13.9 C
Chișinău
joi, martie 28, 2024

„EXPERT CLUB 2020” – Business Event pentru tinerii antreprenori din Orhei

La data de 22 octombrie 2020, Centrul de Suport în Afaceri Orhei a organizat un Business Event pentru tinerii antreprenori. „EXPERT CLUB 2020” s-a bazat pe promovarea conceptului de comunicare, colaborare și asociere între experți și tinerii antreprenori.

„Scopul acestui eveniment a fost să creăm un anturaj favorabil pentru antreprenorii din regiunea Orhei, să comunice, să facă cunoștință unul cu celălalt, să creeze parteneriate. Antreprenorii au dat dovadă de interes sporit față de acest eveniment. Sunt în sală peste 40 de antreprenori tineri și sunt câțiva și viitori antreprenori, care stau la gânduri dacă să lanseze sau nu o afacere. Acest eveniment a fost realizat în cadrul proiectului Centrului de Suport în Afaceri, promotor al businessului mic și mijlociu, proiect finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene”, a menționat Elena Lupan, director executiv Centrul de Suport în Afaceri Orhei.

La eveniment au fost invitați experți locali, dar și tineri care doresc să-și dezvolte o afacere.

Angela Gladei, fondatoarea SRL „BDC Creative”, a povestit faptul că oamenii sunt resursa principală într-o afacere:„Oamenii – resursa principală și ei fac diferența. Întotdeauna la curs le spun că un produs, un proces, un utilaj, un mod de promovare o să fie copiat de orice concurent, dar diferența o să o facă oamenii. Modul în care oamenii pe care îi ai sunt loiali companiei și ei transmit mesajul, dar ei trebuie să se simtă bine ca să fie loiali. Un om dacă nu se simte bine în companie, cel mai corect ce o să facă – o să tacă. Dar, dacă lucrătorul tău nu-ți promovează ceea ce tu faci și nu spune bine de tine, atunci nu te aștepta să ai clienți, ei fac diferența și ei sunt resursa de bază”.

În cadrul evenimentului experții locali au discutat despre diversificarea produselor, schimbarea genului de activitate și cum e să te lansezi în plină pandemie.

„De 4 ani gestionăm în Moldova o afacere frumoasă, prestăm servicii de curățenie și pandemia a afectat activitatea tuturor, nu numai a antreprenorilor simpli și ne-a dat planurile peste cap. La un moment dat, pur și simplu au dispărut solicitările și mi-a luat două săptămâni ca să iau decizia că trebuie să ne orientăm spre primele necesități ale oamenilor și anume am deschis un mic butic de fructe și legume, unde am inclus și livrarea acestora la domiciliu. Având șase persoane angajate, a apărut în primul rând necesitatea de a le oferi un post de lucru, de ai menține, pentru ca să nu-i pierdem și ulterior să trecem ușor la serviciul nostru. În trei luni au revenit solicitările, am revenit cât de cât la normal, nu este totul așa cum a fost, dar suntem pe piață. Reactivăm cu toată echipa, nu am pierdut oameni în toată această perioadă, toți angajații au rămas cu noi și la moment gestionăm în continuare serviciile noastre de curățenie”, afirmă Victoria Gospodarenco, fondatoarea SRL „Happy Family”.

Pelagheia Țipu, fondatoarea SRL „Textile Contact”:„Afacerea trebuie să rezoneze cu tine, trebuie să aibă o filozofie și un impact social enorm”.

Participanții la acest eveniment au discutat despre importanța unor astfel de evenimente pentru tinerii antreprenori, care doresc să-și inițieze o afacere.

„Asemenea evenimente eu cred că sunt foarte importante. Anume aceste evenimente ne ajută să ne formăm ca antreprenori, să ne aprofundăm în lumea antreprenorială și să facem cunoștință cu oameni mult mai experimentați ca noi”, spune Maria Șatravca, fondatoarea „Damma Broder”.

Galerie foto: Centrul de Suport în Afaceri Orhei

Imagini: Alex Gurduza

Zinaida Capațina

Acest eveniment a fost realizat de A.O. Agenția Regională de Dezvoltare Durabilă Orhei cu suportul financiar al Uniunii Europene și Suediei prin intermediul Fundației Est-Europene în cadrul Proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”.

Corina Erhan: 10 sfaturi pentru tinerii care își doresc să devină antreprenori

Corina Erhan este coordonatoare la Fondul pentru Tineri Orhei, Fondul de Antreprenoriat pentru Tineri Orhei și director de proiect la Centrul de orientare și ghidare în carieră Orhei. În proiectele pe care le coordonează susține tinerii antreprenori să-și dezvolte o afacere în Republica Moldova. În acest material vine cu zece sfaturi pentru tinerii care-și doresc să devină antreprenori.

Dacă vei să devii antreprenor:

·         Explorează-ți unicitatea! Pasiunea ta, atitudinea, curajul, valorile tale vor oferi afacerii acea unică interpretare pe care o cauți.

