În contextul Zilei Naționale a Lecturii, Editura „Știința” în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă invită la lansarea de carte din colecția „Moștenire” „Dimitrie Cantemir. Opere. Despre numele antice și de astăzi ale Moldovei. Istoria Moldo-Vlahihă. Viața lui Constantin Cantemir, zis cel Bătrân, Domnul Moldovei”, ediție îngrijită de Andrei și Valentina EȘANU, traduceri din limba latină de Dan SLUȘANSCHI.
Colecția „Moștenire” a editurii „Știința” ajunge la 100 de titluri de carte. Este o performanță remarcabilă pentru o colecție de bibliotecă, inițiată și îngrijită de neobositul cercetător, om al cărții și editor de vocație, Mihai Papuc, coordonatorul colecției. Colecţia „Moștenire” a fost inaugurată în anul 1991, pe valurile încinse ale Mişcării de eliberare şi regenerare naţională.
Colecţia reuneşte mari scriitori clasici români într-o aleasă şi comprehensivă selecţie, începând cu vechii cronicari, trecând la secolul luminilor, la paşoptiști, la epoca marilor clasici şi până în zilele noastre: Ioan Neculce, Dimitrie Cantemir, Ion Eliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alecu Donici, Constantin Stamati, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon, Constantin Negruzzi, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Vlahuţă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Delavrancea, Vasile Bogrea, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu etc. Până la acest moment, colecția cuprinde scrierile a 47 de scriitori.
Moderator: Gheorghe Prini, director al Editurii „Știința”. Cuvânt de salut: Elena Pintilei, director general BNRM.
Vor prezenta: dr. hab. Victor ȚVIRCUN; dr. hab. Victor GHILAȘ; dr. hab. Gheorghe BOBÂNĂ; acad. Andrei EȘANU; dr. Valentina EȘANU.
Evenimentul se va desfășura la data de 14 februarie 2024, ora 14:00, Sala Arte și Hărți, blocul 2, (str. 31 august 1989, 78), Chișinău, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.
E parabola cu un copil care tot arunca înapoi în apă stele de mare pe care valurile le scoteau înapoi pe nisip. Și erau acolo pe mal mii și mii, poate milioane de stele de mare, parcă mai multe ca pe cerul care anunța venirea nopții. Un trecător l-a întrebat atunci pe copil: „Oare nu-i mai bine să le lași aici până mâine, când apele vor fi mai mari și le vor lua înapoi în mare? Nu vezi că sunt foarte-foarte multe aici”.
Și atunci copilului i-a spus, fără să se oprească din munca lui, că până mâine este atâta și atâta timp. Și ceea ce face înseamnă foarte mult pentru această stea de mare, pe care tocmai a aruncat-o înapoi în apă. Și trecătorul a început să-l ajute. A aruncat în valuri o stea de mare, apoi încă una. Și până la miezul nopții plaja era plină – vă dați seama, nu cu stele de mare – dar cu săteni care îi ajutau pe copil și pe trecător. Până să răsară soarele, toată munca era făcută. Malul ara curățat, ființele vii – salvate, iar oamenii bucuroși.
Și despre asta este jurnalismul comunitar. Despre locul și despre localitatea în care puterea crește unde sunt mai mulți.
Când este nevoie doar ca cineva să înceapă un lucru bun și să-i inspire la fapte și pe alții.
Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru cei apropiați…
Ziua Internațională a Cititului cu voce tare este un eveniment global la care participă milioane de oameni anual. Campania inițiată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova este un exemplu de concentrare a efortului bibliotecilor din Sistemul Național de Biblioteci pentru a celebra impactul unic și forța lecturii cu voce tare. Ziua Internațională a Lecturii cu Voce Tare este inițiată de către organizația internațională LitWorld din anul 2010.
Campania națională „Citim cu voce tare împreună” este o mișcare de sensibilizare a cercurilor largi de cititori reali și potențiali, a instituțiilor info-documentare, a instituțiilor de învățământ, a părinților, a decidenților privind importanța lecturii cu voce tare, precum și a lecturii în general. având scopul de a evidenția importanța lecturii cu voce tare pentru a susține cunoașterea și educația ca drepturi fundamentale ale omului și asocia eforturile bibliotecilor, instituțiilor educaționale, comunităților pentru promovarea lecturii.
Programele de lectură inițiate de biblioteci mobilizează și consolidează comunitatea în sprijinul lecturii și a cunoașterii.
