Natalia Cangea, despre confecționarea jucăriilor din fibre vegetale

13 noiembrie 2020

Natalia Cangea este președinta filialei Meșterilor Populari din raionul Criuleni și autoarea cărții „Jucării din fibre vegetale”. În acest material ne-a vorbit despre confecționarea jucăriilor din fibre vegetale și dorința copiilor de a cunoaște meșteșugul popular.

– De unde vine pasiunea dumneavoastră pentru confecționarea jucăriilor din fibre vegetale?

– Eu confecționez din copilărie, fiindcă bunica mea Natalia căreia îi port numele, m-a învățat să confecționez păpușile din foi de porumb. În copilăria bunicii, copii se jucau cu jucăriile făcute din fân, porumb. Bunica mea făcea o paralelă între jucăriile cu care eu mă jucam și cele cu care se juca ea. De un sfert de veac m-am dedicat meșteșugului din domeniul fibrelor vegetale și sigur că cu anii am ajuns la performanțele pe care le am acum. Am început cu confecționarea jucăriilor pe care puteai să le ții într-o palmă și acum confecționez jucării chiar și de statura copiilor, adică după un metru și ceva. Cea mai mare sculptură a mea are aproximativ un metru și 30, 40 centimetri.

– Când ați realizat că puteți transforma acest talent în ceva mai mult decât o simplă pasiune?

– În colecția mea, pe lângă păpuși mai aveam și alte exponate. Prima mea participare a fost la expoziția republicană a meșterilor împletitori din fibre vegetale, care a avut loc în Chișinău la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Acolo au participat meșteri iscusiți din toată republica, m-au făcut să înțeleg că trebuie să acord mai multă atenție meșteșugului, iar aprecierea cu premiul III, în urma jurizării, mi-a întărit încrederea în sine. Am devenit membru al familiei Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova. Apoi au urmat alte expoziții și concursuri raionale, republicane și internaționale la care trebuia să vin cu noi creații. Anume atunci când te dedici cu dragoste și pasiune creării exponatelor pe care le faci – vine și muza și performanțele. Am reușit să creez multe piese unicale și de proporții mari.

În 2000 am participat la Jocurile Delfice de la Moscova și am luat medalia de bronz,

în 2004 am primit titlul de Membru al Academiei Artelor Tradiționale din România (Sibiu),

în 2017 am primit Titlul Onorific Meșter Faur.

Acestea sunt câteva momente importante din activitatea mea, dar ele sunt mult mai multe și anume aceste aprecieri sunt o răsplată pentru munca depusă.

– Ați spus că vă place să lucrați cu copiii, activați la un centru anume?

– Un lucru important pentru mine este lucrul cu copiii, toată viața am dedicat-o copiilor. Da, lucrez la Centrul Raional de Cultură și Tineret „Grigore Sîrbu” din Criuleni, unde sunt atestată ca Centrul de Meșteșug Artistic „Casa Cangea”, dar lucrez și la Centrul de Creație și Agrement al Elevilor din Criuleni unde transmit cunoștințele mele din domeniul meșteșugului tinerei generații. Vreau să vă spun că la cerc vin copii de vârste diferite, începând din clasa I și copii pasionați de acest meșteșug frecventează centrul până absolvesc școala. Dacă într-o familie sunt mai mulți frați și surori, atunci când unul dintre ei frecventează cercul, după el vin și ceilalți, iar acest fapt mă bucură. De câțiva ani deja, au început să vină la cerc și copiii din grupa pregătitoare. Copiilor le place această activitate. Mă bucur pentru succesul copiilor și dorința lor de a cunoaște mai multe despre meșteșugul tradițional.

Noi lucrăm, dar și prezentăm rezultatele muncii noastre. Participăm la expoziții, atât în cadrul raionului, cât și în cadrul republicii. De asemenea, participăm la concursuri și avem și locuri premiante, am luat locul I la concursul republican „Lumea în viziunea copiilor” mai mulți ani la rând. Acesta îi stimulează pe copii, fiindcă atunci când este apreciat rezultatul muncii, ai și o dorință mai mare de a merge înainte și a-ți dezvolta abilitățile.

– Povestiți-ne mai multe despre materialele pe care le folosiți în confecționare?

– Eu am început lucrul la confecționarea jucăriilor, măștilor și altor suvenire având la bază pănușile de porumb. Pentru a crea niște lucrări de mărimi mari, pănușa este prea mică, iar papura îmi permite acest lucru. Atunci când vreau să le ofer creațiilor mele o altă expresivitate, volum, culoare, eu mai folosesc în lucrul meu finul, rachița, paiele, toate aceste materiale fac parte din familia fibrelor vegetale și se combina foarte bine unele cu altele.

– De unde vă inspirați atunci când confecționați o jucărie nouă?

– Eu am mai multe direcții de lucru – confecționarea jucăriilor, suvenire, panouri decorative, sculpturi din fân, masca portret. În redarea trăsăturilor caracteristice mă inspir din observări din natură și lumea ce mă înconjoară. Eu sunt atentă la felul cum sunt purtate diferite elemente din portul popular, spre exemplu, aceeași căciulă, dar fiecare persoană o poartă într-un mod diferit. Aceste observații se referă la masca-portret. Mai întâi lucrez la detaliile măștii, apoi le potrivesc între ele, după ce am ales elementele necesare, trec la asamblarea totală.

