12.2 C
Chișinău
joi, martie 28, 2024

Ziua Internațională a Cititului Împreună 2024 la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

La data de 7 februarie, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” marchează Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI), numită și Ziua Mondială a citirii cu voce tare. Această ediție va demara la bibliotecă cu genericul – Cum citim benzi desenate. Scopul inițiativei este de a ne reuni pentru a celebra puterea cuvintelor, bucuria oportunității de a pune în valoare benzile desenate.

În această zi, va avea loc o întâlnire cu ilustratorul și designer-ul grafic Octavian Curoșu, autor cu o vastă experiență în domeniul benzilor desenate. În cadrul evenimentului, autorul va încuraja publicul de a spune povești prin intermediul benzilor desenate.

Evenimentul va avea loc la ora 10:00, în Sala cu coloane, Sediul central al Bibliotecii Municipale, situat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 148.

De asemenea, se va organiza un program de promovare și lecturare a benzilor desenate și  în rețeaua de biblioteci a Bibliotecii Municipale.

Proiectul World Read Aloud Day a fost inițiat de LitWorld, în anul 2010, iar în Republica Moldova începând din 2018. Pe parcurs, acesta transformându-se într-o mișcare globală, celebrat în peste 170 de țări, ce adună milioane de cititori, scriitori și ascultători din comunitățile din întreaga lume, pentru a se bucura de puterea lecturii și pentru a influența extinderea alfabetizării globale.

Lansare de carte la Muzeul Național al Literaturii Române: VASILE VASILACHE „POST-RESTANT. SCRISORI INEDITE”, volumele I și II

Pe 31 ianuarie 2024 la Muzeul Național al Literaturii Române va avea loc lansarea cărții VASILE VASILACHE „POST-RESTANT. SCRISORI INEDITE”, volumele I și II (editura POLISALM, 2023). Ediția a fost îngrijită de Victor și Valeriu Vasilache, fiii scriitorului.

Evenimentul la care vor participa scriitori, editori și oameni de cultură va avea loc la ora 15.00, în Sala Galbenă, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.

Cele două volume conțin corespondența lui Vasile Vasilache cu Marianna Lomako, viitoarea sa traducătoare și cea de-a doua soție. Reunită sub titlul Post-restant, corespondența însumează peste două sute cincizeci de scrisori, telegrame, cărți poștale, scrise aproape în totalitate în limba rusă în intervalul 17 octombrie 1974 – 2 februarie 1985. Ediția mai include un șir de scrisori adresate mamei, tatălui și fiului Mariannei, și răspunsurile lor.

„Scrisorile reflectă o poveste de iubire târzie, mistuitoare, și totodată ne îngăduie să observăm dezvoltarea continuă a personalității scriitorului, nevoia sa profundă de afecțiune și dragoste, de comuniune spirituală, de dezbateri intelectuale.” (Notă asupra ediției)

Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, satul Unțești, județul Iași, România, astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova – d. 8 iulie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist și scriitor român basarabean.

După școala primară din satul natal, studiază la ”Liceul de Aplicație”, zis și Seminarul Pedagogic Universitar de pe lângă Universitatea ”Alexandru Ion Cuza” din Iași.

Din 1944, lucrează ca învățător în satul natal, continuându-și studiile la Institutul Pedagogic din Chișinău, pe care îl absolvă, la secția fără frecvență, în 1958. Din același ani este redactor la săptămânalul ”Cultura Moldovei”.

În 1962-1964 urmează Cursurile Superioare de Scenaristică din Moscova.

Debutează cu volumul Trișca în 1961, urmat de culegerea de proză scurtă Două mere țigance, în 1964.

Consacrarea i-o aduce Povestea cu cocoșul roșu, ”roman parabolic în care apare întreg tabloul complex și contradictoriu al colectivizării gospodăriei țărănești” (acad. Mihai Cimpoi), foarte bine primit de critică și public, dar pus la index de reprezentanții ideologiei oficiale.

Urmează o lungă perioadă de ”tăcere impusă”, pe durata căreia își câștigă existența ca traducător (din Vasili Șukșin, Jaroslav Hašek ș.a.).

În 1983, revine în forță cu culegerea de nuvele Elegie pentru Ana-Maria, urmată de Mama-mare – profesoară de istorie (1988), Navetista și pădurea (1989).

