La sfârșitul lunii iulie, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat platforma T(V)E Privește, prin intermediul căreia își propune să ofere posibilitate radioascultătorilor și telespectatorilor să se implice în procesele de monitorizare a conținutului mediatic și să raporteze anumite abateri, nereguli și încălcări pe care le consideră inadmisibile și neconforme cu legislația audiovizuală.
T(V)E Privește este un instrument prin intermediul căruia orice cetățean are posibilitatea de a raporta o neregulă de ordin moral sau deontologic, întâlnită la TV sau radio. Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu susține că platforma va ghida utilizatorii în a deosebi diverse tipuri de conținut media, mai cu seamă cel care este părtinitor, discriminatoriu sau incită la ură. „Sperăm că implicarea directă a publicului în acest proces va responsabiliza atât Consiliul Audiovizualului – care ar trebui să fie garantul intereselor radioascultătorilor și telespectatorilor – cât și instituțiile de presă”, a precizat Nadine Gogu, pentru media-azi.md.
Reclamațiile trimise vor fi analizate de către membrii CJI, care în urma stabilirii ordinului încălcărilor, vor transmite petițiile către Consiliul Audiovizualului. Ulterior, deciziile aprobate de către consiliu vor fi făcute publice.
Pentru comoditate, platforma conține câteva rubrici accesibile precum: Reglementare, Petiții sau Depune o plângere, care sunt disponibile în limbile română și rusă.
Democrația nu este nici măcar un joc în care poți fi spectator. Trebuie să participi.
Aici mâinile nu sunt pentru a aplauda. Ci pentru a vota. Pentru a decide. Pentru a face.
Una dintre cele mai simple definiții ale democrației ne-au dat-o grecii antici – democrația înseamnă puterea poporului.
Atunci când ai dreptul să alegi. Când ai din ce alege. Când îți asumi răspunderea pentru alegere. Când ai puterea să alegi binele tău, care este și binele celor din jur.
Asta înseamnă democrația.
Binele comun. Care poate fi făcut prin participare.
Prin implicare civică. Atunci când un om sau un grup de oameni participă la rezolvarea unei probleme în țară sau în localitate. Ori chiar pe întregul continent.
Prin participare electorală. Când alegi sau ești ales.
Ori prin participare politică. Când te înscrii într-un partid și ai o activitate politică pentru a realiza o idee, un plan.
Veți întreba de unde atâta putere pentru toate acestea?
Este puterea pe care ne-o dau Declarația Universală a Drepturilor Omului, Constituția, valorile europene.
Ideea democrației este foarte de simplă: ca locuitori ai unui sat sau oraș, ar trebui să avem un cuvânt egal de spus despre cum să ne trăim viața în comun. Muncind la asta în fiecare zi.
La școală. Pe câmp. La fabrică. La birou. Oriunde este loc de mai bine.
În multe privințe, democrația seamănă cu sănătatea și fericirea. Avem cel mai mult nevoie de acestea exact atunci când lipsesc.
Și le putem obține când muncim pentru asta. Fiecare. Împreună.
Acest video a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Europa vizuală acasă”, implementat de Asociația „URMA ta” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
„Fondul pentru un viitor mai bun în comunităţi” aduce împreună tineri vasluieni pasionaţi de fizică ludică, civism şi alte domenii educaţionale.
Fundația Comunitară Iaşi și Lidl România anunță cei 9 câștigători de micro-granturi nerambursabile din cadrul programului „Fondul pentru un viitor mai bun în comunități”. La nivel național, inițiativa este coordonată de Federația Fundațiile Comunitare din România, finanțată de Lidl și implementată prin fundațiile comunitare din 6 orașe din țară, cu o valoare totală de 1.425.000 lei. La nivel local, programul este implementat prin Fundaţia Comunitară Iaşi, iar suma de 237.500 de lei alocată va fi investită în proiecte ce adresează nevoi educaţionale din comunitatea vasluiană.
