianului naţional „Timpul”); Ore particulare de fotosinteză, roman, Profesional Service, 2011; Elegia unui picaj, roman, 2013 (Premiul Consiliului USM); Lupul de foc şi prinţesa sciţilor, poveste-epos, Chişinău, 2014; Pastorala, roman, Elan Poligraf, 2017 (Premiul „Constantin Stere” al Ministerului Culturii din Republica Moldova); Canon, roman, Cartier, 2020.

Mircea V.CIOBANU este scriitor, redactor-șef al Editurii Știința. Cele mai recente cărți publicate: Biblioteca (roman), Editura Junimea, 2021 și Un tărâm al literarului (eseuri), Editura Arc, 2021.

Maria ȘLEAHTIȚCHI este scriitoare, directoare al Muzeului Național de Literatură Română din Chișinău. Cea mai recentă carte publicată: Arta narațiunii romanești, Editura Cartier, 2020.

Dumitru CRUDU este scriitor. Cel mai proaspăt volum publicat este Ora cinci și șapte minute, Editura Humanitas, 2022.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Alt continent, de Ghenadie Postolache, (Rotonda). Broșată, 112 pag. Preț: 33 RON/139 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro sau cartier.md.

În Rotonda au mai apărut:

Canon (roman), de Ghenadie Postolache

Casa mai multor primăveri (roman), de Alexandru Bordian

Perfect nemulțumită (proză scurtă), de Irina Brumă

Jurnal precar, de Tamara Cărăuș

Claus (roman), de Gelu Diaconu

Singurătățile unei femei frumoase (proză scurtă), de Adrian Marcu

Hotel California (proza scurtă), de Constantin Cheianu

Dependența (roman), de Constantin Cheianu

Era lumină, era vânt (proză scurtă), de Mariana Codruț

Ard pădurile (roman), de Paula Erizanu

Margareta noastră (roman), de Dumitru Crudu

Idei și fantasme. Lecturi în hialin (eseu), de Adrian Ciubotaru

Realitatea ca hologramă (eseu), de Nina Corcinschi

Narațiuni ale erosului (eseu), de Nina Corcinschi

Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian, ziarist la “Cuvîntul”, deLaszlo Alexandru

Fete pierdute (eseu), de Alexandru Cistelecan

China mea din viață și din cărți (eseu), de Tatiana Ciocoi

Cel care așteaptă (eseu), de Arthur Suciu

Ce este Jurnalismul Comunitar? Jurnalism Comunitar: Comunicare pentru Comunitate

31 ianuarie 2023

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați…

Atunci când în satul tău este o gunoiște, dar lipsește un parc, în schimb acolo sunt oameni inimoși care vor și pot să repare situația, iar tu povestești cum au reușit împreună…

Asta este jurnalismul comunitar.

Atunci când despre localitatea lor unii oameni fac o istorie a satului, iar alții – mai tineri – fac mai multe stories ca să rămână și amintiri scrise, și amintiri virtuale.

Atunci când mărul, cartoful, pruna, bostanul, mierea, căpșunele, nucul, cireșele, vărzările, gutuile, prosopul, mărțișorul nu sunt doar fructe și legume, produse agricole și bucate, tradiții și obiecte dragi, ci festivaluri.

Festivalul Mărului, Festivalul Cartofului, Festivalul Prunei, Festivalul Bostanului, Festivalul Mierii, Festivalul Căpșunei, Festivalul „Frunza Nucului”, Festivalul Cireșelor și Vărzărilor, Festivalul „Galbenă Gutuie”, Festivalul iProsop, Festivalul „Mărțișor”.

Și despre toate astea se poate de povestit în fotografii savuroase și în texte pentru toate gusturile.

Asta este jurnalismul comunitar.

Probleme comunitare, specific local, locuri de vizitat, bucate nemaiîntâlnite, inițiative locale.

Claca, flashmobul, biblioteca mobilă, plantarea copacilor.

Mai bine de bine decât deloc.

Și despre asta este jurnalismul comunitar.

Aici să povestești deja înseamnă să faci ceva.

Vă mai amintiți oare povestea despre hainele cele noi ale împăratului?