În ultimi ani de viață este privit ca un adevărat guru, iar reeditarea în 2002, la București, a romanului Povestea cu cocoșul roșu, îi aduce premiul Fundației Culturale Române.

E ȘI JURNALISM, E ȘI COMUNITAR. Parabola #1

Vă mai amintiți oare povestea despre hainele cele noi ale împăratului?

Acolo curtenii, în ajunul unei sărbători – să zicem, în ajunul unui festival – i-au pus haine noi împăratului aflat în fața oglinzii. Iar hainele nu erau haine, erau nimic, erau aer. Și i-au explicat atunci curtenii împăratului: „Hainele sunt ușoare ca pânza de păianjen, iar când le îmbrăcați nici nu le simți, și tocmai asta e frumusețea”.

Și nimeni dintre localnici nu voia să spună ce a văzut atunci când împăratul a ieșit gol în stradă. Fiindcă toți se temeau de gura lumii.

Iar sfârșitul istoriei îl știți, probabil. Un copil a strigat deodată: „Împăratul e dezbrăcat!”. Și imediat toată lumea a strigat și ea: „E dezbrăcat!”.

Este o poveste despre curaj. Și despre nevoia de a spune adevărul, de a arăta o problemă.

Să dai voce oamenilor care tac și își văd de treabă.

Despre oameni reali, despre probleme reale.

Și despre asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Expoziție de ilustrații în acuarelă „BOUL CUMINTE, VULPEA DIPLOMATĂ ȘI CEILALȚI DE LA DONICI…”

În ziua de 24 ianuarie 2024 la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău va avea loc vernisajul expoziției de ilustrații în acuarelă cu personaje din fabulele lui Alecu DONICI, realizate de pictorul-grafician Nicolae CUROȘU, cu genericul: „BOUL CUMINTE, VULPEA DIPLOMATĂ ȘI CEILALȚI DE LA DONICI…”

Evenimentul va avea loc la ora 15.00, în  Sala Roz, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 26 martie 2024.

Alecu (Alexandru) DONICI (n. 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei –  d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț).

Avocat, judecător, scriitor, traducător, fabulist, descendent din viță nobilă de boieri moldoveni. Își începe activitatea la Chișinău, apoi la Iași, deținând o funcție importantă în Epitropia școlilor. Mai târziu devine asesor al Curții de Apel, fiind ales și Președinte al Judecătoriei Neamț în 1846.

Membru activ al Divanului obștesc, colaborează cu revistele „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și alte publicații periodice din acea perioadă. În afară de fabule, a compus versuri și piese de teatru. O parte din strămoșii săi sunt înmormântați în cimitirul bisericii „Sf. Constantin și Elena” din Chișinău, pe care au ctitorit-o de-a lungul anilor câteva generații, însuși Donici găsindu-și somnul de veci la Iași. Astăzi, o stradă din Chișinău îi poartă numele.

Debutează cu traduceri din Pușkin și Krîlov, fiind menționat în 1835 ca traducător în revista moscovită „Teleskop”. În colaborare cu Constantin Negruzzi traduce și publică „Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin „Țiganii”, mai traduce „Torentele și oamenii” de Mihail Lermontov, „Tunsul” de Aleksandr Veltman și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. Din creația sa cele mai cunoscute sunt fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și știuca, Doi câini ș.a.

Creația lui Donici a fost înalt apreciată de Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și alți contemporani. Însuși Eminescu îl situa printre scriitorii care „și-au încuscrit talentul individual cu geniul poporului…”, numindu-l, în poezia „Epigonii” – „Donici, cuib de-nțelepciune”.

Muzeul Național al Literaturii Române dispune de cartea „Fabule” (Iași, 1840), precum și de alte ediții rare ale operei fabulistului.

Nicolae CUROȘU (n. 30 iulie 1963, orașul Chișinău, Republica Moldova) este pictor-grafician specializat în grafică de carte și grafică de șevalet. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova din 1997. Absolvent al Colegiului de Arte Plastice „A. Plămădeală” (1982).

În prezent este custode superior la Muzeul Național al Literaturii Române, Chișinău.

