15.5 C
Chișinău
vineri, aprilie 19, 2024

Comunitățile Bucovăț, Calfa, Lozova, Sipoteni, Telița și Varnița au beneficiat de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală

Comunitățile Bucovăț și Lozova din raionul Strășeni, Calfa, Telița și Varnița din raionul Anenii Noi și Sipoteni din raionul Călărași, au beneficiat astăzi de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală și organizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”.

La instruirea organizată în format de teleconferință au fost prezenți peste 25 de participanți și participante – consilieri locali, angajați ai primăriilor, precum și cetățeni interesați de procesele de bugetare la nivel local din comunitățile Bucovăț, Calfa, Lozova, Telița, Sipoteni și Varnița care au fost ghidați privind aspectele și tehnicile de monitorizare a cheltuielilor bugetare pe primele șase luni ale anului 2020 și pregătirea proiectului de buget local pentru 2021.

Această activitate face parte din proiectul „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Programului de grant „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS).

În mesajul său din debutul instruirii on-line, Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, a specificat scopul acestui eveniment și ce beneficii aduce comunităților: „Astăzi continuăm programul nostru de asistență pentru primării, cetățeni, reprezentanți ai administrațiilor publice locale, organizații non-guvernamentale locale, grupuri de inițiativă care își planifică să sporească transparența proceselor decizionale în comunitățile lor. Acest proces care îmbină transparența și dezvoltarea locală aduce beneficii importante comunităților: servicii calitative, investiții etc.”

Instruirea de pe 28 iulie 2020 a fost facilitată de către formatori cu o bogată experiență de administrare a fondurilor publice la nivel local, iar printre subiectele prezentate s-au numărat componentele bugetului public național, nivelele de bugete, structura veniturilor în bugetele locale, competențele autorităților publice locale în efectuarea cheltuielilor bugetare, balanța bugetelor locale, procesul bugetar, asigurarea dezvoltării și finanțării serviciilor sociale pentru diverse grupuri  defavorizate etc.

Printre mesajele finale ale acestei instruiri s-a regăsit și faptul „nimic nu ne oprește în a ne instrui și a ne îmbogăți cunoștințele, de a fi mai performanți în prestarea unor servicii publice de calitate pentru populație”.

Această instruire on-line pentru comunitățile Bucovăț și Lozova, raionul Strășeni, Calfa, Telița și Varnița, raionul Anenii Noi, și Sipoteni, raionul Călărași, a urmat după o activitate similară în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, desfășurată pentru comunitățile din Bravicea, Hârbovăț, Sipoteni și Zubrești, organizată la sfârșitul săptămânii trecut, la 24 iulie 2020.

Articolul a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Comunitățile Bravicea, Hârbovăț, Sipoteni și Zubrești au beneficiat de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală

Comunitățile Hârbovăț, raionul Anenii Noi, Zubrești, raionul Strășeni, și Bravicea și Sipoteni, raionul Călărași, au beneficiat astăzi de o instruire on-line, axată pe procesul de bugetare locală și organizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”.

Consilieri locali, angajați ai primăriilor, precum și cetățeni interesați de procesele de bugetare la nivel local din comunitățile Bravicea, Hârbovăț, Sipoteni și Zubrești au fost instruiți privind aspectele și tehnicile de monitorizare a cheltuielilor bugetare pe primele șase luni ale anului 2020 și pregătirea proiectului de buget local pentru 2021.

Această activitate, desfășurată în regim de teleconferință a reunit peste 30 de participante și participanți, face parte din proiectul „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Programului de grant „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS).

„Ne dorim ca cetățenii din comunitățile dumneavoastră să fie implicați atât în acțiunile de dezvoltare comunitară, cât și în administrarea locală. Iar această participare poate fi obținută prin asigurarea unei transparențe la toate etapele de bugetare locală”, a afirmat în mesajul său adresat participanților și participantelor Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici.