·         Setează-ți viziunea, misiunea și scopurile. Altfel nu ai să știi dacă mergi acolo unde vrei să ajungi. Revizuiește-le din când în când, dar, nu uita, valorile sunt temelia pe care construiești afacerea. Ai grijă ca acest set – viziune, misiune, scopuri, valori – să le știe și echipa ta.

·         Lansează afacerea într-un domeniu în care deții o doză considerabilă de expertiză. Ori, asigură-te că cel care poartă expertiza are aceleași scopuri, valori, viziuni de viitor ca și tine.

·         Învață permanent! Această investiție de timp, efort, uneori și bani, va da cel mai bun profit.

·         Ține-te de cuvânt! Acest obicei va clădi brand-ul tău și al afacerii tale.

·         Ține o agendă – va fi un instrument bun de planificare, dar și un contor care te va ajuta să vezi dacă timpul tău lucrează pentru tine și afacerea ta.

·         Ia decizii tu! Informează-te, cere sfaturi de la experți, cântărește, analizează avantaje, evaluează riscuri, implică oameni  în brainstorming, dar ia decizia tu – e afacerea ta.

·         Calculează, dar nu fi zgârcit! Banii vor să fie numărați cu grijă, dar afacerea trebuie menținută ca și spirit, ca și mers în pas cu vremea, ca și optimizare a costurilor – iar aceasta înseamnă investiții.

·         Ține legătura cu statul. Trebuie să știi ce îți propun politicile publice, dar și să accesezi acele mecanisme prin care poți să comunici despre problemele și provocările tale.

·         Lucrează nu doar pentru afacere, dar și asupra ta. Descoperă ce dimensiuni noi îți poți da, ce a rămas neexplorat și îți poate oferi inspirație dar și noi venituri.

Foto copertă: Arhiva personală

Zinaida Capațina

Natalia Postolachi, director executiv al AO CASMED: „Noi mergem pe principiul că dacă sunt lucruri imposibil de realizat, noi să demonstrăm că se poate de realizat. În acest sens, ne-am propus să găsim soluții inovative pentru a face schimbări”

Natalia Postolachi este director executiv al Asociației Obștești „Centrul de Asistență Socio-Medicală la Domiciliu” (CASMED). În acest interviu, aceasta ne-a relatat despre necesitatea organizațiilor prestatoare de servicii, scopul – Care este specificul organizației CASMED?acestora, dar și provocările cu care se confruntă la nivel local, dar și național.

– Care este specificul organizației CASMED?
– Inițial, a apărut organizația Pro Cooperare Regională care acoperea patru domenii: social, medical, economic și mediu și agricultură. În 2009 a avut loc o evaluare a programului organizației și a fost înaintată sugestia ca Pro Cooperare Regională să-și focuseze activitatea pe un domeniu mai restrâns, iar pentru celelalte domenii să se creeze alte organizații. Astfel, în anul 2010, a luat naștere Asociația Obștească „Centrul de Asistență Socio-Medicală la Domiciliu” (CASMED).
Asociația a fost fondată de către șase organizații, cu zece ani în urmă. În sine CASMED este o organizație care lucrează la Firul Ierbii și a fost fondată din dorința de a ajuta și sprijini pe cei vulnerabili, de a contribui la îmbunătățirea sănătății și calității vieții lor, iar în acest scop, CASMED oferă servicii integrate medico-sociale de îngrijire la domiciliu. De asemenea, un serviciu mai recent dezvoltat, cu suportul Fundației Soros Moldova și a Delegației Uniunii Europene, este Serviciul Social Echipa Mobilă – dezvoltat în raionul Glodeni, în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială. Mai instruim și persoanele în etate și pacienții pentru diferite inițiative civice. Totodată, CASMED sprijină crearea grupurilor de auto suport  pentru vârstnici și nemijlocit ajută localitățile, în special autoritățile publice locale, ca să devină mai prietenoase vârstei. Suplimentar, în perioada rece a anului sprijinim cantine sociale, anul trecut am făcut acest lucru pentru zece cantine, în decursul a patru luni și la fel ne propunem să facem și anul acesta.

– Ce categorii de persoane pot beneficia de serviciile sociale CASMED?
– Beneficiarii noștri sunt în mare parte persoanele cu dizabilități și persoane în etate, dar depinde de specificul serviciilor. Spre exemplu, pentru serviciul social al echipei moile avem atât copii cât și adulți, pentru servicii integrate socio-medicale și îngrijire la domiciliu – avem doar adulți.
Serviciile profesioniste pe care le-am dezvoltat – serviciile echipei mobile și cele de îngrijire la domiciliu, sunt prestate conform standardelor, întrucât CASMED este acreditat în prestarea serviciilor medicale și sociale de îngrijire la domiciliu. Grupele de beneficiari sunt predefinite în regulamentele de organizare și funcționare și în standardele minime de calitate.
Dacă e să vorbim despre beneficiarii cantinelor sociale, atunci noi avem listele elaborate de către asistenții sociali împreună cu autoritățile publice locale și astfel de servicii pot beneficia inclusiv copiii sau familiile cu venituri mici, rămâne la decizia autorităților publice să stabilească cine sunt grupele țintă.