UN GHID DE JURNALISM COMUNITAR: „Mai bine de bine decât deloc”

Un ghid de jurnalism comunitar este disponibil acum pe portalul Stiripozitive.eu și platforma Jurnalist.md, completând astfel resursele disponibile în domeniu adresate atât profesioniștilor din mass-media și activiștilor civici, cât și tinerilor care vor să îmbrățișeze o activitate care să contribuie la dezvoltarea propriei comunități.

Ghidul de jurnalism comunitar, structurat în 12 capitole, povestește într-un mod interesant și uneori amuzant ce este și cum se face jurnalismul comunitar, ce calități și ce instrumente sunt necesare pentru asta și explică prin istorii, întâmplări de viață și parabole de ce acest tip de jurnalism „este despre puterea cuvintelor și puterea comunității”.

Acest ghid de jurnalism comunitar a fost elaborat în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia.

„Probleme comunitare, specific local, locuri de vizitat, bucate nemaiîntâlnite, inițiative locale, claca, flashmobul, biblioteca mobilă, plantarea copacilor” – despre toate acestea este jurnalismul comunitar, care poate fi definit și astfel: „Jurnalismul comunitar este câinele de pază al comunității”.

Ghidul de jurnalism comunitar este disponibil AICI.

MUZEELE VIITORULUI: Până pe 26 martie, elevii pot vizita „Science Time Machine” o expoziție științifică cu 11 lucrări ce prezintă istoria și fizica în mod interactiv

O expoziție interactivă de știință pentru copii, cu exponate care explică detaliat istoria celor mai importante descoperiri științifice ale omenirii a fost inaugurată la Chișinău. Pendulul lui Newton, pârghia lui Arhimede – sunt doar câteva dintre cele 11 exponate mobile pe care le pot explora vizitatorii, fiind dezvoltate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. Proiectul este dezvoltat de centrul educațional „Prospera Education Hub” în colaborare cu Centrul Clasa Viitorului și are drept scop promovarea științei în rândul copiilor și adolescenților, prin integrarea realității virtuale, dar și a inteligenței artificiale.

Inițiativa este una dintre cele 10 proiecte câștigătoare în cadrul programului „Muzeele Viitorului”, implementată de Centrul Artcor, sub egida Ministerul Culturii, cu suportul USAID Moldova, Ambasada Suediei la Chișinău și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

Expoziția „Science Time Machine” prezintă „drumul” de descoperiri științifice pe care l-a parcurs omenirea în câteva secole. Vizitatorii pot explora lucrările, dar și cunoaște istoria lumii începând cu secolul al III-lea înaintea erei noastre și până la descoperirile lui Pitagora, Newton, Bernoulli, Einstein și Tesla. O mare parte dintre elementele exponatelor au fost aduse de peste hotarele țării și asamblate în Republica Moldova.

Rodica Crețu, managera proiectului: „A fost dificil să procurăm materiale. Am identificat câteva companii din Republica Moldova care să se aventureze să facă producție în masă din metal sau mobilier. Pentru ei tot a fost un challenge. Am găsit mai întâi inginerii pe care i-am îndrăgostit de această idee. Tot ei ne-au susținut în elaborarea schițelor”.

În „procesul cunoașterii”, vizitatorii vor descoperi exponatele și istoria lor, fiind îndrumați de ghizi special instruiți. O altă noutate va constitui biletul de intrare, care va avea forma unei hărți cu diferite întrebări și indicii. Interacțiunea aceasta le va permite copiilor și adulților să parcurgă și să exploreze conștient fiecare colțișor, să se distreze și să învețe interactiv.

Rodica Crețu, managera proiectului: „Nu-l putem impune pe un copil să iubească și să înțeleagă ceea ce el nu a încercat și nu a explorat. Exact același lucru se întâmplă și la lecții, în școli, există un program anume, uneori este interesant și profesorii pot povesti creativ despre știință, însă fără exemple reale este mai complicat. Prin intermediul acestei expoziții, am vrut să creăm un loc unde copiii chiar vor veni și vor explora tot ce au învățat la școală. Prin descoperirile lor va fi realizat acel progres și acel salt al omenirii pe care înțelegem că trebuie să se producă”.

Lansarea expoziției a avut loc pe data de 26 decembrie la Clasa Viitorului, în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (strada Ion Creangă 1) și va putea fi vizitată până pe 26 martie. Ulterior, autorii își propun să meargă într-un tur prin Bălți, Ungheni și Cahul pentru ca expoziția să fie prezentată și în regiuni.