Dacă ne referim la redarea chipului personajului cu ajutorul diferitor materiale (semințe, conuri, grăuncioare) este dificil, de aceea la această etapă mă concentrez când vine inspirația.

Confecționarea jucăriilor este doar o pasiune sau a devenit și o sursă de venit?

– A devenit și o sursă de venit, deoarece particip la diferite expoziții și târguri, iar vizitatorii și iubitorii de obiecte confecționate manual, autentice, de meșteri autohtoni doresc să cumpere o lucrare pentru sine sau pentru cei dragi.

Fotografii: Arhiva personală

Zinaida Capațina

„Mă cauți” este piesa de debut a tânărului interpret – Ion Popescu

10 noiembrie 2020

Tânărul interpret, Ion Popescu este stabilit de ani buni la Berlin, Germania, dar originar este din localitatea Cociulia, raionul Cantemir. El a debutat în muzică acum câteva zile cu balada romantică – „Mă cauți”.

Ion Popescu a devenit popular, recent, pe internet, datorită unui filmuleț, în care el cântă la nai, într-o mașină, în timp ce aceasta era în mișcare, în ziua când în Republica Moldova s-au desfășurat Alegerile Prezidențiale 2020 (turul 1), motivând lumea să meargă la vot.

Piesa „Mă Cauți“ este în colaborare cu interpretul și producătorul din Republica Moldova, EL Radu și colegul acestuia din Spania, „The Master Of The Sound”, iar momentan, artistul este în campania de promovare a piesei.

Ion Popescu este absolvent al Centrului de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga”, dar și absolvent al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, ulterior, pentru o perioadă scurtă a activat în calitate de profesor de cobză la Școala de Arte din or. Strășeni, ca în cele din urmp, să decidă să ia viața de la capăt, acolo, la Berlin.

Interpetul mai promite surprize muzicale la începutul lui 2021.

Fotografii: Arhiva personală

Programul de Granturi Mici 2020

9 noiembrie 2020

Echipa Fondului pentru Tineri Orhei a lansat Programul de Granturi Mici 2020, în cadrul căruia tinerii își implementeză ideile, focusându-se pe prioritățile: „Spații alternative de clasă în aer liber” și „Spații verzi și creative în curtea școlii”.

În acest an, domeniul priorităților pe care se pot baza tinerii în scrierea proiectelor s-a micșorat, din cauza restricțiilor în contextul pandemiei. Ținând cont de circumstanțele în care ne aflăm, echipa Fondului pentru Tineri Orhei a lansat Programul de Granturi Mici 2020, în cadrul căruia tinerii să își implementeze ideile, focusându-se pe prioritățile: „Spații alternative de clasă în aer liber”, „Spații verzi și creative în curtea școlii”. În procesul de lucru, tinerii învață să stabilească corect necesitățile comunității din care fac parte, găsesc soluții, învață să coopereze în echipă, stabilesc un time-management și obiective SMART.

În cadrul programului tinerilor li s-a propus să reducă, refolosească, recicleze și să reCREEZE – să transforme spațiile în aer liber (din curtea școlii, sau alt spațiu din comunitate unde tinerii își petrec timpul) în unul verde, creativ, generator de oportunități de învățare și/ sau recreere.

Pentru a asigura un proces de muncă eficient, în cadrul fiecărui Program de Granturi Mici, fiecare membru al echipei Fondului pentru Tineri Orhei mentorează câte un grup de inițiativă.

Maria-Elena Livițchi, mentoră în cadrul proiectului „Clasa mea de vis”, a spus că activitatea ei în calitate de mentor a învățat-o să fie mai răbdătoare, mai bine organizată, să comunice eficient pentru a fi înțeleasă, să fie exigentă, dar prietenoasă și cel mai important – să ofere un feedback constructiv.

„Sunt mândră de colegii mei și de echipa implementatoare a proiectului „Clasa mea de vis”. Atât eu, cât și membrii echipei de proiect, am transformat împreună punctele noastre slabe în puncte forte, iar asta înseamnă că echipa Fondului pentru Tineri Orhei și-a îndeplinit scopul principal: valorificarea potențialului tinerilor, prin încurajarea și susținerea voluntariatului și a participării civice, în calitate de agenți activi ai schimbării”, a specificat Maria-Elena Livițchi, voluntară a Fondului pentru Tineri Orhei.

Azza Hamad, liderul grupului de inițiativă a proiectului „Clasa mea de vis” a povestit care au fost etapele de desfășurare a proiectului: „Primele etape din cadrul implicării în proiect au început în luna septembrie, iar acestea au fost: adunarea membrilor echipei, completarea formularului și elaborarea unei schițe, care să reflecte conceptul nostru de viziune asupra design-ului clasei. Totodată, am analizat minuțios spațiul propus, am realizat măsurările necesare, ne-am consultat reciprocși, prin urmare, am formulat concluzii”.