– Care sunt dificultățile în momentul creări unei organizații prestatoare de servicii?
– Cred că cu o astfel de problemă se confruntă majoritatea organizațiilor proaspăt înființate – lipsa finanțatorilor. Primii doi ani noi nu am avut finanțare decât de la Organizația HEX care a sprijinit CASMED-ul încă e la început. Orice organizație nou creată dacă nu are un finanțator stabil, aceasta nu are nici o șansă să se dezvolte. Noi acest lucru l-am avut și acesta a fost marele nostru noroc.
Totodată, donatorii care nu știu ce înseamnă să fii un prestator de servicii, au aceeași abordare față de organizațiile prestatoare de servicii și cele ce nu prestează sericii, dar munca, volumul de lucru și responsabilitatea e diferită pentru aceste două tipuri de instituții. Plus la aceasta, lucrând în calitate de prestator, activezi după anumite standarde. Sunt încheiate diverse contracte de prestare a serviciilor și respectiv trebuie să îți asumi anumite responsabilități și indiferent dacă ai resurse financiare și umane sau nu, trebuie să prestezi acele servicii. Anume din acest motiv al responsabilității foarte mari, apar puține organizații prestatoare de servicii.

– Există în Republica Moldova un mediu favorabil de dezvoltare a organizațiilor prestatoare de servicii?
– Nu există, deoarece în alte țări, spre exemplu, guvernul lansează diferite concursuri de suport pentru a dezvolta anumite domenii și astfel facilitează apariția prestatorilor publici sau privați. Dacă ar fi despre cei privați să vorbim, la ei au apărut multe organizații mari pentru că au avut, din start, un suport financiar. La noi, însă, aceste organizații apar doar datorită donatorilor, iar statul nu are astfel de programe din păcate.

– Ce impedimente întâlnesc ONG-urile în activitatea lor?
– O problemă pentru prestatorii de servicii ar constitui lipsa unui oficiu. Dacă ești o organizație ce nu prestează servicii și nu necesită o acreditare, atunci liber poți închiria un spațiu și oricând să-l schimbi. Altceva, însă, este atunci când prestezi servicii. Odată cu modificarea oficiului, trebuie modificat întreg pachetul de documente, iar în această perioadă instituțiile de control sunt în drept să suspende activitatea din motiv că actele nu sunt în regulă. Apoi modificând oficiul, din nou este necesară verificarea oficiului pentru a primi o autorizare sanitară. Și în tot acest timp instituția nu-și poate permite să-și suspende activitatea întrucât are încheiate anumite contracte cu beneficiarii săi. Acesta consider că e cel mai mare impediment. Noi am avut norocul să putem convinge finanțatorii ca din banii alocați pentru închirierea oficiului să ne procurăm unul pentru a evita astfel de probleme.
Un alt impediment ar fi cadrul legal, unde nu există o metodologie exactă în care să fie descris pas cu pas ce ai de făcut. În acest sens, autoritățile nu prea au curajul să apeleze la serviciile unei organizații întrucât legea achizițiilor spune una, dar metodologiile conexe spun alta și atunci nu există o claritate. Plus la toate, nu există o metodologie de costificare a serviciilor sociale.
Dacă în ceea ce privește serviciile medicale, există o formulă exactă de stabilire a costurilor, domeniul social întâmpină mari provocări la acest capitol. Și atunci autorităților publice le e frică să apeleze la un prestator privat pe motiv că pot fi acuzați de prețurile ce le-au achitat pentru anumite servicii și pot fi acuzați de utilizarea incorectă a fondurilor publice.

– Ce motivează Asociația Obștească CASMED să-și continue activitatea în pofida tuturor impedimentelor?
– Noi mergem pe principiul că dacă sunt cumva lucruri imposibil de realizat, noi să demonstrăm că se poate de realizat. În acest sens, noi ne-am propus să găsim soluții inovative pentru a face schimbări. Este foarte ușor să zici că nu e posibil și să dai mâinile în jos, dar noi ne putem caracteriza prin perseverență și vrem mereu să demonstrăm că totul e posibil.
De asemenea suntem motivați de faptul că tot ceea ce facem, este pentru noi. Având posibilitatea de a vedea anumite lucruri în afara țării, am rămas impresionată de serviciile care sunt acolo și chiar am ajuns la concluzia că nu îmi doresc să îmbătrânesc în Moldova. Peste hotare sunt foarte multe servicii dezvoltate și oamenii au un grad foarte mare de siguranță. Eu chiar nu știu dacă se merită de rămas aici și tocmai din acest motiv noi încercăm să luptăm, să vorbim cu autoritățile, cu consilierii, dar și cu alți oameni ce au funcții decizionale, pentru că noi dezvoltăm pentru noi, ca viitori oameni care o să îmbătrânim aici. În situația mea eu pot pleca oricând din Moldova, așa precum mulți alții o pot face, iar unii chiar au și plecat, dar sunt oameni care deja nu mai pot pleca – persoanele în etate, unele persoane cu dizabilități – și atunci îți pare rău. Noi zilnic mergem în teren și contactăm cu oamenii, iar aceștia mereu ne spun așteptările pe care le au de la conducere. Având zi de zi o astfel de ploaie de nemulțumiri, noi suntem motivați să îi ajutăm pe toți, măcar cum putem.