Inițiativele din Vaslui au fost alese pe baza unui concurs de Proiecte, iar procesul de înscriere și selecție a durat aproximativ două luni. Din totalul de 30 de proiecte înscrise, care au avut ca scop îmbunătățirea nivelului educației din Vaslui, vor fi finanțate 9, cu suma totală de 237.500 lei. Dintre proiectele pe care fondul le va susține financiar şi cu asistenţă tehnicăse numără:
– înființarea la Vaslui a unui club de robotică și astronomieunde se vor organiza activități experimentale, de observare a spațiului, de construire și programare roboți
– activarea unui spațiu de lucru în aer liber dedicat dezvoltării activităților de învățare prin joacă și muzică, pentru copii cu dizabilități
– organizarea de ateliere experimentale pentru dezvoltarea încrederii în sine şi a curiozităţii pentru științe a elevilor, prin înțelegerea fenomenelor din viața de zi cu zi
– activități care încurajează implicarea civică și antreprenorială în care tinerii inițiază și implementează proiecte pentru comunitate.
Toate activitățile incluse în cele 9 proiecte finanțate se vor desfășura în perioada septembrie 2020 – martie 2021 în Vaslui și au ca scop creşterea şi îmbunătăţirea educației cu participarea următoarelor școli și organizații: Şcoala gimnazială “Mihai Eminescu”, Liceul “Mihai Kogălniceanu”, Şcoala gimnazială “Mihai Eminescu” Laza, Şcoală gimanzială “Constantin Motaş”, Liceul teoretic “Emil Racoviţă”, Asociaţia Profizica, Asociaţia culturală ArtEst – Vaslui, Asociaţia Excelenţă Vasluiană, Asociaţia ONU din România – Club Vaslui etc. Lista completă a inițiativelor finanțate se găsește aici. Informaţiile privind data la care se vor desfăşura activităţile, clasele sau atelierele vor fi furnizate, atât în mediul offline, cât şi în cel online, de către organizatorii proiectelor şi pe pagina de facebook a Fundaţiei Comunitare Iaşi, începând cu luna octombrie.
Credem că puterea unei comunități este dată de forţa legăturilor sociale specifice grupurilor mici, dar implicate în viața cetății. Încrederea socială se construiește prin acţiunidirecte, care produc efecte observabile, iar aceste iniţiative care sunt generate de comunitate pentru comunitate pot, în timp, consolida încrederea de care comunitățile au nevoie pentru a se dezvolta. – menționează Ciprian-Mihai Păiuș, Director Executiv Fundația Comunitară Iași.
Pentru noi, un criteriu fundamental în ceea ce privește selecția inițiativelor în care ne implicăm este relevantă pentru contextul local. De aceea, ne bucurăm că putem susține proiecte de impact gândite de la zero de organizații locale,bazate pe informații relevante de la firul ierbii, pentru comunitatea din care fac parte, pornind de la niște nevoi foarte bine identificate. Ne bucurăm că putem sprijini astfel de inițiative pe cât de curajoase, pe atât de autentice și că putem contribui astfel la un viitor mai bun pentru comunitățile din care facem parte – a spus Cristina Hanganu, Director Comunicare & CSR, Lidl România.
Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 10.800 de magazine și peste 160 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial. Lidl este o companie care acționează sustenabil în toate domeniile de activitate. Aceasta este metoda companiei de a-și îndeplini promisiunea cu privire la calitate și, în același timp, de a asigura un viitor mai bun pentru societate și mediu. Compania se implică activ în soluționarea nevoilor din comunitățile din care face parte, concentrându-se pe 5 piloni de activitate: sortimentul de produse, mediul, societatea, angajații și partenerii de afaceri.
Federația Fundațiile Comunitare din România a fost fondată în 2012 și are rolul de a reprezenta la nivel naţional interesele fundaţiilor comunitare din România care contribuie la construirea unor comunități conștiente, generoase, incluzive și durabile. Federația susține 16 fundații comunitare însumând peste 7000 de proiecte și 30 de milioane de lei în investiții comunitare. În prezent mai bine 46% din populația României are acces la o fundație comunitară și rețeaua este în continuă creștere.
Fundația Comunitară Iaşi îşi propune să aducă împreună oamenii care mişcă lucrurile şi lucrurile care merită mişcate, spre beneficiul întregii comunităţi, pentru transformarea Iaşului într-un oraş în care să fim mândri că locuim. Scopul Fundaţiei Comunitare Iaşi este construirea într-o manieră durabilă a unui viitor mai bun al Iaşului şi întregii regiuni, prin încurajarea bucuriei actului de a dona.
La data de 22 octombrie 2020, Centrul de Suport în Afaceri Orhei a organizat un Business Event pentru tinerii antreprenori. „EXPERT CLUB 2020” s-a bazat pe promovarea conceptului de comunicare, colaborare și asociere între experți și tinerii antreprenori.