Instruirea de pe 24 iulie 2020 a fost facilitată de către formatori cu o bogată experiență de administrare a fondurilor publice la nivel local, iar printre subiectele prezentate s-au numărat componentele bugetului public național, nivelele de bugete, structura veniturilor în bugetele locale, competențele autorităților publice locale în efectuarea cheltuielilor bugetare, balanța bugetelor locale, procesul bugetar, asigurarea dezvoltării și finanțării serviciilor sociale pentru diverse grupuri  defavorizate etc.

Printre mesajele finale ale evenimentului, exprimate de către participanții și participantele la instruire, s-au făcut remarcate cele care vizau caracterul util și clar în expunerea materialului, precum și dorința ca „oamenii să trăiască în sate și orașe bine administrate”.

Această instruire on-line pentru comunitățile Bravicea și Sipoteni, raionul Călărași, Hârbovăț, raionul Anenii Noi, și Zubrești, raionul Strășeni, și Sipoteni, raionul Călărași, a urmat după o activitate similară în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, desfășurată pentru comunitatea din Chetrosu, Anenii Noi, și organizată la 14 iulie 2020.

 Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

#dezvoltmd, #EuropeanUnion, #CivilSociety

Vadim Șterbate a publicat cartea „99 de atracții turistice din R. Moldova”

Vadim Șterbate este jurnalistul și fotograful din Republica Moldova care a publicat recent o carte despre turismul intern – „99 de atracții turistice din R. Moldova”. Prin această carte Vadim inspiră moldovenii să descopere atracțiile turistice autohtone, mai multe curiozități descoperiți în interviu.

– Cum ți-a venit ideea de a scrie această carte?

– Ideea nu este a mea. Acum doi ani am fost contactat de fostul meu coleg de la matinalul „Prima oră”, Virgil Botnaru, care activează la Editura „PRUT”, cu propunerea de a face un album turistic despre atracțiile dintre Nistru și Prut. Am zis hai să încercăm. Ideea a fost susținută și de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova fiind aprobată de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale.

Apoi m-am întâlnit cu Olga Stanciu, directoarea editurii „Prut Internațional” și echipa de acolo, unde am discutat cum ar trebui să fie cartea. Cred că au avut ceva bătăi de cap cu mine, care nu am practică în domeniul editării cărților, dar important că până la urmă publicația a ieșit bine. Deși inițial ne gândeam la o ediție bilingvă, în română și engleză, am abandonat ideea când am înțeles că va trebui să sacrificăm mult din text sau fotografii. Dar ne gândim și la o ediție doar în limba engleză.

– Cum ai descoperit toate cele 99 de atracții turistice?

– Majoritatea le cunoșteam deja. Despre ele făcusem reportaje în presa pe unde am lucrat, dar câteva le-am vizitat pentru prima dată. La cele pe care le cunoșteam mai puțin, cum ar fi vinăriile, am contactat unii cunoscuți care le vizitaseră anterior și am ținut cont și de impresiile lor. Am făcut o listă cu vreo 250 de obiective împărțite pe regiuni – nord, centru și sud, le-am mai filtrat și am ajuns la 99. Nu a fost greu de adunat 99, mai complicat a fost să las doar 99.

– Realizează un top 5 cu locurile tale preferate din carte.

– Este cam complicat, fiindcă îmi plac mai multe. Dar ca importanță și potențial aș selecta Schitul rupestru „Peștera Bechir” din Soroca, morile de la Beșalma, Țiglăul din Corjeuți, Lacul Beleu de la Slobozia Mare și „Peștera Surprizelor” din Criuleni.

– În ce interval de timp ai vizitat toate aceste locuri?