„În urma implementării acestui proiect, am învățat lecții de viață importante, precum cât de valoroasă este munca în echipă și punctualitatea fiecărui membru, că inclusiv în condiții extreme trebuie să ne gestionăm emoțiile, esența unei comunicări eficiente și a unei gândiri pozitive. Pot afirma că acest proiect m-a maturizat prin rolul pe care mi l-am asumat, cel de a fi lider. Acest rol m-a responsabilizat într-o măsură mai mare față de colegii mei, m-a învățat ce înseamnă autoritatea, integritatea, puterea de concentrare, perseverența, dedicarea, transparența, puterea de decizie și o putem echivala cu cea de manager în viața cotidiană”, a spus Azza Hamad.

Astfel de proiecte implică direct tinerii, iar la Gimnaziul Clișova elevii au fost bucuroși să contribuie la schimbarea comunutății lor prin proiectul „O școală mai verde – o comunitate mai sănătoasă”.

Mihaela Levința, elevă în clasa a VI-a la Gimnaziul Clișova, a spus că în cadrul proiectului dat a învățat multe lucruri interesante. Aici lucrul în echipă a fost esențial, părerea fiecăruia era importantă, iar activitățile acestui proiect au trezit interes pentru mulți elevi din gimnaziu.

„Este primul și marele proiect realizat la noi în comunitate, și se desfășoară cu mare entuziasm, creativitate și curiozitate. Totul se face în folosul copiilor și anume, ca să petreacă cât mai mult timp în aer liber – factor benefic pentru sănătate. Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în realizarea proiectului dat, deoarece valoarea echipei este de a transforma ceva bun în ceva și mai bun”, a menționat Ecaterina Țugulschi, învățătoare la Gimnaziul Clișova.

Participând la aceste activități, copiii au învățat multe lucruri noi, primind sfaturi de la specialiști în domeniu.

„Ideile acestor tineri cu inițiativă au prins viață datorită proiectului desfășurat în cadrul Programului de Granturi Mici 2020, organizat de Fondul pentru Tineri Orhei cu suportul financiar al Consiliului Raional Orhei și al Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia”, a concluzionat Viorica Marandici, membru al Grupului de inițiativă Generația ECO Clișova.

Anual, echipa Fondului pentru Tineri Orhei lansează unul dintre cele mai importante programe – Programul de Granturi Mici, implementat cu suportul financiar al Consiliului Raional Orhei și al Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia.

Fotografii: Arhiva personală

Zinaida Capațina

Tinerii din Ialoveni își lansează sau extind afacerile cu suportul partenerilor europeni

3 noiembrie 2020

Au crezut în forțele proprii, iar Uniunea Europeană i-a ajutat să-și transforme visul în realitate. Este vorba despre mai mulți tineri din Ialoveni, care s-au lansat în afaceri, după ce au aplicat la „Fondul de susținere a antreprenoriatului pentru tineri Ialoveni”, finanțat de UE și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene. Tinerii au fost ghidați de Asociația Obștească „Eco-Răzeni” și Consiliul raional să inaugureze un salon de frumusețe, un magazin de produse hand made și ecologice și un cabinet psihologic.

După o zi de muncă, nimic nu te poate face mai fericit decât o șamponare la salon sau o tunsoare. De asta au parte oamenii din satul Suruceni, Ialoveni, acolo unde Nicolae Vutcariov și Ioana Enachi au deschis salonul de frumusețe „Cleopatra”. Cei doi antreprenori le oferă clienților șansa de a degusta frumosul, într-o atmosferă caldă și relaxantă și, nu în ultimul rând, la prețuri accesibile.

„Prestăm servicii de coafură, frezură, manichiură, pedicură, epilare și masaj. Salonul „Cleopatra” știe să pună în valoare frumusețea naturală, să redea un plus de încredere și admirație fiecărui oaspete. Avem o abordare foarte specială față de fiecare client. Prestăm servicii de calitate”, menționează antreprenoarea Ioana Enachi.

Și pentru că frumusețea înseamnă mai mult decât o imagine, fiecare look creat în salon descrie mai mult o stare de spirit pozitivă. Cei doi tineri antreprenori, care vor să-și unească destinele, au reușit să deschisă salonul după ce au obținut un grant, în valoare de 3250 de euro, în cadrul proiectului „Fondul de susținere a antreprenoriatului pentru tineri Ialoveni”, administrat de Asociația Obștească „Eco-Răzeni” și Consiliul raional, cu suportul financiar al UE și Suediei.

„Salonul nostru și-a deschis ușile la sfârșitul lunii octombrie 2019. Datorită acestui grant am reușit să procurăm utilaj și mobilier. Fără acest suport ne-ar fi fost foarte greu să ne lansăm afacerea. Atât eu, cât și Nicolae, nu ne-am gândit niciodată să plecăm peste hotare, întotdeauna am fost ferm convinși că trebuie să identificăm o soluție de dezvoltare aici, acasă. Acest suport ne-a încurajat și ne-a dat un imbold pentru a ne realiza visul”, punctează Ioana Enachi.

