În contextul Zilei Naționale a Lecturii, Editura „Știința” în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă invită la lansarea de carte din colecția „Moștenire” „Dimitrie Cantemir. Opere. Despre numele antice și de astăzi ale Moldovei. Istoria Moldo-Vlahihă. Viața lui Constantin Cantemir, zis cel Bătrân, Domnul Moldovei”, ediție îngrijită de Andrei și Valentina EȘANU, traduceri din limba latină de Dan SLUȘANSCHI.

Colecția „Moștenire” a editurii „Știința” ajunge la 100 de titluri de carte. Este o performanță remarcabilă pentru o colecție de bibliotecă, inițiată și îngrijită de neobositul cercetător, om al cărții și editor de vocație, Mihai Papuc, coordonatorul colecției. Colecţia „Moștenire” a fost inaugurată în anul 1991, pe valurile încinse ale Mişcării de eliberare şi regenerare naţională.

Colecţia reuneşte mari scriitori clasici români într-o aleasă şi comprehensivă selecţie, începând cu vechii cronicari, trecând la secolul luminilor, la paşoptiști, la epoca marilor clasici şi până în zilele noastre: Ioan Neculce, Dimitrie Cantemir, Ion Eliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alecu Donici, Constantin Stamati, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon, Constantin Negruzzi, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Vlahuţă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Delavrancea, Vasile Bogrea, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu etc. Până la acest moment, colecția cuprinde scrierile a 47 de scriitori.

Moderator: Gheorghe Prini, director al Editurii „Știința”. Cuvânt de salut: Elena Pintilei, director general BNRM.

Vor prezenta: dr. hab. Victor ȚVIRCUN; dr. hab. Victor GHILAȘ; dr. hab. Gheorghe BOBÂNĂ; acad. Andrei EȘANU; dr. Valentina EȘANU.

Evenimentul se va desfășura la data de 14 februarie 2024, ora 14:00, Sala Arte și Hărți, blocul 2, (str. 31 august 1989, 78), Chișinău, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Ziua Internațională a Cititului cu voce tare este un eveniment global la care participă milioane de oameni anual. Campania inițiată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova este un exemplu de concentrare a efortului bibliotecilor din Sistemul Național de Biblioteci pentru a celebra impactul unic și forța lecturii cu voce tare. Ziua Internațională a Lecturii cu Voce Tare este inițiată de către organizația internațională LitWorld din anul 2010.

Campania națională „Citim cu voce tare împreună” este o mișcare de sensibilizare a cercurilor largi de cititori reali și potențiali, a instituțiilor info-documentare, a instituțiilor de învățământ, a părinților, a decidenților privind importanța lecturii cu voce tare, precum și a lecturii în general. având scopul de a evidenția importanța lecturii cu voce tare pentru a susține cunoașterea și educația ca drepturi fundamentale ale omului și asocia eforturile bibliotecilor, instituțiilor educaționale, comunităților pentru promovarea lecturii.

Programele de lectură inițiate de biblioteci mobilizează și consolidează comunitatea în sprijinul lecturii și a cunoașterii.

Încurajăm bibliotecile să se alăture campaniei prin:

• Realizarea un program pentru o zi în bibliotecă, care ar promova activități de lectură cu voce tare și cărți în format audio
• Informarea și promovarea în rândul utilizatorilor bibliotecii despre programul special din data de 7 februarie 2024
• Crearea postărilor pe pagina de facebook a bibliotecii despre activitățile organizate în bibliotecă, utilizând hashtag-urile #World_Read_Aloud și #ZICI2024.

Biblioteca Națională a Republicii organizează în cadrul inițiativei comunitare, un program de lectură publică „Citim poveștile Reginei Maria a României”, pentru a promova valorile general umane prin intermediul poveștilor. Evenimentul se va desfășura la la 7 februarie 2024, începând cu ora 09.00, spațiul expozițional, blocul central, etaj 2 (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

La data de 7 februarie, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” marchează Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI), numită și Ziua Mondială a citirii cu voce tare. Această ediție va demara la bibliotecă cu genericul – Cum citim benzi desenate. Scopul inițiativei este de a ne reuni pentru a celebra puterea cuvintelor, bucuria oportunității de a pune în valoare benzile desenate.

În această zi, va avea loc o întâlnire cu ilustratorul și designer-ul grafic Octavian Curoșu, autor cu o vastă experiență în domeniul benzilor desenate. În cadrul evenimentului, autorul va încuraja publicul de a spune povești prin intermediul benzilor desenate.

Evenimentul va avea loc la ora 10:00, în Sala cu coloane, Sediul central al Bibliotecii Municipale, situat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 148.

De asemenea, se va organiza un program de promovare și lecturare a benzilor desenate și  în rețeaua de biblioteci a Bibliotecii Municipale.

Proiectul World Read Aloud Day a fost inițiat de LitWorld, în anul 2010, iar în Republica Moldova începând din 2018. Pe parcurs, acesta transformându-se într-o mișcare globală, celebrat în peste 170 de țări, ce adună milioane de cititori, scriitori și ascultători din comunitățile din întreaga lume, pentru a se bucura de puterea lecturii și pentru a influența extinderea alfabetizării globale.