„Scopul acestui eveniment a fost să creăm un anturaj favorabil pentru antreprenorii din regiunea Orhei, să comunice, să facă cunoștință unul cu celălalt, să creeze parteneriate. Antreprenorii au dat dovadă de interes sporit față de acest eveniment. Sunt în sală peste 40 de antreprenori tineri și sunt câțiva și viitori antreprenori, care stau la gânduri dacă să lanseze sau nu o afacere. Acest eveniment a fost realizat în cadrul proiectului Centrului de Suport în Afaceri, promotor al businessului mic și mijlociu, proiect finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene”, a menționat Elena Lupan, director executiv Centrul de Suport în Afaceri Orhei.
La eveniment au fost invitați experți locali, dar și tineri care doresc să-și dezvolte o afacere.
Angela Gladei, fondatoarea SRL „BDC Creative”, a povestit faptul că oamenii sunt resursa principală într-o afacere:„Oamenii – resursa principală și ei fac diferența. Întotdeauna la curs le spun că un produs, un proces, un utilaj, un mod de promovare o să fie copiat de orice concurent, dar diferența o să o facă oamenii. Modul în care oamenii pe care îi ai sunt loiali companiei și ei transmit mesajul, dar ei trebuie să se simtă bine ca să fie loiali. Un om dacă nu se simte bine în companie, cel mai corect ce o să facă – o să tacă. Dar, dacă lucrătorul tău nu-ți promovează ceea ce tu faci și nu spune bine de tine, atunci nu te aștepta să ai clienți, ei fac diferența și ei sunt resursa de bază”.
În cadrul evenimentului experții locali au discutat despre diversificarea produselor, schimbarea genului de activitate și cum e să te lansezi în plină pandemie.
„De 4 ani gestionăm în Moldova o afacere frumoasă, prestăm servicii de curățenie și pandemia a afectat activitatea tuturor, nu numai a antreprenorilor simpli și ne-a dat planurile peste cap. La un moment dat, pur și simplu au dispărut solicitările și mi-a luat două săptămâni ca să iau decizia că trebuie să ne orientăm spre primele necesități ale oamenilor și anume am deschis un mic butic de fructe și legume, unde am inclus și livrarea acestora la domiciliu. Având șase persoane angajate, a apărut în primul rând necesitatea de a le oferi un post de lucru, de ai menține, pentru ca să nu-i pierdem și ulterior să trecem ușor la serviciul nostru. În trei luni au revenit solicitările, am revenit cât de cât la normal, nu este totul așa cum a fost, dar suntem pe piață. Reactivăm cu toată echipa, nu am pierdut oameni în toată această perioadă, toți angajații au rămas cu noi și la moment gestionăm în continuare serviciile noastre de curățenie”, afirmă Victoria Gospodarenco, fondatoarea SRL „Happy Family”.
Pelagheia Țipu, fondatoarea SRL „Textile Contact”:„Afacerea trebuie să rezoneze cu tine, trebuie să aibă o filozofie și un impact social enorm”.
Participanții la acest eveniment au discutat despre importanța unor astfel de evenimente pentru tinerii antreprenori, care doresc să-și inițieze o afacere.
„Asemenea evenimente eu cred că sunt foarte importante. Anume aceste evenimente ne ajută să ne formăm ca antreprenori, să ne aprofundăm în lumea antreprenorială și să facem cunoștință cu oameni mult mai experimentați ca noi”, spune Maria Șatravca, fondatoarea „Damma Broder”.
Acest eveniment a fost realizat de A.O. Agenția Regională de Dezvoltare Durabilă Orhei cu suportul financiar al Uniunii Europene și Suediei prin intermediul Fundației Est-Europene în cadrul Proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”.
Corina Erhan este coordonatoare la Fondul pentru Tineri Orhei, Fondul de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei și director de proiect la Centrul de orientare și ghidare în carieră Orhei. În proiectele pe care le coordonează susține tinerii antreprenori să-și dezvolte o afacere în Republica Moldova. În acest material vine cu zece sfaturi pentru tinerii care-și doresc să devină antreprenori.
Dacă vei să devii antreprenor:
· Explorează-ți unicitatea! Pasiunea ta, atitudinea, curajul, valorile tale vor oferi afacerii acea unică interpretare pe care o cauți.