Încurajăm bibliotecile să se alăture campaniei prin:
Realizarea un program pentru o zi în bibliotecă, care ar promova activități de lectură cu voce tare și cărți în format audio
Informarea și promovarea în rândul utilizatorilor bibliotecii despre programul special din data de 7 februarie 2024
Crearea postărilor pe pagina de facebook a bibliotecii despre activitățile organizate în bibliotecă, utilizând hashtag-urile #World_Read_Aloud și #ZICI2024.
Biblioteca Națională a Republicii organizează în cadrul inițiativei comunitare, un program de lectură publică „Citim poveștile Reginei Maria a României”, pentru a promova valorile general umane prin intermediul poveștilor. Evenimentul se va desfășura la la 7 februarie 2024, începând cu ora 09.00, spațiul expozițional, blocul central, etaj 2 (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).
Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”, unicul de acest tip din orașul Anenii Noi, propune servicii bazate pe concepte inovative. Instituția a împlinit un an de la fondare și este frecventată de circa 40 de copii cu vârsta între 3 și 7 ani, iar procesul educațional se desfășoară atât în grupuri, cât și individual.
Andrei Eșanu: „Director, Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova: „La Centrul nostru avem mai multe tipuri de servicii pentru dezvoltarea copilului astfel ca, atunci când vine un copil să poată să lucreze cu un logoped, ca să îmbunătățească pronunțarea. Să lucreze cu un psihopedagog. Un educator pentru pregătirea pentru școală și de asemenea, cu psiholog, la necesitate. Plus la această planificăm să dezvoltăm servicii noi cum ar fi: robotica și aritmetica mentală”.
Angajații Centrului sunt mereu gata să rezolve problemele care împiedică dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Diana Donos, psihopedagogă: „Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Terapia se desfășoară prin jocuri, printr-un mediu atrăgător pentru copil. Înainte de a elabora un plan este nevoie de o evaluare complexă a copilului. De exemplu, să evaluăm memoria copilului, gândirea, logica, percepția. La sfârșitul terapiei părinții primesc niște sfaturi pentru acasă. Pentru activitățile pe care să le petreacă cu copiii sau anumite jocuri”.
Aurelia Zlotea, psihologă, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „În cadrul Centrului ofer servicii de consiliere psihologică atât părinților, cât și copiilor. Cele mai des întâlnite probleme la cabinet sunt copiii cu ADHD- hiperactivitate și deficit de atenție sau mai rar, dar totuși sunt, copii cu tulburări din spectrul autism, comportamente deviante sau deficiență de învățare, care le întâlnesc copiii în procesul educațional”.
Doina Antoci, logopedă, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Terapia logopedică este o intervenție ce vizează îmbunătățirea abilităților de vorbire ale copiilor, dar și abilitățile de înțelegere, exprimare a limbajului. După fiecare activitate noi discutăm cu părinții. Chiar, câteodată, insist să asiste la terapiile logopedice, deoarece efectul terapiei este mai productiv și mai bun. Se lucrează și acasă, și aici – la Centru”.
Părinții mărturisesc că au observat, chiar din primele luni, rezultate pozitive la micuții lor.
Elena Coiman, beneficiară, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Problema copilului meu sunt dificultățile la anumite sunete, la pronunțarea anumitor sunete. Cred că sunt aproape trei luni deja de când frecventăm și abia este începutul, pentru că după aceste trei luni vedem un progres și, sper eu, până la școală, mai este un an de zile, să reușim să obținem ceea ce avem ca scop”.
Diana Ceban, beneficiară, Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste”: „Sunt foarte bucuroasă că în Anenii Noi s-a deschis un astfel de Centru de dezvoltare. Eu, personal, de exemplu, sunt foarte mulțumită în privința la fetița mea – Nicoleta, fiindcă într-adevăr văd rezultate foarte pozitive în dezvoltarea atât psihologică, pot să spun, fiindcă noi frecventăm și logopedul, și pregătirea pentru școală”.
La rândul lor, copiii au spus care le sunt activitățile preferate.
Centrul de dezvoltare pentru copii „Poveste” a fost creat și conceput de Federația Familiilor pentru Unificare și Pace în Lume din Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul a fost implementat prin intermediul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Asociația Business-ului European și Centrul Contact.
La data de 7 februarie, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” marchează Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI), numită și Ziua Mondială a citirii cu voce tare. Această ediție va demara la bibliotecă cu genericul – Cum citim benzi desenate. Scopul inițiativei este de a ne reuni pentru a celebra puterea cuvintelor, bucuria oportunității de a pune în valoare benzile desenate.
În această zi, va avea loc o întâlnire cu ilustratorul și designer-ul grafic Octavian Curoșu, autor cu o vastă experiență în domeniul benzilor desenate. În cadrul evenimentului, autorul va încuraja publicul de a spune povești prin intermediul benzilor desenate.