Pe 31 ianuarie 2024 la Muzeul Național al Literaturii Române va avea loc lansarea cărții VASILE VASILACHE „POST-RESTANT. SCRISORI INEDITE”, volumele I și II (editura POLISALM, 2023). Ediția a fost îngrijită de Victor și Valeriu Vasilache, fiii scriitorului.

Evenimentul la care vor participa scriitori, editori și oameni de cultură va avea loc la ora 15.00, în Sala Galbenă, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.

Cele două volume conțin corespondența lui Vasile Vasilache cu Marianna Lomako, viitoarea sa traducătoare și cea de-a doua soție. Reunită sub titlul Post-restant, corespondența însumează peste două sute cincizeci de scrisori, telegrame, cărți poștale, scrise aproape în totalitate în limba rusă în intervalul 17 octombrie 1974 – 2 februarie 1985. Ediția mai include un șir de scrisori adresate mamei, tatălui și fiului Mariannei, și răspunsurile lor.

„Scrisorile reflectă o poveste de iubire târzie, mistuitoare, și totodată ne îngăduie să observăm dezvoltarea continuă a personalității scriitorului, nevoia sa profundă de afecțiune și dragoste, de comuniune spirituală, de dezbateri intelectuale.” (Notă asupra ediției)

Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, satul Unțești, județul Iași, România, astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova – d. 8 iulie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist și scriitor român basarabean.

După școala primară din satul natal, studiază la ”Liceul de Aplicație”, zis și Seminarul Pedagogic Universitar de pe lângă Universitatea ”Alexandru Ion Cuza” din Iași.

Din 1944, lucrează ca învățător în satul natal, continuându-și studiile la Institutul Pedagogic din Chișinău, pe care îl absolvă, la secția fără frecvență, în 1958. Din același ani este redactor la săptămânalul ”Cultura Moldovei”.

În 1962-1964 urmează Cursurile Superioare de Scenaristică din Moscova.

Debutează cu volumul Trișca în 1961, urmat de culegerea de proză scurtă Două mere țigance, în 1964.

Consacrarea i-o aduce Povestea cu cocoșul roșu, ”roman parabolic în care apare întreg tabloul complex și contradictoriu al colectivizării gospodăriei țărănești” (acad. Mihai Cimpoi), foarte bine primit de critică și public, dar pus la index de reprezentanții ideologiei oficiale.

Urmează o lungă perioadă de ”tăcere impusă”, pe durata căreia își câștigă existența ca traducător (din Vasili Șukșin, Jaroslav Hašek ș.a.).

În 1983, revine în forță cu culegerea de nuvele Elegie pentru Ana-Maria, urmată de Mama-mare – profesoară de istorie (1988), Navetista și pădurea (1989).

În ultimi ani de viață este privit ca un adevărat guru, iar reeditarea în 2002, la București, a romanului Povestea cu cocoșul roșu, îi aduce premiul Fundației Culturale Române.

În ziua de 24 ianuarie 2024 la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău va avea loc vernisajul expoziției de ilustrații în acuarelă cu personaje din fabulele lui Alecu DONICI, realizate de pictorul-grafician Nicolae CUROȘU, cu genericul: „BOUL CUMINTE, VULPEA DIPLOMATĂ ȘI CEILALȚI DE LA DONICI…”

Evenimentul va avea loc la ora 15.00, în  Sala Roz, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 26 martie 2024.

Alecu (Alexandru) DONICI (n. 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei –  d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț).

Avocat, judecător, scriitor, traducător, fabulist, descendent din viță nobilă de boieri moldoveni. Își începe activitatea la Chișinău, apoi la Iași, deținând o funcție importantă în Epitropia școlilor. Mai târziu devine asesor al Curții de Apel, fiind ales și Președinte al Judecătoriei Neamț în 1846.

Membru activ al Divanului obștesc, colaborează cu revistele „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și alte publicații periodice din acea perioadă. În afară de fabule, a compus versuri și piese de teatru. O parte din strămoșii săi sunt înmormântați în cimitirul bisericii „Sf. Constantin și Elena” din Chișinău, pe care au ctitorit-o de-a lungul anilor câteva generații, însuși Donici găsindu-și somnul de veci la Iași. Astăzi, o stradă din Chișinău îi poartă numele.

Debutează cu traduceri din Pușkin și Krîlov, fiind menționat în 1835 ca traducător în revista moscovită „Teleskop”. În colaborare cu Constantin Negruzzi traduce și publică „Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin „Țiganii”, mai traduce „Torentele și oamenii” de Mihail Lermontov, „Tunsul” de Aleksandr Veltman și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. Din creația sa cele mai cunoscute sunt fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și știuca, Doi câini ș.a.

Creația lui Donici a fost înalt apreciată de Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și alți contemporani. Însuși Eminescu îl situa printre scriitorii care „și-au încuscrit talentul individual cu geniul poporului…”, numindu-l, în poezia „Epigonii” – „Donici, cuib de-nțelepciune”.

Muzeul Național al Literaturii Române dispune de cartea „Fabule” (Iași, 1840), precum și de alte ediții rare ale operei fabulistului.

Nicolae CUROȘU (n. 30 iulie 1963, orașul Chișinău, Republica Moldova) este pictor-grafician specializat în grafică de carte și grafică de șevalet. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova din 1997. Absolvent al Colegiului de Arte Plastice „A. Plămădeală” (1982).

În prezent este custode superior la Muzeul Național al Literaturii Române, Chișinău.