Acum, cei doi antreprenori sunt în căutare de muncitori. „Avem disponibile mai multe locuri de muncă. Salonul nostru mai are nevoie de un frizer, un specialist în domeniul manichiurii și pedichiurii și un specialist make-up”, spune beneficiara de grant.

Ioana Enachi, co-fondatoarea salonului de frumusețe „Cleopatra” din Ialoveni

Iar antreporenorul Victor Buzatu, care deține o crescătorie de prepelițe în Dănceni, a reușit să-și dezvolte afacerea după ce a aplicat la „Fondul de susținere a antreprenoriatului pentru tineri Ialoveni”. Finanțarea nerambursabilă de 3500 de euro l-a ajutat să construiască un abator pentru sacrificarea păsărilor, reducându-i volumul de muncă în jumătate.

„Datorită acestui suport, am amenajat o încăpere pe care am reparat-o integral. Am procurat utilajul necesar și suntem în proces de acreditare a acestui abator, care este semi-automat. Pe oră am putea prelucra între 60-80 de păsări. Din acest grant, am procurat și câteva cuști pentru prepelițe”, menționează antreprenorul.

În cadrul proiectului „Fondul de susținere a antreprenoriatului pentru tineri Ialoveni” 35 de tineri din 11 localități ale raionului au fost instruiți în domeniul antreprenoriatului, iar șapte idei de afaceri au obținut finanțare nerambursabilă.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”, proiect implementat de către Fundația Est-Europeană, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

TOMM REVIEWS: Plăcinte.md – am retrăit gustul copilăriei

3 noiembrie 2020

Tomm Blănaru postează pe blogul „TOMM REVIEWS” diferite recenzii a mai multor localuri din Republica Moldova, și nu doar, de asemenea împărtășește cu cititorii săi și propriile încercări culinare. În acest material, puteți să citiți recenzia lui Tomm despre „Plăcinte.md”.

Era vineri, o zi ploioasă și mohorâtă de toamnă. Weekendul se anunța și el a fi unul rece și ploios. Nu aveam chef nici să gătesc, nici să ies în oraș pentru a lua masa undeva. Scroll-uind prin news feed-ul de pe Facebook, am dat de publicitatea celor de la Plăcinte.md. Astfel, mi-am asigurat o masă copioasă pentru ziua de sâmbătă. Căci, atenție (!) comanda de plăcinte se face preventiv, cu o zi înainte de a fi livrate. Comenzile se preiau între 08:00 – 23:00 pe parcursul întregii săptămâni.

Guleati tak guleati! Am comandat ambele tipuri de plăcinte din meniul producătorului: învârtite și melci. La capitolul umpluturi, varietatea este mult mai mare: brânză de vaci, brânză cu verdeață, carne, varză, cartofi, vișine, mere și dovleac. Eu am vrut din toate, mai puțin cele cu varză și cartofi, pe care nu prea le-am îndrăgit din copilărie.

Plăcintele au fost aduse în cutii branduite, pe fiecare cutie era scris ce fel de plăcinte se află în interior. Un alt aspect de apreciat a fost acela că plăcintele au ajuns fierbinți, de parcă au fost scoase acum din cuptor, ceea ce este foarte important pentru mine. Urăsc când mâncarea de la livrare se aduce rece și trebuie să o pui în cuptor pentru a o încălzi din nou.

Plăcintele comandate au fost exact ca și cele pe care obișnuia să le facă bunica mea, pe vremea când copilăream la Bălți. Plăcintele bunicii era mâncarea mea preferată: acel gust și miros care va rămâne pentru totdeauna în memorie al plăcintelor fierbinți tocmai scoase din cuptor. Ce amintiri frumoase!

Vedeți mai jos lista de prețuri și gramajul indicat pe placinte.md Plăcinte cu brânză (0,55 kg, 4 felii) – 55 MDL Plăcinte cu brânză și verdeață (0,55 kg, 4 felii) – 60 MDL Plăcinte cu carne (0,55 kg, 4 felii) – 65 MDL Plăcinte cu vișine (0,55 kg, 4 felii) – 65 MDL Plăcintă melc cu bostan (350 gr) – 30 MDL Plăcintă melc cu mere (350 gr.) – 30 MDL

Este o alegere perfectă și pentru lucrătorii din oficiu, care cu siguranță deja au obosit de kebaburi, pizza și alt fast-food. Plăcinte fierbinți și delicioase ca la mama acasă – oare cine poate refuza așa ceva?

Cred că plăcintăria faimoasă de pe Dosoftei 53 are un concurent pe măsură. Baftă echipei de la www.plăcinte.md și sper să păstreze în timp calitatea.

P:S – Era cât pe ce să uit să vă spun că la www.plăcinte.md găsiți și câteva feluri de compot home-made: de vișine, de coarne roșii și galbene, dar și din gutui. 1 litru – 30 de lei. Recomand.