Acolo curtenii, în ajunul unei sărbători – să zicem, în ajunul unui festival – i-au pus haine noi împăratului aflat în fața oglinzii. Iar hainele nu erau haine, erau nimic, erau aer. Și i-au explicat atunci curtenii împăratului: „Hainele sunt ușoare ca pânza de păianjen, iar când le îmbrăcați nici nu le simți, și tocmai asta e frumusețea”.

Și nimeni dintre localnici nu voia să spună ce a văzut atunci când împăratul a ieșit gol în stradă. Fiindcă toți se temeau de gura lumii.

Iar sfârșitul istoriei îl știți, probabil. Un copil a strigat deodată: „Împăratul e dezbrăcat!”. Și imediat toată lumea a strigat și ea: „E dezbrăcat!”.

Este o poveste despre curaj. Și despre nevoia de a spune adevărul, de a arăta o problemă.

Să dai voce oamenilor care tac și își văd de treabă.

Despre oameni reali, despre probleme reale.

Și despre asta e jurnalismul comunitar.

Și nu-i nevoie numaidecât să salvezi toată omenirea sau să-ți faci treabă în toată lumea mare. Și nici măcar să apuci cu mâinile stele de pe cer. E de ajuns să salvezi o stea de mare, ajunsă pe mal, ca în povestea aceea, tot cu un copil.

O știți și pe asta?

E parabola cu un copil care tot arunca înapoi în apă stele de mare pe care valurile le scoteau înapoi pe nisip. Și erau acolo pe mal mii și mii, poate milioane de stele de mare, parcă mai multe ca pe cerul care anunța venirea nopții. Un trecător l-a întrebat atunci pe copil: „Oare nu-i mai bine să le lași aici până mâine, când apele vor fi mai mari și le vor lua înapoi în mare? Nu vezi că sunt foarte-foarte multe aici”.

Și atunci copilului i-a spus, fără să se oprească din munca lui, că până mâine este atâta și atâta timp. Și ceea ce face înseamnă foarte mult pentru această stea de mare, pe care tocmai a aruncat-o înapoi în apă. Și trecătorul a început să-l ajute. A aruncat în valuri o stea de mare, apoi încă una. Și până la miezul nopții plaja era plină – vă dați seama, nu cu stele de mare – dar cu săteni care îi ajutau pe copil și pe trecător. Până să răsară soarele, toată munca era făcută. Malul ara curățat, ființele vii – salvate, iar oamenii bucuroși.

Și despre asta este jurnalismul comunitar. Despre locul și despre localitatea în care puterea crește unde sunt mai mulți.

Când este nevoie doar ca cineva să înceapă un lucru bun și să-i inspire la fapte și pe alții.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru cei apropiați…

Asta este jurnalismul comunitar.

Iar următoare poveste – una din viața reală – ne poate avea ca eroi pe fiecare dintre noi.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva

Link YOUTUBE: https://youtu.be/lnsZzwZRaqg

* * *

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

SCRIITORII PROMOȚIEI ’70. Portret în grup: Iulian Filip, 75 | Expoziție la Muzeul Național al Literaturii Române

28 ianuarie 2023

Sub egida Ministerului Culturii și în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, Muzeul Național al Literaturii Române va vernisa luni, 30 ianuarie 2023, la ora 14.00, în Sala de expoziții nr. 1, expoziția SCRIITORII PROMOȚIEI ’70. Portret în GRUP: Iulian FILIP, 75. Expoziția prezintă cărțile de debut ale scriitorilor promoției ’70 (în critica literară, se utilizează și termenul de generație), dar și alte documente, manuscrise, scrisori, fotografii, artă plastică, relevante pentru a ilustra începuturile literare ale promoției.

Având o structură modulară, expoziția va evoca, într-un cadru extins, activitatea scriitorilor promoției ’70, care vor fi omagiați sau comemorați pe parcursul anului 2023. Primul portret în grup este dedicat scriitorului cu debutul nr. 1 în promoție, Iulian Filip, la 75 de ani de la naștere.

Scriitorii şaptezecişti basarabeni se remarcă printr-o scriitură ozonizată, în care miza devine, esenţialmente, esteticul, concretizat prin conceptele de frumos, transcendental, spiritual, cultural, realului atribuindu-i-se culori şi forme inedite. În poezie, demersul gravitează în jurul eu-lui care scrie şi se comunică într-un discurs profund personalizat.