Rodica Crețu, managera proiectului: „Pentru noi este important ca să ajungem la un număr cât mai mare de copii. Este ca o primă treaptăspre lansarea unui muzeu dedicat științei”.

Victoria Belous, directoarea Centrului Național de Inovații Digitale în Educație – Clasa Viitorului: „Centrul Clasa Viitorului este mândru să găzduiască prima expoziție științifică din cadrul Muzeelor Viitorului. Vizitatorii Science Time Machine vor avea oportunitatea să își crească interesul pentru știință și tehnologie și pentru învățarea practică. Sperăm că aceste exponate vor impulsiona elevii și profesorii să descopere și să promoveze și mai mult tehnologiile în educație. De asemenea sperăm să creăm astfel o punte solidă între educație și industrie pentru a pregăti elevi, ulterior studenți, pentru cariere în domenii tehnologice. Să creștem atenția elevilor și profesorilor la disciplinele reale și la abordarea STEAM în învățare”.

Olesea Galușca, manager sector creativ Proiectul Tehnologiile Viitorului: „Astăzi învățarea are loc altfel – copii rețin prin emoții, interactivitate și implicarea tehnologiilor. Ne bucurăm că în cadrul Muzeelor Viitorului punem bazele unui muzeu științific, drept inițiativă privată. Iar găzduirea expoziției științifice de către Clasa Viitorului este o soluție potrivită de a transforma procesul de învățare a conceptelor teoretice de la fizică, istorie și chimie într-unul practic și memorabil”.

Cele 10 echipe câștigătoare în cadrul programului „Muzeele Viitorului” au fost desemnate în luna martie 2023, iar până în prezent dezvoltă proiectele lor. Concursul Muzeele Viitorului a fost lansat în decembrie 2022. Programul „Muzeele Viitorului” își propune creșterea vizibilității instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor, modernizarea spațiilor și monetizarea experiențelor vizitatorilor. Tehnologiile sunt un catalizator pentru domeniile tradiționale precum turismul, cultura, istoria, dar și un instrument de prezentare a identității și trecutului. Tehnologia ajută muzeele să atragă mai bine publicul, care să exploreze cultura prin instrumente digitale.

Inițiativa este implementată de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, în cadrul Moldova Creativă sub egida Ministerului Culturii, cu sprijinul USAID, Suedia și Marea Britanie, prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

Eminesciana în creația artiștilor plastici basarabeni la Biblioteca Națională a Republicii Moldova

În contextul Zilei Naționale a Culturii, în scopul valorificării și promovării patrimoniului cultural scris, Biblioteca Națională a Republicii Moldova aduce în vizorul publicului larg o gamă variată de documente din colecțiile BNRM, ce reflectă opera eminesciană în grafica și ilustrația artiștilor basarabeni, tipărită la Chișinău între anii 1954-2023.

Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită toți admiratorii operei lui Mihai Eminescu să descopere frumusețea basmului, poeziei, poveștilor eminesciene redate prin penel și coloristică.

Expoziția cuprinde circa 110 exemplare de documente (monografii, albume, reviste, cataloage, reproduceri, pliante, cărți poștale, plicuri).

Expoziția este deschisă din 15.01.24 până pe 20.02.24, conform programului de activitate al secției Colecția de artă și hărți a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (str. 31 august 78 A, blocul II, etajul I).

Filmul „Alive in Mo.”, din 4 ianuarie 2024 în cinematografe

Marcați cu roșu în calendar data de 4 ianuarie 2024. Este ziua premierei filmului „Alive in Mo…” 🎬

Iar doritorii de a cunoaște o parte din echipa de producție, sunt invitați pe data de 5 ianuarie să urmărească filmul, să participe la discuții și să afle lucruri interesante de pe platoul de filmări direct de la producătorul peliculei, scriitorul Igor Guzun, regizorul Grigore Bechet și actorii Cătălin Lungu și Ion Bechet.

Impresiile echipei de producție înainte de marea premieră

Lansarea oficială a filmului „Alive in Mo…” este așteptată și de către echipa de producție. Actorul Cătălin Lungu, care interpretează rolul lui Damian, a vorbit despre experiența sa din timpul filmărilor, împărtășind cu entuziasm detalii și momente de neuitat de pe platourile de filmare. Află dacă are emoții înainte de marea premieră cinematografică, care au fost scenele care i-au adus cele mai mari zâmbete și ce sfaturi are el pentru adevărații iubitori de film, urmărind acest material video.