**********

Textul îi aparține lui Tomm Blănaru, food blogerul care postează recenzii despre mai multe localuri din Republica Moldova, și nu numai. Tomm spune că nu se poziționează ca un expert culinar sau un critic de restaurante: „Sunt un simplu oaspete al restaurantelor, la fel, ca și toți cititorii mei, care sunt niște persoane în căutare continuă de noi senzații gustative! Sper că experiențele pe care le am în diverse localuri vor prinde bine și altor oameni cărora le place să mănânce gustos și să descopere locuri noi”, spune Tomm pe blogul său – TOMM REVIEWS.

Zinaida Capațina

EUROPA VIZUALĂ ACASĂ | Pluralismul și societatea civilă

31 octombrie 2020

Știm încă din primii ani de viață că obiectele, oamenii, locurile au și singular, și plural.

Carte, cărți. Evantai, evantaie.

Frate, frați.

Soră, surori.

Râu, râuri. Vânt, vânturi.

Dar atunci când substantivele nu au forme pentru ambele numere, în gramatică se spune că sunt defective de număr.

Așa li se întâmplă și țărilor, și societăților. Acolo unde opiniile oamenilor nu au plural, societățile sunt defecte.

Aici definiția este simplă.

Pluralismul este evantaiul acela de opinii, voci, curente, atitudini și acțiuni care face să înflorească democrația cu toate culorile vieții.

Pluralismul, ca un evantai, ne ajută să respirăm liber și ne apără de dictatură, ca de arșiță sau de vânt.

Din ce se compune acest evantai al pluralismului?

Păi, iată. Din opiniile cetățenilor. Din opțiunile partidelor politice. Și, numaidecât, din vocea societății civile.

Organizații non-guvernamentale. Asociații necomerciale. Grupuri comunitare. Grupuri de acțiune locală. Inițiative de băștinași. Uniuni profesionale. Mișcări apolitice…

Și atâtea și atâtea asociații pentru care singurul beneficiu trebuie să fie binele oamenilor.

La fel cum râurile ajută hidrocentralele să producă energie, așa societatea civilă poate mișca înainte localități, țări, continente.

Așa cum, oriunde în Europa, turbinele eoliene transformă puterea vântului în energie, și aici, ACASĂ, pot fi folosite vocile și acțiunile oamenilor ca să se obțină beneficii pentru toți cetățenii.

Care sunt atât de diferiți. Iar ceea ce îi unește sunt valorile.

Valorile de acasă. Europene.

Europa vizuală acasă.

* * *

Acest video a fost produs în cadrul proiectului „Europa vizuală acasă”, realizat de Asociația „URMA ta” și finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, în cadrul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Acest video a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Europa vizuală acasă”, implementat de Asociația „URMA ta” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

#dezvoltmd #EuropeanUnion #CivilSociety #EuropaVizualaAcasa

TOMM REVIEWS: Supcultura – un nou proiect marca Gastrobar

30 octombrie 2020

Tomm Blănaru postează pe blogul „TOMM REVIEWS” diferite recenzii a mai multor localuri din Republica Moldova, și nu doar, de asemenea împărtășește cu cititorii săi și propriile încercări culinare. În acest material, puteți să citiți recenzia lui Tomm despre „Supcultura”.

Afară se face tot mai frig, iar multe localuri din Chișinău încep să-și închidă terasele. Așa a procedat și GastroVeranda, care și-a schimbat formatul de activitate. Acum pe teritoriul verandei veți găsi un food-truck cochet, de culoare roșie, la care veți putea servi multe delicii din bucătăria asiatică.

La loc de cinste în noul meniu sunt supele: supă vietnameză Pho Bo și cea thailandeză Tom Yum. De aici se trage și denumirea conceptului SUPCULTURA. Este al doilea food-truck din familia Gastrobarului, primul aflându-se în incinta Artcorului.

Câteva poziții din meniul nou: Pah Thai – tăiței de orez cu tofu și legume (72 MDL) Aripioare de pui Asia (85 MDL) Salată chinezească de castraveți zdrobiți” și chuka (49 MDL) Varză Kimchi (30 MDL).

O noutate superbă este revenirea în meniu a celor două gogoașe, pe care le-am gustat la deschiderea food truck-ului de la Artcor: Tbilisi Donut cu carne tocată, ierburi (este servit cu bulion fierbinte de pui) și Tbilisi Donut cu cremă.

Acum să trecem la degustare. Să vedem cu ce ne-a suprins chef-ul Vitalie Vitalii Voroncihin de această dată.

Pho Bo (99 MDL) – este o supă vietnameză, cu tăiței din orez și carne de vițel, ierburi și condimente. Mulți vietnamezi mănâncă Pho la micul dejun, când muncitorii se adună dimineața devreme pentru a se hrăni, înainte de ora de vârf. Pe măsuțele din preajma food-truckului veți găsi un borcănaș cu un amestec pe cât de simplu, pe atât de gustos: ardei iuți, usturoi și ulei de măsline. Am adăugat o linguriță din acest amestec în supă, pentru ao face puțin mai picantă, cum imi place mie, dar și fără acest accent, supa Pho Bo este un must try dacă ajungeți la GastroVeranda.