– Ce practici din afara țării ar putea implementa organizațiile prestatoare de servicii și la noi, în Republica Moldova?
– În toate vizitele în care am fost, noi am încercat să luăm ceva – la nivel de instrumente de lucru, la nivel de abordări, la nivel de metode inovative. Tot ce a reușit să se dezvolte în alte părți și noi vedem că este bine și că este funcțional și la noi – încercăm să aducem în țară. De exemplu, de la colegii noștri din cadrul organizației Caritas Alba Iulia, noi am dezvoltat și implementăm conceptul de chinestetics, acesta fiind un pic mai diferit decât kinetoterapia. Acest concept de chinestetics, în general, a fost implementat pertu a sprijini țările mai slab dezvoltate, care nu au posibilitatea să construiască atât de multe centre de recuperare, unde să se adreseze oamenii ce au suferit vreun accident vascular sau persoanele cu dizabilități. În acest sens, conceptul prevede instruirea pacienților, dar și a rudelor acestora, diferite tehnici și exerciții de restabilire a anumitor mobilități ce au fost pierdute. Întrucât am avut cazuri în care un membru de familie, îngrijind de persoana cu mobilități reduse, a dezvoltat o hernie de disc deoarece nu ridica corect pacientul. În sine, sunt niște tehnici simple, dar care până la urmă au beneficii atât pentru pacient cât și pentru persoana ce-l îngrijește.
La moment, avem un proiect comun, la fel cu colegii din România, în cadrul căruia lucrăm asupra tratamentului modern al plăgilor.

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului „Building partnerships for transparent and improved state support offered to CSOs in the Republic of Moldova 2020”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în parteneriat cu Centrul European pentru Legislație Non-profit (ECNL), ca parte a Asistenței Tehnice pentru Moldova, gestionat de ECNL, și cu suportul Agenției Suedeze de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare. Proiectul este posibil datorită Centrului International pentru Legislație Non-profit (ICNL) prin Inițiativa Spațiul Civic. Această publicație este finanțată de către Guvernul Suediei. Guvernul Suediei nu împărtășește neapărat opiniile exprimate de autori. Autorii își asumă întreaga responsabilitate pentru conținut.

Zilele filmului Românesc din Republica Moldova

Zilele Filmului Românesc (ZFR) din Republica Moldova revine în perioada 22-25 octombrie cu 11 lungmetraje atât noi, cât și clasice.

Cea de-a 6-a ediție a evenimentului se va desfășura online, din cauza condițiilor speciale, determinate de pandemia de Covid-19.Cinefilii vor putea viziona filmele gratuit pe pe noul site al evenimentului – www.zfrmd.ro, la orele indicate în program.Accesul la filme este limitat exclusiv la teritoriul Republicii Moldova.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.Evenimentul este finanţat de: Centrul Național al Cinematografiei din România, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.Parteneri sponsori: Balkan Pharmaceuticals, Arhiva Națională de Filme din România, DACIN SARA, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Hero Pictures.

image description

Târgul meșterilor populari desfășurat cu ocazia sărbătorii „Hramul orașului Chișinău”

Astăzi, 14 octombrie 2020, cu ocazia sărbătorii „Hramul orașului Chișinău”, au fost organizate mai multe târguri în toate sectoarele municipiului. În centrul capitalei s-a desfășurat târgul meșterilor populari, iar în celelalte sectoare au fost organizate iarmaroace cu produse ecologice a producătorilor autohtoni.

La târgul meșterilor populari sau Expoziția „TEZAUR FOLCLORIC” desfășurată în Scuarul Catedralei Mitropolitane, au fost invitați meșteri populari din Republica Moldova care au prezentat lucrările lor.

„Sunt membră a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova și am fost anunțată despre acest târg organizat în centrul capitalei. Eu fac parte dintr-o familie de ceramiști și mă ocup cu confecționarea diferitor obiecte din ceramică decorativă și tradițională – oale și farfurii”, a spus membra Uniunii Meșterilor Populari, Savițkaia Baraghin Iarîna.

La expoziția de artă din centrul capitalei au fost prezentate lucrări de pictură, artizanat, costume populare, cioplit în lemn, floristică, port popular.

„Despre acest târg am aflat de la Uniunea Meșterilor Populari din Moldova, ei m-au îndrumat să vin aici. Eu mă ocup cu ceramica decorativă, confecționez obiecte din lut roșu”, povestește Tatiana Marinescu, membră a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova.

La inaugurarea sărbătorii „Hramul orașului Chișinău” a fost inclus și un concert de muzică folclorică.