– Mi-am făcut un plan și anul trecut aproape în fiecare sâmbătă și duminică, fie însoțit de familie sau singur, cutreieram obiectivele turistice de pe la noi. Când aveam posibilitatea și destinațiile turistice erau accesibile pentru copii mergeam cu familia, ca să compensez cumva zilele libere ce nu le petreceam acasă. La unele în care nu mi-a reușit să fotografiez ce-am vrut, cum ar fi la vulcanul noroios din Bărboieni care vara trecută era acoperit de ape, am căutat imagini în arhiva mea. După ce la Țipova am lunecat de pe o margine de stâncă și m-am rostogolit într-o râpă, pentru vreo două-trei săptămâni am stat mai mult pe acasă. Apoi iar m-am pornit. Și așa încetul cu încetul le-am adunat, apoi m-am apucat de descifrat notițele și înregistrările de la fața locului, de selectat fotografiile.

– Cartea se bazează doar pe părerea proprie sau conține și alte păreri?

– Este o carte subiectivă, scrisă și motivată de ceea ce cunosc eu. Însă părerea mea se bazează și pe impresiile cunoscuților mei, a reacțiilor celor care au mai fost pe acolo, inclusiv a colegilor jurnaliști care au realizat reportaje despre ele.

Cartea „99 de atracții turistice din Republica Moldova” de Vadim Țterbate a apărut la Editura „PRUT”.

Fotografii: Arhiva personală

Zinaida Capațina

Viorica Zaharia: Echipele participante la hackathonul Puterea a cincea au un teren vast de creaţie

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a lansat cea de-a şasea ediţie a hackathonului media Puterea a cincea cu tema Educaţie media: analizăm, conştientizăm, creăm. Preşedinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, jurnalista Viorica Zaharia, cunoaşte nu din auzite ce înseamnă un consumator de informație educat în spiritul gândirii critice. Cu o experienţă de 21 de ani în presă, ea este pregătită, în calitate de mentor, să-și împărtăşească cunoştinţele în domeniu pentru a ajuta echipele participante să elaboreze proiecte cât mai creative și cu impact. Ce sugestii oferă Viorica Zaharia participanţilor la ediţia din acest an a hackathonului citiţi în interviu.

Media Azi: În acest an, hackathonul Puterea a cincea se axează pentru a treia oară pe tema educaţiei media. Ce credeţi că face valoros acest domeniu şi de ce este important să revenim la el prin prisma inovaţiilor?

 
Viorica Zaharia: Aş zice în primul rând important, apoi valoros. Este important pentru toată societatea, pentru ca toate categoriile de consumatori de presă să fie ajutate să decodifice corect conţinutul media. Chiar şi această pandemie ne-a arătat că, deşi în ultimii ani am avut suficientă activitate desfăşurată în Republica Moldova pe acest segment, oricum unii oameni – ba chiar suficient de mulţi – s-au lăsat induşi în eroare de mituri şi dezinformări răspândite atât în pseudo-presă, cât şi pe social media.
 
De aceea, trebuie să fim permanent „în priză” cu elaborarea, testarea şi aplicarea diferitelor mecanisme şi metode pentru a ajunge la cât mai mulţi oameni. Dar educaţia media nu este doar despre consum, ci şi despre crearea conţinutului media, întrucât astăzi oamenii sunt atât creatori de media – mă refer la reţelele sociale – cât şi consumatori. Prin urmare, terenul de muncă şi creaţie pentru echipele care vor veni la hackathon este vast.
 
Media Azi: În acest an vrem să facem încă un pas în întâmpinarea profesorilor care predau disciplina Educaţie pentru media şi să le oferim nişte instrumente online care i-ar ajuta să facă lecţiile şi mai captivante. Având în vedere că aţi oferit consultanţă în procesul de elaborare a manualelor de Educaţie pentru media, care subiecte credeţi că ar merita o mai mare atenţie din partea participanţilor pentru ca instrumentele pe care le vor crea să fie cât mai utile în procesul de predare-învăţare?  
 