Evenimentul va avea loc la ora 10:00, în Sala cu coloane, Sediul central al Bibliotecii Municipale, situat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 148.
De asemenea, se va organiza un program de promovare și lecturare a benzilor desenate și în rețeaua de biblioteci a Bibliotecii Municipale.
Proiectul World Read Aloud Day a fost inițiat de LitWorld, în anul 2010, iar în Republica Moldova începând din 2018. Pe parcurs, acesta transformându-se într-o mișcare globală, celebrat în peste 170 de țări, ce adună milioane de cititori, scriitori și ascultători din comunitățile din întreaga lume, pentru a se bucura de puterea lecturii și pentru a influența extinderea alfabetizării globale.
Pe 31 ianuarie 2024 la Muzeul Național al Literaturii Române va avea loc lansarea cărții VASILE VASILACHE „POST-RESTANT. SCRISORI INEDITE”, volumele I și II (editura POLISALM, 2023). Ediția a fost îngrijită de Victor și Valeriu Vasilache, fiii scriitorului.
Evenimentul la care vor participa scriitori, editori și oameni de cultură va avea loc la ora 15.00, în Sala Galbenă, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.
Cele două volume conțin corespondența lui Vasile Vasilache cu Marianna Lomako, viitoarea sa traducătoare și cea de-a doua soție. Reunită sub titlul Post-restant, corespondența însumează peste două sute cincizeci de scrisori, telegrame, cărți poștale, scrise aproape în totalitate în limba rusă în intervalul 17 octombrie 1974 – 2 februarie 1985. Ediția mai include un șir de scrisori adresate mamei, tatălui și fiului Mariannei, și răspunsurile lor.
„Scrisorile reflectă o poveste de iubire târzie, mistuitoare, și totodată ne îngăduie să observăm dezvoltarea continuă a personalității scriitorului, nevoia sa profundă de afecțiune și dragoste, de comuniune spirituală, de dezbateri intelectuale.” (Notă asupra ediției)
Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, satul Unțești, județul Iași, România, astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova – d. 8 iulie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist și scriitor român basarabean.
După școala primară din satul natal, studiază la ”Liceul de Aplicație”, zis și Seminarul Pedagogic Universitar de pe lângă Universitatea ”Alexandru Ion Cuza” din Iași.
Din 1944, lucrează ca învățător în satul natal, continuându-și studiile la Institutul Pedagogic din Chișinău, pe care îl absolvă, la secția fără frecvență, în 1958. Din același ani este redactor la săptămânalul ”Cultura Moldovei”.
În 1962-1964 urmează Cursurile Superioare de Scenaristică din Moscova.
Debutează cu volumul Trișca în 1961, urmat de culegerea de proză scurtă Două mere țigance, în 1964.
Consacrarea i-o aduce Povestea cu cocoșul roșu, ”roman parabolic în care apare întreg tabloul complex și contradictoriu al colectivizării gospodăriei țărănești” (acad. Mihai Cimpoi), foarte bine primit de critică și public, dar pus la index de reprezentanții ideologiei oficiale.
Urmează o lungă perioadă de ”tăcere impusă”, pe durata căreia își câștigă existența ca traducător (din Vasili Șukșin, Jaroslav Hašek ș.a.).
În 1983, revine în forță cu culegerea de nuvele Elegie pentru Ana-Maria, urmată de Mama-mare – profesoară de istorie (1988), Navetista și pădurea (1989).
În ultimi ani de viață este privit ca un adevărat guru, iar reeditarea în 2002, la București, a romanului Povestea cu cocoșul roșu, îi aduce premiul Fundației Culturale Române.
Vă mai amintiți oare povestea despre hainele cele noi ale împăratului?
Acolo curtenii, în ajunul unei sărbători – să zicem, în ajunul unui festival – i-au pus haine noi împăratului aflat în fața oglinzii. Iar hainele nu erau haine, erau nimic, erau aer. Și i-au explicat atunci curtenii împăratului: „Hainele sunt ușoare ca pânza de păianjen, iar când le îmbrăcați nici nu le simți, și tocmai asta e frumusețea”.
Și nimeni dintre localnici nu voia să spună ce a văzut atunci când împăratul a ieșit gol în stradă. Fiindcă toți se temeau de gura lumii.
Iar sfârșitul istoriei îl știți, probabil. Un copil a strigat deodată: „Împăratul e dezbrăcat!”. Și imediat toată lumea a strigat și ea: „E dezbrăcat!”.
Este o poveste despre curaj. Și despre nevoia de a spune adevărul, de a arăta o problemă.