Șefa direcției de Cultură din Municipiul Chișinău, Valentina Volontir a menționat faptul că acest târg a meșterilor populari este dedicat sărbătorii hramului orașului Chișinău: „Știm foarte bine că din cauza acestei perioade pandemice, meșterii nu și-au dat întâlnire de mult timp și noi am decis să le oferim această șansă. Meșterii respectă toate normele necesare și au acceptat invitația foarte bucuroși. Ne-am propus să nu organizăm manifestări de amploare și de aceea în Municipiul Chișinău sunt 15 locații unde vor fi organizate astfel de activități. Doar acest eveniment este de muzică folclorică dedicată tradițiilor”.

„Evenimentul este organizat de Direcția Cultură a Primăriei Municipiului Chișinău și face parte din programul amplu. Amplu ca și număr de evenimente și nu neapărat ca și amploare a evenimentelor, pentru că toate sunt organizate într-un format restrâns. Încercăm să respectăm cele câteva reguli de bază specifice perioadei în care suntem. Evenimentele se desfășoară în cadrul zilei hramului orașului”, afirmă prezentatorul concertului, Iurie Nistorică.

Persoanele prezente la eveniment au fost informate despre regulile care trebuie respectate în această perioadă.

„Informații despre acest eveniment am aflat de pe rețelele sociale. Evenimentul s-a organizat cu scopul ca oamenii să se culturalizeze, pentru că la aceste târguri vin persoane cu lucrări foarte frumoase care se referă la anumite tradiții populare. Deși sunt mai puțini oameni prezenți decât în ceilalți ani din cauza situației în care ne aflăm, oamenii prezenți se bucură de acest târg”, povestește Cristina Vasilașcu.

Evenimente culturale au fost organizate în toate sectoarele Municipiului Chișinău cu ocazia sărbătoririi hramului orașului.

Zinaida Capațina

Asociația Obștească „Mitropolitul Gurie Grosu” țintește spre binele suferinzilor

Din dorința de a promova activitatea și personalitatea Mitropolitului Gurie Grosu au creat o asociație care-i poartă numele. Ideea a venit din partea rudelor înaltului ierarh și a unor susținători ai valorilor promovate de Mitropolit. ONG-ul este implicat în multiple acțiuni culturale și de caritate.

Strănepoata Mitropolitului, Cristina Grossu-Chiriac, este unul dintre fondatorii Asociației „Mitropolitul Gurie Grosu”, care și-a început activitatea în 2014. Principala menire a organizației este valorificarea patrimoniului cultural-spiritual al distinsului ierarh al Basarabiei și propagarea operei sale didactice, istorice și spirituale. „Mitropolitul Gurie este o personalitate deosebită. Pe lângă faptul că a fost primul Mitropolit al Basarabiei, a fost cel care a binecuvântat Actul Unirii de la 1918, a avut curajul, în 1917, să publice primul Abecedar cu grafie latină”, spune coordonatoarea de proiecte a Asociației, Cristina Grossu-Chiriac.

Până acum, ONG-ul a organizat multiple simpozioane științifice, seminare, lecții și expoziții, în colaborare cu instituțiile culturale din țară. Recent a avut loc premiera filmului documentar „Gurie Mitropolitul”, „Documentarul, realizat din sursele financiare ale asociației, este dedicat celebrării a 100 de ani de la urcarea în treaptă arhierească a primului Mitropolit al Basarabiei. Totodată, pe parcursul ultimului deceniu a fost editată trilogia „Mitropolitul Gurie – misiunea de credință și cultură” și organizate multiple evenimente de promovare a valorilor culturale naționale”, mai adaugă Cristina Grossu-Chiriac.

Pe lângă activitatea culturală, asociația a reușit să readucă zâmbetul pe chipul multor oameni neajutorați. Cu sprijinul Asociației Filantropice „Pro-Humanitate” din Germania, membrii organizației au distribuit ajutoare umanitare: produse alimentare, haine, scaune rulante și medicamente în Chișinău, Ialoveni, Soroca, Criuleni, Orhei și alte localități, în sumă totală de peste 550 mii euro. Totodată, datorită acestei colaborări, Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Clinica „Emilian Coțaga” și alte spitale au primit bandaje, pansamente, mănuși de unică folosință, măști medicale, dispozitive medicale și paturi pentru pacienți.

În ultimii ani, Asociația Obștească a reușit să ofere mii de prânzuri calde bătrânilor nevoiași și persoanelor cu dizabilități din Soroca, Strășeni și Criuleni. ONG-ul a contribuit la deschiderea, în perioada rece a anului, a unor cantine sociale temporare. „Aceste persoane au apreciat bineînțeles și prânzul cald pe care-l livram, dar cel mai mult s-au bucurat că cineva le trece pragul și îi întreabă de sănătate. Ne priveau cu atâta căldură și recunoștință. Între timp, au devenit și un fel de membri ai familiei pentru noi și viceversa. Cea mai mare problemă pe care o au acești oameni nu este durerea sau foamea, dar singurătatea”, precizează coordonatoarea de proiecte a Asociației.

În 2019, organizația „Mitropolitul Gurie Grosu” a inițiat serviciul cantinei sociale mobile în orașul Ialoveni, susținut de proiectul de antreprenoriat social „Cu bine spre bine”, finanțat de UE, cofinanțat de Suedia, prin intermediul Fundației Est-Europene.