Viorica Zaharia: Este exact ce voiam să le sugerez echipelor să facă – să se concentreze şi pe proiecte care ar ajuta cadrele didactice, nu doar pe instrumente universale de detectare a fake-urilor, de exemplu. Revin la lecţiile pandemiei. Am văzut că şi persoane relativ informate, inclusiv unii profesori, distribuie sau cred în fantasmagorii despre vaccinuri sau tehnologia 5G. Dacă în această perioadă şcolile ar fi funcţionat, profesorii de fizică şi informatică ar fi fost cei mai indicați să explice elevilor, iar ei, la rândul lor – părinţilor, ce reprezintă un cip, cum funcţionează, dacă poate avea vreo legătură cu vaccinul etc.
 
Şcoala are în continuare un rol important în educarea şi informarea societăţii. Mi-aș dori să existe o aplicație, gen Newsalert, care ar atenţiona, de exemplu, cadrele didactice, când în presa specializată din Republica Moldova sau de peste hotare apare o nouă dezmințire a vreunui fals. De exemplu, în perioada pandemiei la noi circulau unele fake-uri pe care presa străină le dezghiocase/dezminţise demult. Nu avem decât să facem cumva ca ceea ce se dezminte în afară să ajungă şi la noi, într-o formă accesibilă publicului nostru.
 
Astfel, dacă ar fi informați la timp, prin astfel de alerte, profesorii ar fi deja pregătiți atunci când vor vedea distribuite aceste fake-uri pe rețele şi îi vor putea atenționa pe elevi. Acesta este doar un exemplu. Educaţia media este, de asemenea, şi despre jocurile online. Câți profesori cunosc ce jocuri preferă elevii şi cât de educative sunt ele? Am putea elabora ceva util şi în acest sens.
 
Media Azi: Hackathonul este un concurs al inovaţiilor şi al ideilor neordinare. În opinia dumneavoastră, cine ar trebui să participe la un hackathon dedicat educaţiei media?
 
Viorica Zaharia: Primul impuls este să răspund că aştept să vină tineri deprinşi cu tehnologia şi care au idei. Dacă mă gândesc mai bine însă, ar fi binevenite echipele mixte, care să includă şi specialişti în IT şi persoane cu experiență în media – care au trecut deja prin anumite experienţe, pot face comparaţii cu alte proiecte deja implementate sau falimentate, pot orienta echipa către piste funcţionale, pot analiza dacă este fezabil sau nu ceea ce se propune. Deci, ar fi bine să participe echipe de IT-işti, specialişti în educaţie şi în media, toţi dornici să experimenteze.
 
Media Azi: Aţi participat în calitate de mentor şi la ediţia din 2018 a hackathonului, prin urmare, cunoaşteţi ce presupune un hackathon şi ce îşi doresc organizatorii de la echipele participante. În acest an, pornind de la experienţa precedentă, ce recomandări aţi avea pentru echipele care se vor înscrie în concurs?
 
Viorica Zaharia: Bineînțeles că orice idee este salutată, mai ales că pentru asta ne adunăm – să găsim cele mai bune soluţii şi să ajutăm la implementarea lor. De aceea, le recomand echipelor ca la elaborarea proiectelor să vină cu idei originale, dar şi fezabile, să ţină cont de realităţile Republicii Moldova, de publicul de aici şi să analizeze puţin şi rata de succes. Ştiu că nu este uşor, dar sunt convinsă că este interesant şi creativ!
 

În perioada 7-9 august  2020, Centrul pentru Jurnalism Independent desfăşoară cea de-a şasea ediţie a hackathon-ului Puterea a cincea. Patru echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi în valoare de 4.250 de dolari fiecare pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor.
 
Detaliile despre programul acestei ediții și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon6.media-azi.md/. La concurs se pot înscrie echipe formate din jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, consumatori media etc. Persoanele interesate se pot înscrie în echipă cu o idee de proiect, completând formularul de înregistrare până pe data de 1 august 2020. Informații găsiți și pe pagina de Facebook a evenimentului. 