· Setează-ți viziunea, misiunea și scopurile. Altfel nu ai să știi dacă mergi acolo unde vrei să ajungi. Revizuiește-le din când în când, dar, nu uita, valorile sunt temelia pe care construiești afacerea. Ai grijă ca acest set – viziune, misiune, scopuri, valori – să le știe și echipa ta.
· Lansează afacerea într-un domeniu în care deții o doză considerabilă de expertiză. Ori, asigură-te că cel care poartă expertiza are aceleași scopuri, valori, viziuni de viitor ca și tine.
· Învață permanent! Această investiție de timp, efort, uneori și bani, va da cel mai bun profit.
· Ține-te de cuvânt! Acest obicei va clădi brand-ul tău și al afacerii tale.
· Ține o agendă – va fi un instrument bun de planificare, dar și un contor care te va ajuta să vezi dacă timpul tău lucrează pentru tine și afacerea ta.
· Ia decizii tu! Informează-te, cere sfaturi de la experți, cântărește, analizează avantaje, evaluează riscuri, implică oameni în brainstorming, dar ia decizia tu – e afacerea ta.
· Calculează, dar nu fi zgârcit! Banii vor să fie numărați cu grijă, dar afacerea trebuie menținută ca și spirit, ca și mers în pas cu vremea, ca și optimizare a costurilor – iar aceasta înseamnă investiții.
· Ține legătura cu statul. Trebuie să știi ce îți propun politicile publice, dar și să accesezi acele mecanisme prin care poți să comunici despre problemele și provocările tale.
· Lucrează nu doar pentru afacere, dar și asupra ta. Descoperă ce dimensiuni noi îți poți da, ce a rămas neexplorat și îți poate oferi inspirație dar și noi venituri.
Natalia Postolachi este director executiv al Asociației Obștești „Centrul de Asistență Socio-Medicală la Domiciliu” (CASMED). În acest interviu, aceasta ne-a relatat despre necesitatea organizațiilor prestatoare de servicii, scopul – Care este specificul organizației CASMED?acestora, dar și provocările cu care se confruntă la nivel local, dar și național.
– Care este specificul organizației CASMED? – Inițial, a apărut organizația Pro Cooperare Regională care acoperea patru domenii: social, medical, economic și mediu și agricultură. În 2009 a avut loc o evaluare a programului organizației și a fost înaintată sugestia ca Pro Cooperare Regională să-și focuseze activitatea pe un domeniu mai restrâns, iar pentru celelalte domenii să se creeze alte organizații. Astfel, în anul 2010, a luat naștere Asociația Obștească „Centrul de Asistență Socio-Medicală la Domiciliu” (CASMED). Asociația a fost fondată de către șase organizații, cu zece ani în urmă. În sine CASMED este o organizație care lucrează la Firul Ierbii și a fost fondată din dorința de a ajuta și sprijini pe cei vulnerabili, de a contribui la îmbunătățirea sănătății și calității vieții lor, iar în acest scop, CASMED oferă servicii integrate medico-sociale de îngrijire la domiciliu. De asemenea, un serviciu mai recent dezvoltat, cu suportul Fundației Soros Moldova și a Delegației Uniunii Europene, este Serviciul Social Echipa Mobilă – dezvoltat în raionul Glodeni, în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială. Mai instruim și persoanele în etate și pacienții pentru diferite inițiative civice. Totodată, CASMED sprijină crearea grupurilor de auto suport pentru vârstnici și nemijlocit ajută localitățile, în special autoritățile publice locale, ca să devină mai prietenoase vârstei. Suplimentar, în perioada rece a anului sprijinim cantine sociale, anul trecut am făcut acest lucru pentru zece cantine, în decursul a patru luni și la fel ne propunem să facem și anul acesta.
– Ce categorii de persoane pot beneficia de serviciile sociale CASMED? – Beneficiarii noștri sunt în mare parte persoanele cu dizabilități și persoane în etate, dar depinde de specificul serviciilor. Spre exemplu, pentru serviciul social al echipei moile avem atât copii cât și adulți, pentru servicii integrate socio-medicale și îngrijire la domiciliu – avem doar adulți. Serviciile profesioniste pe care le-am dezvoltat – serviciile echipei mobile și cele de îngrijire la domiciliu, sunt prestate conform standardelor, întrucât CASMED este acreditat în prestarea serviciilor medicale și sociale de îngrijire la domiciliu. Grupele de beneficiari sunt predefinite în regulamentele de organizare și funcționare și în standardele minime de calitate. Dacă e să vorbim despre beneficiarii cantinelor sociale, atunci noi avem listele elaborate de către asistenții sociali împreună cu autoritățile publice locale și astfel de servicii pot beneficia inclusiv copiii sau familiile cu venituri mici, rămâne la decizia autorităților publice să stabilească cine sunt grupele țintă.