„Proiectul contribuie la extinderea activităților noastre prin instituirea unui serviciu alternativ – cantină socială mobilă destinată persoanelor în etate aflate în dificultate din orașul Ialoveni și din satele din împrejurime. Datorită suportului European, am reușit deschiderea unei linii de producere a cuielor de construcție – prima de acest gen din Republica Moldova. Sperăm că acest atelier va genera suficiente resurse pentru a asigura activitatea continuă a cantinei sociale mobile. Jumătate din suma grantului, de 30 de mii de euro, a fost repartizată pentru procurarea utilajului necesar. Pot spune că suntem unicii producători de cuie din RM. Ținta noastră este binele”, spune reprezentanta organizației.

Cristina Grossu-Chiriac spune că datorită suportului și încrederii UE, dintr-o organizație simplă de familie, ONG-ul a devenit o asociație cu o strategie de dezvoltare și un plan de acțiuni concrete. „Fără suportul UE nu cred că reușeam să livrăm atâtea zâmbete, prânzuri calde și vorbe bune celor care au mare nevoie de suport, grijă și atenție. O societate civilă puternică îi poate face pe oameni să conștientizeze că viața bună la care toți visăm depinde, în primul rând, de implicarea și acțiunile fiecăruia dintre noi”, punctează Cristina Grossu-Chiriac.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”, proiect implementat de către Fundația Est-Europeană, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

ÎS „Taina Codrului” prestează servicii de alimentație publică și catering întru susținerea unui proiect social din comuna Ciorești

În anul 2019, Asociația Obștească „Baștina mea” din Ciorești, raionul Nisporeni a reușit, cu suportul Fundației Est-Europene, să creeze o cantină socială, care prevede alimentația a 25 de persoane din categoriile defavorizate.

Pentru a putea menține această inițiativă, asociația a găsit de cuviință să înființeze o Întreprindere Socială de Inserție, numită „Taina Codrului”, care la moment prestează servicii de alimentație publică – cu posibilitatea organizării ceremoniilor festive, dar oferă servicii de spălare a hainelor, și mai nou, întreprinderea prestează și servicii de catering.

„Întreprinderea prestează servicii de alimentație publică la un preț redus, iar venitul obținut este reinvestit în alimentația a 25 de persoane din categorii defavorizate”, afirmă directorul Întreprinderii Sociale „Taina Codrului, Gheorghe Guțu.

Proiectul Asociației Obștești „Baștina Mea” este susținut de Fundația Est-Europeană, din resursele Uniunii Europene.  

Imagine: freepik.com

Câștigătorii Campaniei de promovare a lecturii „Cărțile au gust”

În perioada 12.08.2020-31.08.2020 s-a desfășurat Campania de promovare a lecturii „Cărțile au gust”, lansată de către Fondul Pentru Tinerii Orhei. Astăzi, 10.10.2020 au fost anunțați câștigătorii concursului aleși de către partenerii și autorii care au susținut campania.

„Pe timp de pandemie, Organizația Mondială a Sănătății ne roagă să păstrăm distanța socială, de aceea nu am avut posibilitatea să interacționăm cu un număr mare de persoane. Totuși, fiind tineri avem nevoie de interacțiune, emoție, adrenalină. În cadrul echipei Fondului pentru Tineri Orhei, ne-a venit ideea de a organiza o campanie de promovare a lecturii, deoarece cu cărțile nu trebuie să păstrăm distanța socială și ele pot să ofere o gamă largă de emoții necesare pentru noi”, afirmă Maria-Elena Livițchi – membră a Fondului pentru Tineri Orhei.

„Cărțile au gust” a fost un concurs organizat de Fondul pentru Tineri Orhei la care au colaborat autorii – Igor Guzun, Zina Zen, Laura Muruzuc, Lilia Calancea, Victoria Donțov și Aurelia Obreja.

 „Noi am lansat o campanie de promovare a lecturii – „Cărțile au gust”. În cadrul acestei campanii și la lansarea ei au fost implicați toți membrii echipei”, povestește Daniela Goncear – membră a Fondului pentru Tineri Orhei.

 „Procesul de implicare a tinerilor a fost destul de greu, deoarece unii nu-și doresc să-și exprime emoțiile, mulți nu au avut astfel de experiență înainte. A fost interesant pentru noi să-i descoperim din alte părți, să aflăm ce capacități au și să le oferim oportunitatea de a-și arăta talentul. Procesul de scriere a unei recenzii este destul de complicat”, spune Șerepitco Andrei – membru al Fondului pentru Tineri Orhei.

Câștigătorii campaniei de promovare a cititului au fost Magdalena Marandiuc, Elena Lupan, Cristian Băietrău și Maria Gâlcă, care au fost premiați cu „Iubi” și „BiNE” de la Igor Guzun. De asemenea, „Iubi” pentru Alina Roman și „BiNE” pentru Denis Todică și Vlada Pașcan. O surpriză de la Laura Muruzuc pentru Magdalena Marandiuc. De la Zina Zen o carte pentru Mihaela Șerpi. Și câte o carte interesantă de la Fondul pentru Tineri Orhei pentru Maria-Magdalena Borș, Grinco Nadir, Alexandrina Căruță, Alexandru Erhan și Silvia Mudrea. De la Aurelia Obreja o carte pentru Maria Gâlcă, iar Elena Istrati a primit o carte de la Lilia Calancea.