Să dai voce oamenilor care tac și își văd de treabă.
În ziua de 24 ianuarie 2024 la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău va avea loc vernisajul expoziției de ilustrații în acuarelă cu personaje din fabulele lui Alecu DONICI, realizate de pictorul-grafician Nicolae CUROȘU, cu genericul: „BOUL CUMINTE, VULPEA DIPLOMATĂ ȘI CEILALȚI DE LA DONICI…”
Evenimentul va avea loc la ora 15.00, în Sala Roz, strada Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române.
Expoziția va putea fi vizitată până pe 26 martie 2024.
Alecu (Alexandru) DONICI (n. 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei – d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț).
Avocat, judecător, scriitor, traducător, fabulist, descendent din viță nobilă de boieri moldoveni. Își începe activitatea la Chișinău, apoi la Iași, deținând o funcție importantă în Epitropia școlilor. Mai târziu devine asesor al Curții de Apel, fiind ales și Președinte al Judecătoriei Neamț în 1846.
Membru activ al Divanului obștesc, colaborează cu revistele „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și alte publicații periodice din acea perioadă. În afară de fabule, a compus versuri și piese de teatru. O parte din strămoșii săi sunt înmormântați în cimitirul bisericii „Sf. Constantin și Elena” din Chișinău, pe care au ctitorit-o de-a lungul anilor câteva generații, însuși Donici găsindu-și somnul de veci la Iași. Astăzi, o stradă din Chișinău îi poartă numele.
Debutează cu traduceri din Pușkin și Krîlov, fiind menționat în 1835 ca traducător în revista moscovită „Teleskop”. În colaborare cu Constantin Negruzzi traduce și publică „Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin „Țiganii”, mai traduce „Torentele și oamenii” de Mihail Lermontov, „Tunsul” de Aleksandr Veltman și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. Din creația sa cele mai cunoscute sunt fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și știuca, Doi câini ș.a.
Creația lui Donici a fost înalt apreciată de Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și alți contemporani. Însuși Eminescu îl situa printre scriitorii care „și-au încuscrit talentul individual cu geniul poporului…”, numindu-l, în poezia „Epigonii” – „Donici, cuib de-nțelepciune”.
Muzeul Național al Literaturii Române dispune de cartea „Fabule” (Iași, 1840), precum și de alte ediții rare ale operei fabulistului.
Nicolae CUROȘU (n. 30 iulie 1963, orașul Chișinău, Republica Moldova) este pictor-grafician specializat în grafică de carte și grafică de șevalet. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova din 1997. Absolvent al Colegiului de Arte Plastice „A. Plămădeală” (1982).
În prezent este custode superior la Muzeul Național al Literaturii Române, Chișinău.
Un ghid de jurnalism comunitar este disponibil acum pe portalul Stiripozitive.eu și platforma Jurnalist.md, completând astfel resursele disponibile în domeniu adresate atât profesioniștilor din mass-media și activiștilor civici, cât și tinerilor care vor să îmbrățișeze o activitate care să contribuie la dezvoltarea propriei comunități.
Ghidul de jurnalism comunitar, structurat în 12 capitole, povestește într-un mod interesant și uneori amuzant ce este și cum se face jurnalismul comunitar, ce calități și ce instrumente sunt necesare pentru asta și explică prin istorii, întâmplări de viață și parabole de ce acest tip de jurnalism „este despre puterea cuvintelor și puterea comunității”.
Acest ghid de jurnalism comunitar a fost elaborat în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia.
„Probleme comunitare, specific local, locuri de vizitat, bucate nemaiîntâlnite, inițiative locale, claca, flashmobul, biblioteca mobilă, plantarea copacilor” – despre toate acestea este jurnalismul comunitar, care poate fi definit și astfel: „Jurnalismul comunitar este câinele de pază al comunității”.
Ghidul de jurnalism comunitar este disponibil AICI.
O expoziție interactivă de știință pentru copii, cu exponate care explică detaliat istoria celor mai importante descoperiri științifice ale omenirii a fost inaugurată la Chișinău. Pendulul lui Newton, pârghia lui Arhimede – sunt doar câteva dintre cele 11 exponate mobile pe care le pot explora vizitatorii, fiind dezvoltate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. Proiectul este dezvoltat de centrul educațional „Prospera Education Hub” în colaborare cu Centrul Clasa Viitorului și are drept scop promovarea științei în rândul copiilor și adolescenților, prin integrarea realității virtuale, dar și a inteligenței artificiale.
Inițiativa este una dintre cele 10 proiecte câștigătoare în cadrul programului „Muzeele Viitorului”, implementată de Centrul Artcor, sub egida Ministerul Culturii, cu suportul USAID Moldova, Ambasada Suediei la Chișinău și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.