– Care sunt dificultățile în momentul creări unei organizații prestatoare de servicii? – Cred că cu o astfel de problemă se confruntă majoritatea organizațiilor proaspăt înființate – lipsa finanțatorilor. Primii doi ani noi nu am avut finanțare decât de la Organizația HEX care a sprijinit CASMED-ul încă e la început. Orice organizație nou creată dacă nu are un finanțator stabil, aceasta nu are nici o șansă să se dezvolte. Noi acest lucru l-am avut și acesta a fost marele nostru noroc. Totodată, donatorii care nu știu ce înseamnă să fii un prestator de servicii, au aceeași abordare față de organizațiile prestatoare de servicii și cele ce nu prestează sericii, dar munca, volumul de lucru și responsabilitatea e diferită pentru aceste două tipuri de instituții. Plus la aceasta, lucrând în calitate de prestator, activezi după anumite standarde. Sunt încheiate diverse contracte de prestare a serviciilor și respectiv trebuie să îți asumi anumite responsabilități și indiferent dacă ai resurse financiare și umane sau nu, trebuie să prestezi acele servicii. Anume din acest motiv al responsabilității foarte mari, apar puține organizații prestatoare de servicii.
– Există în Republica Moldova un mediu favorabil de dezvoltare a organizațiilor prestatoare de servicii? – Nu există, deoarece în alte țări, spre exemplu, guvernul lansează diferite concursuri de suport pentru a dezvolta anumite domenii și astfel facilitează apariția prestatorilor publici sau privați. Dacă ar fi despre cei privați să vorbim, la ei au apărut multe organizații mari pentru că au avut, din start, un suport financiar. La noi, însă, aceste organizații apar doar datorită donatorilor, iar statul nu are astfel de programe din păcate.
– Ce impedimente întâlnesc ONG-urile în activitatea lor? – O problemă pentru prestatorii de servicii ar constitui lipsa unui oficiu. Dacă ești o organizație ce nu prestează servicii și nu necesită o acreditare, atunci liber poți închiria un spațiu și oricând să-l schimbi. Altceva, însă, este atunci când prestezi servicii. Odată cu modificarea oficiului, trebuie modificat întreg pachetul de documente, iar în această perioadă instituțiile de control sunt în drept să suspende activitatea din motiv că actele nu sunt în regulă. Apoi modificând oficiul, din nou este necesară verificarea oficiului pentru a primi o autorizare sanitară. Și în tot acest timp instituția nu-și poate permite să-și suspende activitatea întrucât are încheiate anumite contracte cu beneficiarii săi. Acesta consider că e cel mai mare impediment. Noi am avut norocul să putem convinge finanțatorii ca din banii alocați pentru închirierea oficiului să ne procurăm unul pentru a evita astfel de probleme. Un alt impediment ar fi cadrul legal, unde nu există o metodologie exactă în care să fie descris pas cu pas ce ai de făcut. În acest sens, autoritățile nu prea au curajul să apeleze la serviciile unei organizații întrucât legea achizițiilor spune una, dar metodologiile conexe spun alta și atunci nu există o claritate. Plus la toate, nu există o metodologie de costificare a serviciilor sociale. Dacă în ceea ce privește serviciile medicale, există o formulă exactă de stabilire a costurilor, domeniul social întâmpină mari provocări la acest capitol. Și atunci autorităților publice le e frică să apeleze la un prestator privat pe motiv că pot fi acuzați de prețurile ce le-au achitat pentru anumite servicii și pot fi acuzați de utilizarea incorectă a fondurilor publice.