„Alive in Mo..” este un debut în calitate de producător și pentru scriitorul Igor Guzun. Filmului trece dincolo de marile ecrane, devenind o poveste a prieteniilor formate atât între personajele sale, cât și în rândul echipei de producție, legături care au fost esențiale pentru realizarea peliculei cinematografice. Cunoaște impresiile producătorului, cine sunt oamenii implicați în producție și de ce trebuie să îndrăgim pelicula, urmărind acest material.

Scenariul filmului este rezultatul studiilor masterale ale regizorului Grigore Bechet la Columbia University din New York, dar și contribuția mai multor scenariști americani cunoscuți, cu care a colaborat în perioada aflării în SUA. Chiar dacă pelicula prezintă istoria unui moldovean cu aspirații profesionale mari, iar o parte din filmări au avut loc la Moscova, prima versiune de scenariu a fost scrisă în limba engleză, iar ulterior adaptată și tradusă în limba română. Urmărește acest material pentru a afla de la cine s-a inspirat regizorul la scrierea scenariului.

Un lucru inedit care poate fi descoperit în film este și faptul că pelicula include fragmente din clasicii literaturii universale. Un moment este inspirat de piesa de teatru scrisă de Anton P. Cehov, iar în altă scenă, poezia lui Eminescu, „Somnoroase Păsărele”, este interpretată în limba rusă, căpătând noi valențe. 

Scenariu și regia: Grigore Bechet

Distribuție și voci originale:
Cătălin Lungu, Boris Bechet, Ion Bechet, Ecaterina Brausova, Vladimir Zavalionîi, Evghenii Slav, Evghenii Bognibov, Ludmila Gheorghiță, Ion Grosu…

Produs de Asociația URMA ta, cu suportul financiar al Centrului Național al Cinematografiei (CNC).

Biletele sunt disponibile AICI:

HAPPY CINEMA

CINEPLEX

Mai multe detalii despre film, interviuri și impresii găsești pe paginile oficiale de social media Facebook și Instagram

„Expert Club 2023” de la Orhei: Cum s-a desfășurat evenimentul (Video)

Zeci de antreprenori din regiunile Orhei și Telenești și-au dat întâlnire la evenimentul de business „Expert Club 2023”, desfășurat cu tematica „Afaceri și Oameni”.

Elena Lupan, directoare Centrul de Suport în Afaceri Orhei: „Scopul evenimentului este crearea unei platforme de discuții, de colaborare, de networking, de stabilire a parteneriatelor antreprenorilor locali. De a aduce un spirit de motivare și energie pentru cei care doresc și se gândesc la ideea de a iniția o afacere”.

Vladislav Golban, co-fondator „Autocentru Select” SRL: „Sper că din experiența pe care am împărtășit-o în sală o să-i ajute să-și gestioneze mai bine afacerea sau chiar să își deschidă o afacere. Dacă vor, orice afacere pot să deschidă, doar dorință trebuie să aibă”.

Pelagheia Țipu, fondatoarea „Textile Contact” SRL: „Atunci când ai o afacere cu membrii de familie, din start trebuie să pui răbdarea în capul mesei, înțelepciunea, iar rezultatul final contează cel mai mult, fiindcă acesta va fi unul de durată, unul stabil și comun. Interesul comun întotdeauna unește”.

Nicolae Sîngereanu, co-fondator „Tehnologii Apicole” SRL: „Am început dintr-un hobby, încă în 2009, iar acum administrez o fabrică de producere a stupilor din polistiren, prima fabrică din Republica Moldova care produce acești stupi la o calitate europeană. Am adus astfel Europa la noi acasă.”

La eveniment au participat și tineri antreprenori.

Nadejda Danila, antreprenoare: „Datorită Centrului de Suport în Afaceri, recent, am câștigat un proiect de inițiere în afacere, dar anterior am participat la mai multe cursuri oferite de aceștia, care mi-au ușurat cumva drumul meu spre inițierea afacerii și anume cum să creez un plan de afacere, cum să analizez grupul țintă și multe alte aspecte care mi-au fost foarte utile atunci când am completat planul de afacere la acest proiect.”