Imagini: Fondul pentru Tineri Orhei

Zinaida Capațina

„Pas cu Pas Găsim Soluții pentru Romii din RM” – proiect de abilitarea societății civile rome

Printre activitățile Asociațiilor Obștești Rome din Republica Moldova se numără: promovarea drepturilor omului, dezvoltarea comunitară, educație, sănătate, protecția mediului și altele. În 2016, printr-un acord comun privind fortificarea unei platforme rome, s-a creat Coaliția „Vocea Romilor”. Aceasta este o uniune benevolă a asociațiilor rome din Republica Moldova, la moment alcătuită din 35 ONG-uri rome care reprezintă regiunile de Sud, Centru și Nord, partea stângă a Nistrului, UTA Găgăuzia, ce își propun contribuirea și Monitorizarea Politicilor Publice existente relevante persoanelor de etnie romă.

Coaliția „Vocea Romilor”, în comun cu organizațiile membre au lansat proiectul intitulat „Pas cu Pas Găsim Soluții pentru Romii din RM”, care are la bază obiectivul de reducere a sărăciei și a creșterii potențialului economic, promovarea diversității culturale și combaterea stereotipurilor negative existente, îmbunătățirea participării romilor la viața publică. „Prin realizarea acțiunilor comune cu participarea societății rome vom spori participarea și dezvoltarea capacităților organizațiilor neguvernamentale rome din țară prin menținerea unei platforme de dialog dintre ONG rome și guvern. În procesul de monitorizare și analiză a politicilor publice vom contribui la elaborarea de politici noi specifice grupului țintă”, afirmă Silviana Feraru, secretar general al CVR.

La baza dezvoltării proiectului, susțin membrii CVR, a stat situația socială defavorizată și condițiile de viață precară a persoanelor de etnie romă care trăiesc în Republica Moldova, dar și lipsa mecanismului de implementare a politicilor de incluziune socială a romilor.

Nimic nu este ușor la început…

Inițiativa a fost susținută de comunitatea romilor, dar totodată nu au lipsit și provocările „Nimic nu este ușor la început, când situația unui grup de persoane este vulnerabilă, eventual au așteptări mari de la cei care doresc să intervină cu soluții, dar pas cu pas romii simt că CVR este o voce care poate influența politicile existente în beneficiul lor și propune soluții către decidenți. Cunoaștem că nivelul de educației în rândul romilor este mai redus decât cel al majorității, astfel romii percep lucrurile altfel, mereu doresc ca să primească ceva pentru a trăi mai bine, iar discriminarea și ignoranța romilor de către instituții a cauzat absența romilor în dezvoltarea socială și participarea în procesele de luare a deciziilor”, relatează secretara generală a Coaliției „Vocea Romilor”.

„Comunitatea romă are multe probleme. Faptul că nu au posibilitatea de a găsi un post de muncă, la ei în familii predomina sărăcia. De aici începe absența de la școală și multe alte neajunsuri. Am identificat familii ale căror copii nu frecventează regulat școala, am discutat cu ei ca să le perfectăm dosarele, împreună cu asistentul social, pentru a beneficia de ajutor social. Încercăm să facilităm înregistrarea romilor la AOFM, la documentare, etc.”, relatează Ion Drangoi, membru CVR.

CVR se implică în toate localitățile în care activează mediatorii comunitari și liderii romi. La moment organizația susține 35 ONG-uri care sunt membre CVR, le oferă suport logistic și ghidare în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea romă pe care o reprezintă. „În cadrul proiectului dat, anul acesta abilităm 6 ONG rome cu privire la elaborarea proiectelor comunitare pentru susținerea inițiativelor comunităților de romi, pe domeniile: împuternicirea și dezvoltarea rețelei de mediatori comunitari; facilitarea accesului la servicii decente de sănătate publică; activități de abilitare a părinților (în special a femeilor rome); dezvoltare comunitară din perspectiva drepturilor omului; activități de promovare a patrimoniului cultural al romilor; și activități de mobilizare civică a tinerilor romi”, afirmă Silviana Feraru. Totodată, în urma participării la seminarele de instruire, organizațiile vor beneficia și de un mini-grant pentru implementarea ideilor sale.

Oamenii trebuie implicați și activați în dezvoltare personală și apoi cea socială…

Despre obținerea grantului oferit de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Suedia, prin intermediul Fundației Est-Europene, Silviana Feraru afirmă: „Am fost creduli și sinceri în fața finanțatorilor. Îmi place mult devizul „Nimic pentru romi, fără de romi”. Putem menționa că o problemă a unui grup defavorizat și discriminat, se poate soluționa doar dacă se duce cont de specificul și gândirea abordată față de ei.