– Ce motivează Asociația Obștească CASMED să-și continue activitatea în pofida tuturor impedimentelor? – Noi mergem pe principiul că dacă sunt cumva lucruri imposibil de realizat, noi să demonstrăm că se poate de realizat. În acest sens, noi ne-am propus să găsim soluții inovative pentru a face schimbări. Este foarte ușor să zici că nu e posibil și să dai mâinile în jos, dar noi ne putem caracteriza prin perseverență și vrem mereu să demonstrăm că totul e posibil. De asemenea suntem motivați de faptul că tot ceea ce facem, este pentru noi. Având posibilitatea de a vedea anumite lucruri în afara țării, am rămas impresionată de serviciile care sunt acolo și chiar am ajuns la concluzia că nu îmi doresc să îmbătrânesc în Moldova. Peste hotare sunt foarte multe servicii dezvoltate și oamenii au un grad foarte mare de siguranță. Eu chiar nu știu dacă se merită de rămas aici și tocmai din acest motiv noi încercăm să luptăm, să vorbim cu autoritățile, cu consilierii, dar și cu alți oameni ce au funcții decizionale, pentru că noi dezvoltăm pentru noi, ca viitori oameni care o să îmbătrânim aici. În situația mea eu pot pleca oricând din Moldova, așa precum mulți alții o pot face, iar unii chiar au și plecat, dar sunt oameni care deja nu mai pot pleca – persoanele în etate, unele persoane cu dizabilități – și atunci îți pare rău. Noi zilnic mergem în teren și contactăm cu oamenii, iar aceștia mereu ne spun așteptările pe care le au de la conducere. Având zi de zi o astfel de ploaie de nemulțumiri, noi suntem motivați să îi ajutăm pe toți, măcar cum putem.
– Ce practici din afara țării ar putea implementa organizațiile prestatoare de servicii și la noi, în Republica Moldova? – În toate vizitele în care am fost, noi am încercat să luăm ceva – la nivel de instrumente de lucru, la nivel de abordări, la nivel de metode inovative. Tot ce a reușit să se dezvolte în alte părți și noi vedem că este bine și că este funcțional și la noi – încercăm să aducem în țară. De exemplu, de la colegii noștri din cadrul organizației Caritas Alba Iulia, noi am dezvoltat și implementăm conceptul de chinestetics, acesta fiind un pic mai diferit decât kinetoterapia. Acest concept de chinestetics, în general, a fost implementat pertu a sprijini țările mai slab dezvoltate, care nu au posibilitatea să construiască atât de multe centre de recuperare, unde să se adreseze oamenii ce au suferit vreun accident vascular sau persoanele cu dizabilități. În acest sens, conceptul prevede instruirea pacienților, dar și a rudelor acestora, diferite tehnici și exerciții de restabilire a anumitor mobilități ce au fost pierdute. Întrucât am avut cazuri în care un membru de familie, îngrijind de persoana cu mobilități reduse, a dezvoltat o hernie de disc deoarece nu ridica corect pacientul. În sine, sunt niște tehnici simple, dar care până la urmă au beneficii atât pentru pacient cât și pentru persoana ce-l îngrijește. La moment, avem un proiect comun, la fel cu colegii din România, în cadrul căruia lucrăm asupra tratamentului modern al plăgilor.
Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului „Building partnerships for transparent and improved state support offered to CSOs in the Republic of Moldova 2020”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în parteneriat cu Centrul European pentru Legislație Non-profit (ECNL), ca parte a Asistenței Tehnice pentru Moldova, gestionat de ECNL, și cu suportul Agenției Suedeze de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare. Proiectul este posibil datorită Centrului International pentru Legislație Non-profit (ICNL) prin Inițiativa Spațiul Civic. Această publicație este finanțată de către Guvernul Suediei. Guvernul Suediei nu împărtășește neapărat opiniile exprimate de autori. Autorii își asumă întreaga responsabilitate pentru conținut.
Zilele Filmului Românesc (ZFR) din Republica Moldova revine în perioada 22-25 octombrie cu 11 lungmetraje atât noi, cât și clasice.
Cea de-a 6-a ediție a evenimentului se va desfășura online, din cauza condițiilor speciale, determinate de pandemia de Covid-19.Cinefilii vor putea viziona filmele gratuit pe pe noul site al evenimentului – www.zfrmd.ro, la orele indicate în program.Accesul la filme este limitat exclusiv la teritoriul Republicii Moldova.
Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.Evenimentul este finanţat de: Centrul Național al Cinematografiei din România, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.Parteneri sponsori: Balkan Pharmaceuticals, Arhiva Națională de Filme din România, DACIN SARA, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Hero Pictures.
Astăzi, 14 octombrie 2020, cu ocazia sărbătorii „Hramul orașului Chișinău”, au fost organizate mai multe târguri în toate sectoarele municipiului. În centrul capitalei s-a desfășurat târgul meșterilor populari, iar în celelalte sectoare au fost organizate iarmaroace cu produse ecologice a producătorilor autohtoni.