Expoziția „Science Time Machine” prezintă „drumul” de descoperiri științifice pe care l-a parcurs omenirea în câteva secole. Vizitatorii pot explora lucrările, dar și cunoaște istoria lumii începând cu secolul al III-lea înaintea erei noastre și până la descoperirile lui Pitagora, Newton, Bernoulli, Einstein și Tesla. O mare parte dintre elementele exponatelor au fost aduse de peste hotarele țării și asamblate în Republica Moldova.
Rodica Crețu, managera proiectului: „A fost dificil să procurăm materiale. Am identificat câteva companii din Republica Moldova care să se aventureze să facă producție în masă din metal sau mobilier. Pentru ei tot a fost un challenge. Am găsit mai întâi inginerii pe care i-am îndrăgostit de această idee. Tot ei ne-au susținut în elaborarea schițelor”.
În „procesul cunoașterii”, vizitatorii vor descoperi exponatele și istoria lor, fiind îndrumați de ghizi special instruiți. O altă noutate va constitui biletul de intrare, care va avea forma unei hărți cu diferite întrebări și indicii. Interacțiunea aceasta le va permite copiilor și adulților să parcurgă și să exploreze conștient fiecare colțișor, să se distreze și să învețe interactiv.
Rodica Crețu, managera proiectului:„Nu-l putem impune pe un copil să iubească și să înțeleagă ceea ce el nu a încercat și nu a explorat. Exact același lucru se întâmplă și la lecții, în școli, există un program anume, uneori este interesant și profesorii pot povesti creativ despre știință, însă fără exemple reale este mai complicat. Prin intermediul acestei expoziții, am vrut să creăm un loc unde copiii chiar vor veni și vor explora tot ce au învățat la școală. Prin descoperirile lor va fi realizat acel progres și acel salt al omenirii pe care înțelegem că trebuie să se producă”.
Lansarea expoziției a avut loc pe data de 26 decembrie la Clasa Viitorului, în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (strada Ion Creangă 1) și va putea fi vizitată până pe 26 martie. Ulterior, autorii își propun să meargă într-un tur prin Bălți, Ungheni și Cahul pentru ca expoziția să fie prezentată și în regiuni.
Rodica Crețu, managera proiectului:„Pentru noi este important ca să ajungem la un număr cât mai mare de copii. Este ca o primă treaptăspre lansarea unui muzeu dedicat științei”.
Victoria Belous, directoarea Centrului Național de Inovații Digitale în Educație – Clasa Viitorului: „Centrul Clasa Viitorului este mândru să găzduiască prima expoziție științifică din cadrul Muzeelor Viitorului. Vizitatorii Science Time Machine vor avea oportunitatea să își crească interesul pentru știință și tehnologie și pentru învățarea practică. Sperăm că aceste exponate vor impulsiona elevii și profesorii să descopere și să promoveze și mai mult tehnologiile în educație. De asemenea sperăm să creăm astfel o punte solidă între educație și industrie pentru a pregăti elevi, ulterior studenți, pentru cariere în domenii tehnologice. Să creștem atenția elevilor și profesorilor la disciplinele reale și la abordarea STEAM în învățare”.
Olesea Galușca, manager sector creativ Proiectul Tehnologiile Viitorului: „Astăzi învățarea are loc altfel – copii rețin prin emoții, interactivitate și implicarea tehnologiilor. Ne bucurăm că în cadrul Muzeelor Viitorului punem bazele unui muzeu științific, drept inițiativă privată. Iar găzduirea expoziției științifice de către Clasa Viitorului este o soluție potrivită de a transforma procesul de învățare a conceptelor teoretice de la fizică, istorie și chimie într-unul practic și memorabil”.
Cele 10 echipe câștigătoare în cadrul programului „Muzeele Viitorului” au fost desemnate în luna martie 2023, iar până în prezent dezvoltă proiectele lor. Concursul Muzeele Viitorului a fost lansat în decembrie 2022. Programul „Muzeele Viitorului” își propune creșterea vizibilității instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor, modernizarea spațiilor și monetizarea experiențelor vizitatorilor. Tehnologiile sunt un catalizator pentru domeniile tradiționale precum turismul, cultura, istoria, dar și un instrument de prezentare a identității și trecutului. Tehnologia ajută muzeele să atragă mai bine publicul, care să exploreze cultura prin instrumente digitale.
Inițiativa este implementată de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, în cadrul Moldova Creativă sub egida Ministerului Culturii, cu sprijinul USAID, Suedia și Marea Britanie, prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.