Evocând nuanțele noi pe care la impun literaturii române din stânga Prutului, istoricul și criticul literar Mihai Cimpoi opinează că, „Odată cu apariția, în anii ’70, a primelor cărți ale poeților Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Leo Botnaru, Iulian Filip, Valeria Grosu, Ion Hadârcă, Ilie Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Marcela Benea, Nina Josu, Ludmila Sobiețchi, Constantin Dragomir, Leonard Tuchilatu, prozatorilor Nicolae Vieru, Ion Bogatu, Viorel Mihail, Constantin Munteanu, s-a conturat imaginea distinctă a unei „generații de creație” (T. Vianu) cu un program anumit care continuă, în linii mari, programatismul etic al generației „copiilor anilor treizeci” cu un maximalism estetic la nivelul stării de grație și naturaleței discursului poetic (sau narațiunii)” (Mihai Cimpoi. O istorie deschisă a literaturii din Basarabia. Ediția a II-a revăzută și adăugită. Chișinău: ARC, 1997, p. 222).

Expoziția de la Muzeul Național al Literaturii Române va putea fi vizitată în perioada 30 ianuarie 2023-3 ianuarie 2024.

Un centru de dezvoltare pentru copii a fost deschis la Anenii Noi cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei

24 ianuarie 2023

La Anenii Noi a fost deschis un centru de dezvoltare pentru copiii cu vârsta între trei și șapte ani. Acesta va funcționa după un concept inovativ, care se bazează pe principiul parenting-ului pozitiv, dezvoltarea creativă și dezvoltarea emoțională inteligentă a micuților.

„Oferim servicii de logopedie, pregătirea pentru școală, lucrul cu psihopedagogul. La fel, oferim copiilor posibilitatea de a se dezvolta prin creație. Acest serviciu s-a dovedit a fi foarte necesar, pentru că la noi vin nu doar copii din Anenii Noi, dar și din satele raionului Anenii Noi”, spune Natalia Roscot, administratoarea Centrului „Poveste”.

Potrivit Nataliei Roscot, deși nu a făcut reclamă, centrul s-a bucurat de interes din partea mai multor părinți în cele două săptămâni de activitate de probă, până la inaugurarea din 22 decembrie 2022.

„Însuși centrul are ca scop, pe lângă a ajuta copiii să învețe anumite abilități academice – să citească, să numere, să calculeze – să învețe și anumite abilități sociale și, de asemenea, să fie conștienți de emoțiile personale, cum să gestioneze un anumit stres, ca în cele din urmă să devină niște adulți armonioși”, explică Andrei Eșanu, directorul Federației Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova, entitate care a creat Centrul „Poveste”.

„Suntem încurajați și avem speranțe mari pentru acest centru datorită faptului că îi vedeam necesitatea, dar și faptului că mulți părinți își exprimă interesul în serviciile pe care le putem oferi. Până acum, Centrul a fost frecventat de circa zece copii din Anenii Noi și localitățile rurale, dar și patru copii din Ucraina. Am pregătit activitate separată pentru copiii refugiați, dat fiind limbile vorbite și abordarea individuală necesară pentru ei”, a adăugat Andrei Eșanu.

„Ne bucură foarte mult faptul că un așa centru s-a deschis anume la noi, la Anenii Noi. Avem foarte multe adresări de la familiile cu copii care ar dori să beneficieze de serviciile unui logoped sau psiholog, deoarece noi nu suntem în stare să acordăm așa servicii, în calitate de administrație publică”, spune Zinaida Bunescu, șefa Direcției Asistență Socială din raionul Anenii Noi.

Servicii gratuite pentru copiii refugiați și cei din familiile socialmente vulnerabile

Centrul „Poveste” a fost creat și conceput de Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova ca o întreprindere socială. Centrul are ca scop incluziunea copiilor din categorii defavorizate în activitățile centrului.

„Pe lângă profitul mult așteptat, se așteaptă și un impact social care prevede că copiii din păturile socialmente vulnerabile vor fi incluși în activitățile acestui centru”, afirmă Ana Ciurac, Coordonatoare de proiect la Fundația Est-Europeană, organizația care, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Suediei, implementează acest proiect.