„Expert Club 2023” a fost realizat în cadrul proiectului „Centrul de Suport în Afaceri Orhei – promotor al dezvoltării businessului mic și mijlociu”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene.

10 tineri din raionul Călărași, dintre care cinci cu nevoi speciale, dezvoltă afaceri cu bani europeni (Video)

10 tineri din raionul Călărași, dintre care 5 cu nevoi speciale, au beneficiat de granturi pentru dezvoltarea unei afaceri, datorită proiectului „Tineri mai aproape de piața muncii”. Valoarea totală a granturilor oferite a fost de 12.000 de euro.

Unul dintre beneficiari este Tudor Bînzaru din Nișcani, raionul Călărași. Bărbatul a reușit să cumpere un tocător de crengi care îl ajută nu doar în propria gospodărie, dar îi permite să facă și un ban.

„La noi iernile sunt grele, multe crengi. Lumea are livezi, are vii, are copaci, cum s-ar spune, și ne-am gândit că ar fi o ușurință pentru lume, că nu are cine să taie. Cu el ușurezi munca omului. Ne gândim și pentru oameni, și pentru noi ca să fie mai ușor, ca să fie un venit. Pe viitor planific să mă dezvolt. Să mai cumpăr o semănătoare. Să mai cumpăr altă tehnică agricolă ca să pot să prestez servicii”, spune bărbatul.

O altă beneficiară este Olga Șîșcanu din orașul Călărași, care și-a dorit o afacere în domeniul serviciilor de animație. Visul a devenit realitate în primăvara acestui an, după ce a obținut grantul care i-a permis să obțină costumele dorite.

„Am procurat patru costume, dintre care un costum are două capuri, adică pot să zic că sunt cinci costume. Datorită acestor costume pot să merg la diverse evenimente – zile de naștere, grădinițe, școli, când se fac diverse eveniment în oraș. Planurile de viitor sunt mari. Vreau să mai particip la câteva proiecte pentru a dezvolta această afacere, deoarece în oraș noi nu avem așa servicii. Eu sunt prima care am adus costumele”, spune femeia.

De granturi au beneficiat și tinerii care începuseră o afacere. Dumitru Railean, din satul Păulești, și-a deschis acum 5 ani un service auto în orașul Călărași. Din suma obținută, bărbatul a reușit să cumpere utilajele necesare îmbunătățirii serviciilor oferite.

„Am utilizat toată suma. Deja resursele mele financiare au fost pentru instalarea utilajelor. Am procurat un elevator. Am procurat o sobă pentru a mă încălzi iarna și un chit pneumatic. Mă ajută foarte mult, pentru că principalul instrument pentru reparația unui automobil este elevatorul. Dacă nu este elevator, practic, ești fără mâini”, spune Dumitru.

Potrivit coordonatoarei de proiect, Rodica Stratan, în total au fost depuse 45 de cereri de participare în concurs, fiind selectați 10 beneficiari: „Toți acești tineri au participat la diferite traning-uri. La diferite instruiri, diferite work-shop-uri, unde au studiat despre domeniile de afaceri. Cum să scrie un plan de afaceri. Orientarea – cu ce s-ar putea ocupa, ce este mai întrebat pe piața muncii. Cum se pot implica, dacă unii dintre ei sunt cu dizabilitate. Din toți acești tineri, deci, acești 10 sunt câștigători care au fost mai activi, să zicem, mai cu inițiative”.

„Această sumă nu a fost alocată sub formă de bani. Fiecare beneficiar a prezentat organizației noastre bonurile de plată către furnizorii, de unde fiecare și-a luat echipamentul, în funcție de afacerea pe care și-au dezvoltat-o. Cu fiecare beneficiar, câștigător de grant, organizația a încheiat un contract de finanțare cu destinație specială, pe o perioadă de 10 luni. Dacă fiecare beneficiar a îndeplinit toate cerințele și au folosit echipamentul în scopul, cum au precizat în cadrul planului de afaceri, deci aceste echipamente vor trece în posesia fiecărui beneficiar”, mai spune Rodica Stratan.

Proiectul „Tineri mai aproape de piața muncii” a fost implementat de Asociația Obștească de sprijin a copiilor și tinerilor cu nevoi speciale, „Dorința” din orașul Călărași, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia și implementat prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Asociația Businessului European și Centrul Contact.