La târgul meșterilor populari sau Expoziția „TEZAUR FOLCLORIC” desfășurată în Scuarul Catedralei Mitropolitane, au fost invitați meșteri populari din Republica Moldova care au prezentat lucrările lor.
„Sunt membră a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova și am fost anunțată despre acest târg organizat în centrul capitalei. Eu fac parte dintr-o familie de ceramiști și mă ocup cu confecționarea diferitor obiecte din ceramică decorativă și tradițională – oale și farfurii”, a spus membra Uniunii Meșterilor Populari, Savițkaia Baraghin Iarîna.
La expoziția de artă din centrul capitalei au fost prezentate lucrări de pictură, artizanat, costume populare, cioplit în lemn, floristică, port popular.
„Despre acest târg am aflat de la Uniunea Meșterilor Populari din Moldova, ei m-au îndrumat să vin aici. Eu mă ocup cu ceramica decorativă, confecționez obiecte din lut roșu”, povestește Tatiana Marinescu, membră a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova.
La inaugurarea sărbătorii „Hramul orașului Chișinău” a fost inclus și un concert de muzică folclorică.
Șefa direcției de Cultură din Municipiul Chișinău, Valentina Volontir a menționat faptul că acest târg a meșterilor populari este dedicat sărbătorii hramului orașului Chișinău: „Știm foarte bine că din cauza acestei perioade pandemice, meșterii nu și-au dat întâlnire de mult timp și noi am decis să le oferim această șansă. Meșterii respectă toate normele necesare și au acceptat invitația foarte bucuroși. Ne-am propus să nu organizăm manifestări de amploare și de aceea în Municipiul Chișinău sunt 15 locații unde vor fi organizate astfel de activități. Doar acest eveniment este de muzică folclorică dedicată tradițiilor”.
„Evenimentul este organizat de Direcția Cultură a Primăriei Municipiului Chișinău și face parte din programul amplu. Amplu ca și număr de evenimente și nu neapărat ca și amploare a evenimentelor, pentru că toate sunt organizate într-un format restrâns. Încercăm să respectăm cele câteva reguli de bază specifice perioadei în care suntem. Evenimentele se desfășoară în cadrul zilei hramului orașului”, afirmă prezentatorul concertului, Iurie Nistorică.
Persoanele prezente la eveniment au fost informate despre regulile care trebuie respectate în această perioadă.
„Informații despre acest eveniment am aflat de pe rețelele sociale. Evenimentul s-a organizat cu scopul ca oamenii să se culturalizeze, pentru că la aceste târguri vin persoane cu lucrări foarte frumoase care se referă la anumite tradiții populare. Deși sunt mai puțini oameni prezenți decât în ceilalți ani din cauza situației în care ne aflăm, oamenii prezenți se bucură de acest târg”, povestește Cristina Vasilașcu.
Evenimente culturale au fost organizate în toate sectoarele Municipiului Chișinău cu ocazia sărbătoririi hramului orașului.
Din dorința de a promova activitatea și personalitatea Mitropolitului Gurie Grosu au creat o asociație care-i poartă numele. Ideea a venit din partea rudelor înaltului ierarh și a unor susținători ai valorilor promovate de Mitropolit. ONG-ul este implicat în multiple acțiuni culturale și de caritate.
Strănepoata Mitropolitului, Cristina Grossu-Chiriac, este unul dintre fondatorii Asociației „Mitropolitul Gurie Grosu”, care și-a început activitatea în 2014. Principala menire a organizației este valorificarea patrimoniului cultural-spiritual al distinsului ierarh al Basarabiei și propagarea operei sale didactice, istorice și spirituale. „Mitropolitul Gurie este o personalitate deosebită. Pe lângă faptul că a fost primul Mitropolit al Basarabiei, a fost cel care a binecuvântat Actul Unirii de la 1918, a avut curajul, în 1917, să publice primul Abecedar cu grafie latină”, spune coordonatoarea de proiecte a Asociației, Cristina Grossu-Chiriac.
Până acum, ONG-ul a organizat multiple simpozioane științifice, seminare, lecții și expoziții, în colaborare cu instituțiile culturale din țară. Recent a avut loc premiera filmului documentar „Gurie Mitropolitul”, „Documentarul, realizat din sursele financiare ale asociației, este dedicat celebrării a 100 de ani de la urcarea în treaptă arhierească a primului Mitropolit al Basarabiei. Totodată, pe parcursul ultimului deceniu a fost editată trilogia „Mitropolitul Gurie – misiunea de credință și cultură” și organizate multiple evenimente de promovare a valorilor culturale naționale”, mai adaugă Cristina Grossu-Chiriac.