Tom Yum (99 MDL) – Dacă Pho Bo este considerată regina supelor vietnameze, atunci Tom Yum deține titlul de regină a tuturor supelor în arealul Asiei. Este o supă ce îmbină un întreg buchet de gusturi, plin de viață, care alintă și stimulează toate gusturile: iute, aromat-acrișoară de la tulpina de lemongrass, sucul de lime, frunzele de kaffir lime și galangal, puțin dulce, cremoasă în varianta cu lapte de cocos, aromată de coriandrul verde. Această supă picantă cu creveți, cu siguranță, vă va încălzi în zilele răcoroase de toamnă și iarnă la terasa Gastroveranda. Și în această supă am simțit nevoia să adaug puțin ulei condimentat.

Vinete în stil Sichuan cu orez și salată proaspătă (65 MDL) O gustare bună pentru toți vegetarienii care vor veni aici. Avem o vânătă mega delicioasă, cu orez Jasmin, presurat cu susan alb și negru. Orezul Jasmin este un sortiment de orez cu bobul lung, de calitate superioara si se cultiva in partea de est a Asiei. Vânăta – bomba.

Pad Thai – tăiței de orez cu pui și creveți în sos de tamarind (95 MDL) Nu am mai mâncat așa ceva până acum. O combinație superbă între creveți și pui, tăiței de orez, ierburi și condimente. A fost pe placul meu. Recomand tuturor cu mare încredere.

La Gastro Veranda puteți veni pur și simplu la un pahar de gluhwein (vin fiert) – 45 MDL.

Vă recomand să veniți aici și să vă delectați cu deliciile asiatice din food truck-ul Supcultura.

**********

Textul îi aparține lui Tomm Blănaru, food blogerul care postează recenzii despre mai multe localuri din Republica Moldova, și nu numai. Tomm spune că nu se poziționează ca un expert culinar sau un critic de restaurante: „Sunt un simplu oaspete al restaurantelor, la fel, ca și toți cititorii mei, care sunt niște persoane în căutare continuă de noi senzații gustative! Sper că experiențele pe care le am în diverse localuri vor prinde bine și altor oameni cărora le place să mănânce gustos și să descopere locuri noi”, spune Tomm pe blogul său – TOMM REVIEWS.

Zinaida Capațina

(VIDEO) Gala finală a tinerilor antreprenori din orașul Orhei

29 octombrie 2020

În urmă cu doi ani, echipa Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei, a dat startul unui Program Raional de Instruire, Grantare și Mentoring. După doi ani de la implementarea proiectului, echipa fondului a organizat un eveniment final pentru tinerii antreprenori.

„Acest eveniment a marcat doi ani de muncă frumoasă. O echipă și-a dorit ca să dezvolte un program de Instruire, Grantare și Mentoring, dedicat tinerilor din raionul Orhei. Echipa Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei, tineri admirabili care nu lasă să treacă tinerețea în zadar, dar se gândesc să creeze oportunități și asta mi se pare foarte frumos”, afirmă Corina Erhan, coordonatoare a Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei.

Mai mulți tineri voluntari au fost instruiți în domeniul antreprenoriatului pentru a administra un Program Raional de Instruire, Grantare și Mentoring.

„Astăzi suntem la etapa finală a acestui proiect, când sărbătorim succesul fiecăruia dintre noi, atât al membrilor echipei, cât și cel al grantistelor și celor implicați în procesul de implementare și desfășurare a proiectului”, povestește Daniela Goncear, membră a Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei.

„Acest eveniment este unul foarte frumos, care mi-a dăruit o doză de energie și motivație privind grantistele care și-au dezvoltat ideile lor”, spune Marilena Livițchi, membră a Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei.

Mai multe tinere antreprenoare și-au dezvoltat afacerea participând la Programul raional „Fondul de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei”, un program al Fundației Est-Europene care susține tinerii antreprenori.

Reprezentanta Fundației Est-Europene, Ana Ciurac, afirmă: „Scopul Fundației Est-Europene este să susțină cetățenii, oamenii simpli din localitățile Moldovei pentru a-și dezvolta capacitățile și comunitatea la nivel local și pentru a-și crea o bunăstare în familie”.

Veronica Negruță este fondatoarea primului cabinet de logopedie din orașul Orhei – „LOGOPICI”. „Astăzi, aflându-mă la Gala Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei, sunt recunoscătoare multor persoane, începând cu familia mea care a crezut în mine și m-a susținut, de asemenea echipei fondului, pentru că sunt oameni buni la suflet, care au crezut în noi și ne-au încurajat. Nu în ultimul rând, mulțumesc și Fundației Est-Europene pentru suport”, Veronica Negruță.

Veronica Bajan, antreprenoarea care și-a dezvoltat o afacerea cu iepuri de prăsilă: „Vreau să mulțumesc tuturor colaboratorilor Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei, cât și Fundației Est-Europene pentru sprijinul acordat, cel financiar care a fost o piatră de temelie la afacerea noastră. Este un suport considerabil, important mai ales în perioada actuală, dar noi nu lăsăm mâinile în jos și continuăm să muncim”.

„Vreau să mulțumesc Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei pentru susținerea acordată, atât cea financiară, cât și cursurile despre dezvoltarea afacerii, care ne-au ajutat să ne dezvoltăm”, spune Olesea Globa, tânăra antreprenoare care și-a dezvoltat afacerea „ENERSAN FAMILY”.