„Deoarece Centrul este o întreprindere socială, există componenta de profit. Cu alte cuvinte, sunt servicii contra plată, dar există și componentă socială. Profitul îl vom reinvesti ca să beneficieze de Centru și grupurile mai vulnerabile, care nu pot să-și permită să achite serviciile pe care le oferim”, mai spune Andrei Eșanu, care speră că în viitor se va majora numărul serviciilor oferite de Centru, dar și se va îmbunătăți calitatea acestora.

„Fiecare copil, înainte de a pleca la școală, are nevoie de un sprijin, fie el să-și dezvolte anumite abilități manuale sau cognitive. De exemplu – să învățăm alfabetul, să facem ceva lucruri manual. Lucrez cu copiii atât în grup, cât și individual, în funcție de cerințele părinților”, spune Diana Donos, psihopedagog și educatoare la Centrul „Poveste”.

Iar Diana Buzu, una dintre mămicile care își aduc copii la acest Centru, mărturisește că a ales acest loc pentru că băiatul său, în vârstă de șase ani, are nevoie de serviciile unui logoped: „Din păcate, sunt puțini specialiști în Anenii Noi. Noi am fost foarte bucuroși că am găsit aici un logoped. Astfel, va fi mai ușoară și pregătirea pentru școală”, spune Diana.

Suportul pentru deschiderea centrului „Poveste” a fost oferit în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, fiind implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Asociația Businessului European și Centrul Contact.

Scriitorul de vineri: Alexandru Bordian

24 ianuarie 2023

Librăria din Hol lansează o serie nouă de evenimente, numită Scriitorul de vineri. În fiecare vineri după-amiază, un scriitor vă va aștepta la Librăria din Hol (strada București 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. Al doilea autor care deschide seria de evenimente Scriitorul de vineri este Alexandru Bordian.

Vineri, 27 ianuarie, de la 16.00 până la 18.00, la Librăria din Hol (str. București, nr.68, Chișinău) a Editurii CARTIER, scriitorul de vineri va oferi autografe, va recomanda cărți, vă răspunde la întrebările voastre și va fi printre cititori.

„Există și scriitori vii”.

Alexandru BORDIAN (n. 18 iunie 1988, la Ocnița, Republica Moldova) este scriitor și jurnalist. A debutat cu romanul Casa Inglezi, Paralela 45, 2018, distins cu Premiul Municipal pentru Tineret (categoria Literatură) și Premiul revistei de proză și arte vizuale „Quadrat” pentru „cel mai bun debut al anului”. Tot în 2018, a fost nominalizat pentru premiul „Tânărul Prozator al Anului” în România și la Festival du Premier Roman din Chambery, Franța. Marius Chivu (în Dilema Veche) a inclus romanul Casa Inglezi în lista celor mai bune debuturi literare ale anului 2018 din România. Din 2018 Alexandru Bordian este jurnalist la Radio Europa Liberă. Casa mai multor primăveri, apărut în 2022, la Editura Cartier, este al doilea roman al scriitorului.

Este prezent în librării cu volumul Casa mai multor primăveri, Editura Cartier, 2022.

Scriitorul de vineri: Dumitru Crudu

17 ianuarie 2023

Librăria din Hol lansează o serie nouă de evenimente, numită Scriitorul de vineri. În fiecare vineri după-amiază, un scriitor vă va aștepta la Librăria din Hol (strada București 68) a Editurii CARTIER pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți. Primul autor care deschide seria de evenimente Scriitorul de vineri este Dumitru Crudu.

Vineri, 20 ianuarie 2023, de la 16:00 până la 18:00, la Librăria din Hol (str.București, nr.68, Chișinău), scriitorul de vineri va oferi autografe, va recomanda cărți, vă răspunde la întrebările voastre și va fi printre cititori.

„Există și scriitori vii”.