Pe lângă activitatea culturală, asociația a reușit să readucă zâmbetul pe chipul multor oameni neajutorați. Cu sprijinul Asociației Filantropice „Pro-Humanitate” din Germania, membrii organizației au distribuit ajutoare umanitare: produse alimentare, haine, scaune rulante și medicamente în Chișinău, Ialoveni, Soroca, Criuleni, Orhei și alte localități, în sumă totală de peste 550 mii euro. Totodată, datorită acestei colaborări, Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Clinica „Emilian Coțaga” și alte spitale au primit bandaje, pansamente, mănuși de unică folosință, măști medicale, dispozitive medicale și paturi pentru pacienți.
În ultimii ani, Asociația Obștească a reușit să ofere mii de prânzuri calde bătrânilor nevoiași și persoanelor cu dizabilități din Soroca, Strășeni și Criuleni. ONG-ul a contribuit la deschiderea, în perioada rece a anului, a unor cantine sociale temporare. „Aceste persoane au apreciat bineînțeles și prânzul cald pe care-l livram, dar cel mai mult s-au bucurat că cineva le trece pragul și îi întreabă de sănătate. Ne priveau cu atâta căldură și recunoștință. Între timp, au devenit și un fel de membri ai familiei pentru noi și viceversa. Cea mai mare problemă pe care o au acești oameni nu este durerea sau foamea, dar singurătatea”, precizează coordonatoarea de proiecte a Asociației.
În 2019, organizația „Mitropolitul Gurie Grosu” a inițiat serviciul cantinei sociale mobile în orașul Ialoveni, susținut de proiectul de antreprenoriat social „Cu bine spre bine”, finanțat de UE, cofinanțat de Suedia, prin intermediul Fundației Est-Europene.
„Proiectul contribuie la extinderea activităților noastre prin instituirea unui serviciu alternativ – cantină socială mobilă destinată persoanelor în etate aflate în dificultate din orașul Ialoveni și din satele din împrejurime. Datorită suportului European, am reușit deschiderea unei linii de producere a cuielor de construcție – prima de acest gen din Republica Moldova. Sperăm că acest atelier va genera suficiente resurse pentru a asigura activitatea continuă a cantinei sociale mobile. Jumătate din suma grantului, de 30 de mii de euro, a fost repartizată pentru procurarea utilajului necesar. Pot spune că suntem unicii producători de cuie din RM. Ținta noastră este binele”, spune reprezentanta organizației.
Cristina Grossu-Chiriac spune că datorită suportului și încrederii UE, dintr-o organizație simplă de familie, ONG-ul a devenit o asociație cu o strategie de dezvoltare și un plan de acțiuni concrete. „Fără suportul UE nu cred că reușeam să livrăm atâtea zâmbete, prânzuri calde și vorbe bune celor care au mare nevoie de suport, grijă și atenție. O societate civilă puternică îi poate face pe oameni să conștientizeze că viața bună la care toți visăm depinde, în primul rând, de implicarea și acțiunile fiecăruia dintre noi”, punctează Cristina Grossu-Chiriac.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”, proiect implementat de către Fundația Est-Europeană, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.
În anul 2019, Asociația Obștească „Baștina mea” din Ciorești, raionul Nisporeni a reușit, cu suportul Fundației Est-Europene, să creeze o cantină socială, care prevede alimentația a 25 de persoane din categoriile defavorizate.
Pentru a putea menține această inițiativă, asociația a găsit de cuviință să înființeze o Întreprindere Socială de Inserție, numită „Taina Codrului”, care la moment prestează servicii de alimentație publică – cu posibilitatea organizării ceremoniilor festive, dar oferă servicii de spălare a hainelor, și mai nou, întreprinderea prestează și servicii de catering.
„Întreprinderea prestează servicii de alimentație publică la un preț redus, iar venitul obținut este reinvestit în alimentația a 25 de persoane din categorii defavorizate”, afirmă directorul Întreprinderii Sociale „Taina Codrului, Gheorghe Guțu.
Proiectul Asociației Obștești „Baștina Mea” este susținut de Fundația Est-Europeană, din resursele Uniunii Europene.