Marina Costin, fondatoarea cabinetului stomatologic „FamilySmile”:„Sunt profund recunoscătoare și aduc sincere mulțumiri, atât Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei, cât și Fundației Est-Europene. Acest program de dezvoltare antreprenorială a fost ceva măreț pentru noi, cât și sprijinul financiar acordat, care ne-a pus bazele dezvoltării unei întreprinderi și dezvoltării noastre ca om”.

Maria Șatravca, fondatoarea atelierului „Casa Maria”: „Sunt extreme de recunoscătoare Fundației Est-Europene, Fondului de Antreprenoriat pentru Tineri, Centrului de Suport în Afaceri pentru că organizează astfel de proiecte, în unul dintre care am participat și eu. Vreau să mulțumesc pentru oportunitatea de a participa și de a câștiga”.

Cristina Lozan, fotografa care și-a dezvoltat afacerea cu suportul grantului obținut în cadrul Programului raional „Fondul de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei”: „Astăzi ne aflăm la un eveniment foarte important pentru noi, grantistele și mă bucur că ne-am întâlnit și că putem să ne împărtășim emoțiile și experiența proprie”.

„Fondul de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei” este un proiect implementat de Asociația Obștească „Agenția de Dezvoltare Rurală Centru” din Orhei, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene.

Reporteră: Zinaida Capațina

Imagini: Alex Gurduza

PARTENERIAT PENTRU DIALOG ȘI ACȚIUNE: lansarea unui proiect axat pe dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice locale incluzive

29 octombrie 2020

Crearea și dezvoltarea unui parteneriat de dialog și acțiune în domeniul politicilor publice incluzive la nivel local s-a aflat în prim-planul unei ședințe on-line, desfășurate cu participarea reprezentanților acestei inițiative – Asociația „Institutum Virtutes Civilis” și Consiliul Raional Ialoveni și a societății civile.

Prin această activitate a fost lansat proiectul „Organizațiile Societății Civile și Administrațiile Publice Locale – parteneri de dialog și acțiune pentru dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice locale incluzive”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Programului de grant „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS).

„Am inițiat acest proiect pentru a stabili un parteneriat cu raionul Ialoveni – cu administrația publică locală și organizațiile non-guvernamentale de aici, axat pe dezvoltarea capacităților locale în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice locale”, a afirmat Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, menționând că raionul Ialoveni poate servi drept exemplu în ceea ce privește realizarea politicilor de tineret și finanțarea inițiativelor tinerilor, iar aceste bune practici trebuie extinse și către alte sectoare.

Vicepreședinta raionului Ialoveni, Galina Tonu, a salutat această inițiativă, exprimând atât bucuria comună că raionul Ialoveni va beneficia de activitățile acestui proiect, cât și angajamentul de a contribui la instituirea unei platforme de dialog dintre administrația publică locală și organizațiile societății civile.

Scopul proiectului „OSC și APL – parteneri de dialog și acțiune pentru dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicilor publice locale incluzive” este, după cum au menționat în această ședință on-line inițiatorii proiectului, dezvoltarea capacităților organizațiilor societății civile și administrației publice din raionul Ialoveni pentru participare în elaborarea, realizarea și monitorizarea politicilor publice locale. Astfel, 20 de reprezentanți ai OSC din raionul Ialoveni vor fi abilitați să pledeze și să participe în procesele legate de politicile publice și să contribuie la asigurarea transparenței decizionale. De asemenea, cel puțin 20 de reprezentanți ai administrației publice locale de nivelul întâi și doi din raionul Ialoveni vor beneficia de activități de capacitare în organizarea proceselor participative de elaborare a politicilor publice locale și de dialog cu organizațiile societății civile pentru îmbunătățirea politicilor locale.

Beneficiari ai proiectului sunt organizațiile societății civile, grupurile de inițiativă și reprezentanții administrației publice locale din raionul Ialoveni, în special Consiliul Raional, precum și primari și secretari ai consiliilor locale din raion. Iar beneficiarii indirecți sunt cetățenii raionului Ialoveni.

„Sper că o să avem un parteneriat eficient, interesant și productiv care o să contribuie la o bună guvernare în beneficiul cetățenilor”, a fost mesajul final al evenimentului, exprimat de Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici

#dezvoltmd #EuropanUnion #CivilSociety

Acest material a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabil”, implementat de Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

(VIDEO) EL Radu, despre noua piesă: „În lumea ta” – pentru că este în lumea celor care iubesc și cred în sentimente frumoase

28 octombrie 2020

Interpretul moldovean, EL Radu revine în domeniul muzical cu o piesă nouă – „În lumea ta”. Despre cariera muzicală, cum este să fii producător, dar și ce reprezintă iubirea, Radu ne-a povestit într-un interviu.

– De ce ai făcut pauză de câțiva ani în cariera ta muzicală?