Dumitru CRUDU (1967, Flutura, Ungheni, R. Moldova), prozator, dramaturg, poet. Pentru Alegerea lui Alexandru Suțțo, a luat premiul UNITER (Uniunea Teatrală din România) și al Principesei Margareta pentru cea mai bună piesă de teatru a anului 2003 din România. Pentru cartea de poezie Falsul Dimitrie, publicată în 2018, în limba polonă, la Editura Institut Kultury Miejskiej, Gdańsk, în traducerea lui Jakub Kornhauser și a Joannei Kornaś-Warwas, a fost nominalizat la premiul Poetul European al Libertății, ediția 2016-2018, Gdańsk, Polonia. A primit premiul pentru debut în limba sârbă, pentru volumul de versuri Cinci poeme din Rotterdam, tradus de Vasile Barbu, în cadrul ediției din 2019 a Festivalului „Cununa de spice” din Uzdin, Serbia.

Din 2008, publică proză. Pentru romanul Un american la Chișinău, a fost nominalizat la premiul Visegrad Eastern Partnership Literary Award, Bratislava, Slovacia, la premiile revistei „Observator cultural” și al „Ziarului de Iași” și a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Chișinău. Pentru cartea de proză scurtă Salutări lui Troțki, i s-a decernat Premiul de proză „Ion Creangă” al Academiei Române. Editura Petr Štengl din Praga i-a publicat romanul Oameni din Chișinău, tradus în limba cehă de Jiři Našinec. La Editura L’Harmattan din Franța, vede lumina tiparului cartea de proză scurtă Salutări lui Troțki, tradusă în franceză de Benoit Vitse.

Este prezent în librării cu volumele Ora cinci și șapte minute, Editura Humanitas, 2022; Omul nou. O antologie a poeziei proletcultiste din RSS Moldovenească: 1924-1970, Editura Cartier, 2021; Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici, Editura Humanitas, 2020.

CARTEA „OAMENII CA PĂPĂDIILE” DE SERGIU BEZNIȚCHI: lansare la București, la 26 ianuarie 2023

12 ianuarie 2023

La 26 ianuarie 2023, la București, la Cinema Muzeul Țăranului, va avea loc lansarea cărții „Oamenii ca păpădiile”, de Sergiu Beznițchi, poet și prezentator radio/TV din Republica Moldova.

Evenimentul va avea loc cu începere de la ora 17.00, la Studioul Horia Bernea din cadrul Cinema Muzeul Țăranului, strada Monetăriei, 3, Sector 1, București, și se va desfășura în format de film, o producție OWH Studio.

Evenimentul este organizat sub patronajul Ambasadei Republicii Moldova la București.

Începând cu ora 18:45, în fața Sălii Irina Nicolau, va avea loc o sesiune de autografe cu participarea autorului cărții „Oamenii ca păpădiile”.

Acest eveniment este organizat în parteneriat cu Château Vartely, Dulcinella România, Cinema Muzeul Țăranului și Clubul Basarabencelor din România.

Sergiu Beznițchi este om de TV și radio din Moldova, autor al cărții „Haide, pană colorată” (2020) și co-autor al cărților „LA BLOG. Feat-uri de Sergiu Beznițchi și Igor Guzun” (2014) și „Π CUVÂNT. Jocurile foamei de cuvinte” (2019).

15 ianuarie, Ziua Națională a Culturii | Un Eminescu al generației mele: 140 de ani de la debutul editorial

11 ianuarie 2023

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău și în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova și Institutul de Filologie Română „Bogdan P.-Hasdeu” din cadrul Universității de Stat din Moldova, organizează colocviul cu tema „Un Eminescu al generației mele: 140 de ani de la debutul editorial”.

Colocviul este dedicat celor 173 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, împlinirii a 140 de ani de la publicarea poemului „Luceafărul”, a poeziei „Doina”, debutului editorial cu volumul „Poesii”, precum și altor momente memorabile din creația poetului și ale culturii române în general.

Fiecare generație are un fel apare de a-l citi pe Eminescu, un mod specific de raportare atât la opera lui, cât și la importanța scriitorului. Colocviul va întruni scriitori, cercetători și oameni de cultură din diferite generații de pe ambele maluri ale Prutului.

Evenimentul se va desfășura duminică, 15 ianuarie 2023, ora 13.30, la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” (str. Alexei Mateevici, nr. 79), în Sala galbenă.

1...212223...133 Pagina 22 din 133