Statul nu a oferit persoanelor defavorizate nimic altceva decât ajutorul social, fapt ce duce la degradare și sărăcie. Oamenii trebuie implicați și activați în dezvoltare personală și apoi cea socială. Grantul dat ne ajută să ne dezvoltăm capacitățile și astfel putem influența politicile și participa în procesele de luare a deciziilor. Grantul fost un suport real în abilitarea societății civile rome.

Pentru a monitoriza și evalua implementarea politicilor și a iniția reforme este nevoie de participare, de a organiza evenimente cu decidenții, vizite în teritoriu pentru a constata problemele, mese rotunde cu participarea mai multor persoane interesate și multe alte activități care soluționează problemele conform indicatorilor de rezultat ai proiectului. De menționat că în cadrul proiectului s-au elaborat un set de rapoarte/studii privind situația problematică a romilor și un set de recomandări/amendamente/avize pe care la moment Coaliția „Vocea Romilor” le promovează și o parte din ele sunt preluate de instituții”.

Acest proiect este implementat cu suportul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.

Imagini: Arhiva personală

Elena Macarici: „Gențile croșetate din fire textile au nevoie de o îngrijire mai specială”

Elena Macarici este fondatoarea „Gatmann Eklusive Taschen”, care este o mini-afacere de producere a genților handmade, din fire textile din bumbac. Fiecare model de geantă este personalizat conform preferințelor clientei, iar mai multe lucruri referitoare la metodele de creare sau materialele folosite, vedeți în acest interviu.

1) Cum s-a născut ideea de a crea genți handmade?

Este un hobby pe care l-am pus în practică în perioada când nu activam nicăieri. Am văzut la cineva o gentuță handmade asortată într-un outfit minunat și mă gândeam oare cum ar fi să creez și eu așa ceva. Astfel studiind multe scheme, video-uri, am pus în practică imaginația mea și am început a crea. În viitor sper și tind spre asta ca hobby-ul meu să crească într-o mini-afacere.

2) Care sunt metodele pe care le folosești pentru crearea genților?

În primul rând îmi aleg cu grijă materialele, apoi îmi iau un pix și o foaie și încep să desenez schema viitoarei mele genți. Toate modelele sunt adoptate după gustul și personalitatea mea. Desigur, nu uit de preferințele clientelor mele. Eu creez la comandă genți personalizate, iar de aceea țin cont că pe lângă ideea mea să persiste și personalitatea persoanei care urmează să o poarte.

Am îndrăgit bumbacul, de aceea firele folosite de mine sunt 100% textile din bumbac. La fel și materialul pentru căptușeală este din bumbac. Aleg bumbacul pentru că este natural și mai ușor de îngrijit. Accesoriile sunt individuale și la alegerea clientei. Gențile croșetate din fire textile au nevoie de o îngrijire mai specială, de aceea odată cu primirea gentuței comandate, stăpâna primește instrucțiuni de îngrijire. Și da, un moment destul de important este că înainte de a transmite geanta finalizată, eu o prelucrez cu spray-hidrofug pentru a o proteja de umiditate și murdărie.

3) Ce înseamnă denumirea pe care ai ales-o pentru mini-afacerea ta – „Gatmann Exklusive Taschen”?

,,Gatmann” este numele meu după soț. El este cel mai mare susținător al meu, atât din punct de vedere moral, cât și financiar, iar ,,Taschen” din germană înseamnă genți. Și de ce ,,Exklusive”, pentru că fiecare geantă este creată special pentru stăpâna sa și nimeni nu mai are una la fel. Chiar dacă se repetă modelul,  se schimbă căptușeala, accesoriile și se adaugă personalitatea viitoarei stăpâne. 

4) În ce țări au ajuns lucrările tale?

Până când, lucrările mele au fost distribuite în Germania și Republica Moldova, dar gentuțele  se livrează oriunde în lume dacă clientul își dorește să facă o comandă.

5) De unde te inspiri atunci când creezi o geantă personalizată?

Mă inspir din dorința clientei și din materialele pe care le am la dispoziție. Combin firele cu pielea, cred că așa geanta arată mult mai stilată. Nu sunt unica persoană care creează gentuțe handmade, dar mereu mă strădui ca modelele realizate de mine să fie mai originale și  ,,Exklusive”.

6) Ce te motivează să continui această mini-afacere?

Vorbele bune, cuvintele de încurajare, clientele mulțumite și deja pasiunea cu care creez gentuțele. Sunt cea mai fericită când văd interes și apreciere asupra lucrărilor mele – asta mă motivează.  Interesant e că toată familia mea a rămas uimită când am început să creez gentuțele. Eu niciodată nu mi-am dat interesul în ceea ce privește croșetatul , cusutul sau oricare alt lucru handmade. Și la orele de educație tehnologică eram cea mai absentă. Lucrurile se schimbă și s-au schimbat acum un an când am venit pentru prima dată în Germania, astfel din lucrător bancar, care era mereu cu capul în cifre, acum sunt concentrată la crearea genților handmade.

Fotografii: Arhiva personală

Zinaida Capațina