– Este o pauză pe care nu am preconizat-o, dar așa a fost situația. Am cochetat cu mai multe stiluri muzicale, am cântat în mai multe limbi – română, rusă, engleză, spaniolă. Anul trecut am încercat să dăm start unui proiect latino împreună cu un băiat de culoare din Nigeria. Dar, am tergiversat și ulterior am anulat proiectul pentru o perioadă nedeterminată, din motiv că am întâmpinat dificultăți de al aduce pe el în Republica Moldova, pentru a promova piesa „Ay Mi Nena” aici. Ulterior, de prin luna martie a apărut „În lumea ta” în colaborare cu bunul meu prieten din copilărie Ivan Lincovschi Jr.

– Nu ți-a fost frică că în tot acest timp lumea ar putea să uite de interpretul EL Radu?

– Sigur, recunosc. Văzusem niște comentarii că a dispărut El Radu, dar nu dispari, te reprofilezi pentru o perioadă. Dar eu nu am stat deloc, chiar anul acesta a fost unul foarte bogat. Am început să colaborăm cu tineri din România. Este important să-ți placă ceea ce faci și simplitatea încoronează omul. Atât timp cât ești simplu cu oamenii și oferi calitate, omul o să vină la tine.

– Povestește-ne despre piesa nouă, de ce se numește „În lumea ta”?

– Pentru că este în lumea celor care iubesc, care cred în sentimente frumoase. Textul îmi aparține. A fost o perioadă când mă gândeam că piesa asta trebuie să o cânte altcineva, ca în cele din urmă să-mi dau seama că este piesa mea.

– Este această piesă un nou început în cariera ta muzicală?

– Da, este un început frumos, promițător. Suntem gata să promovăm,împreună cu echipa mea, acest single și urmează și alte surprize muzicale.

– Acum ne aflăm la studio, aici unde ajuți alți tineri să-și dezvolte o carieră în domeniul muzical. Totuși, unde te simți mai bine, în calitate de interpret sau producător?

– Este o aură diferită, atunci când vine un tânăr artist, automat producătorul este puțin altfel. Devii un fel de tutore, mentor care ajută tinerii. Eu mai sunt și vocal producer, învăț maniera corectă de interpretare a piesei. Atunci când facem o piesă cuiva, ghidul vocal este cântat de mine, eu interpretez piesa. Ca eventual un tânăr artist să înțeleagă maniera. Apoi tânărul vine cu propria manieră de interpretare, ca în cele din urmă să o cânte așa cum vreau eu.

– De ce ai ales să lucrezi cu tineri și nu cu artiști deja formați?

– Este mai ușor să-i modelezi și sunt mai înțelegători. Am avut cazuri când nu eram compatibili, nu exista armonia asta lăuntrică între producător și artist și era dificil. Și nici nu mă apucam de proiect. Cu timpul, am început să filtrăm lumea care vine la noi. Atunci când selectăm cu cine să lucrăm, vreau să văd un link de YouTube sau cel puțin un video de undeva. Nu mă concentrez pe calitatea acestuia, alegem tinerii după timbrul vocal.

– Colaborezi cu un studio din Spania și numele de scenă „EL Radu” tot provine din spaniolă, care este povestea cu această țară?

– După cum am povestit, colegul Ivan Lincovschi a fost plecat o perioadă și în Spania, având acolo un contract exclusiv cu o casă de discuri de acolo. Nu avea timp să lucreze și cu mine, pentru că avea un contract exclusiv pe trei ani. Mi-a făcut cunoștință cu Master Of The Sound, un coleg din Estonia și cu el lucrăm cu tinerii.

– De ce ai ales să rămâi la noi în țară și nu ai plecat peste hotare?

– Pentru că îmi place acasă. În weekend plec să mă odihnesc la țară la Pîrlița, Ungheni. Uneori, după o săptămână încărcată, am nevoie să-mi restabilesc energia măcar două zile.

– Ești și prezentator de radio. Faptul că ești interpret te ajută în radio sau vocea de radio trebuie lucrată zilnic?

– Vocea de la radio este un pic altfel. Sunt dimineți când nu-mi place cum sună vocea mea la radio, pentru că nu este trezită vocea sau joasele detonează. Radioul este un atu pentru interpret, pentru că dezvoltă vocabularul.

– Consideri vocea ta un atu? Dacă da, povestește o situație interesantă când vocea a „lucrat” pentru tine.

– Vocea contează foarte mult și recunosc că mi-a servit în calitate de aliat și pe plan personal. Dar și la nivel profesional, atunci când vorbesc cu noi artiști sunt un adept al mesajelor vocale. La un moment dat am avut probleme, a trebuit să vizitez un foniatru, deoarece vocea fugea cu totul. Din cauza că eu vorbesc mult, vocea nu are timp să se restabilească. Avantajul mesajelor vocale la nivel profesional este că omul când te aude înțelege dacă ești fals sau veritabil în gânduri. Este important să fii sigur de ceea ce spui.

– Iubirea se regăsește în majoritatea pieselor tale, ce reprezintă iubirea pentru tine?

– Iubirea te inspiră, dacă nu ar exista iubire nu cred că aș putea așterne versuri, cuvinte în calitate de textier.

Imagini: Alex Gurduza

Reporteră: Zinaida Capațina