A şasea ediţie a hackathon-ului media „Puterea a cincea” este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M)”, finanţat de USAID şi UK Aid şi implementat de Internews în Moldova.

Hackathonul – Puterea a cincea trece pe on-line. Participanţii vor crea instrumente ce vor fi utilizate la orele de Educaţie pentru media

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează cea de-a şasea ediţie a hackathonului media Puterea a cincea, cu tema Educaţie media: analizăm, conștientizăm, creăm. Evenimentul se va desfăşura în perioada 7-9 august 2020, în format on-line.

La ediţia din acest an a hackathonului, participanţii sunt încurajaţi să creeze instrumente ce vor putea fi utilizate de cadrele didactice la orele de Educaţie pentru media, curs opţional lansat în 2017. Totodată, aceste instrumente vor contribui la dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor.

 
Participanţii vor avea la dispoziţie două zile pentru dezvoltarea proiectelor în echipe şi prezentarea produselor demo.
 
La eveniment se pot înscrie echipe formate din jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, consumatori media etc. Echipele se vor înregistra cu o idee de proiect. Pe durata hackathonului, experţii şi mentorii invitaţi vor oferi participanților consultanţă şi expertiză în format online pentru a-şi dezvolta proiectele.
 
Patru echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi în valoare de 4250 de dolari fiecare pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor. După lansare, instrumentele vor fi făcute publice şi vor fi gratuite pentru utilizatori.
 
Pe 7 august va avea loc deschiderea evenimentului în format on-line, unde echipele înscrise în concurs vor face cunoştinţă cu experţii şi mentorii şi vor avea posibilitatea să-şi prezinte ideile de proiect. În cea de-a doua zi, pe 8 august, cinci experţi vor face prezentări şi master-class-uri pe teme precum: actualitatea educaţiei media, instrumentele Web 2.0 în procesul de predare a Educaţiei pentru media în şcoală, modele de abordare a educaţiei media, cum să ne dezvoltăm capacităţile de discernământ informaţional sau cum trebuie să „citim” ştirile. Ulterior, echipele vor demara lucrul la proiecte, fiind asistaţi de la distanţă de mentori.
 
În a treia zi de hackathon, pe 9 august, echipele vor continua lucrul la dezvoltarea proiectelor, cu ajutorul mentorilor. La sfârşitul zilei, proiectele demo vor fi definitivate şi prezentate juriului, care va desemna cele patru echipe câştigătoare.
 
Informaţii despre eveniment şi regulile de participare găsiţi pe site-ul: http://hackathon6.media-azi.md/
 
Participarea la eveniment este gratuită, dar este necesară înregistrarea. Persoanele interesate se pot înscrie în echipă cu o idee de proiect, completând formularul de înregistrare până pe data de 1 august 2020.
 
Pentru detalii suplimentare, nu ezitaţi să ne scrieţi pe adresa de email info@ijc.md.
 
A şasea ediţie a hackathonului media Puterea a cincea este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M)”, finanţat de USAID şi UK Aid şi implementat de Internews în Moldova. 

Eugen Gavriluța: 10 lucruri din Olanda care pot inspira Republica Moldova

Eugen Gavriluța este un tânăr moldovean pasionat de tehnologie care își face studiile în Olanda. A finalizat licența în Informatică la Universitatea de Științe Aplicate Fontys, a făcut un pre-masterat la Universitatea Tehnică din Eindhoven și acum își continuă studiile de masterat la Universitatea Tehnică din Delft. În acest articol, Eugen a enumerat 10 lucruri din Olanda, care după părerea sa, pot inspira Republica Moldova.

Comunitatea liberă și deschisă.

Deseori în Moldova va trebui să faceți o alegere cu riscul de a fi criticat pentru aceasta. Ceea ce este diferit aici în Olanda, fiecare om are libertatea de a gândi cum dorește și poate să facă ceea ce îi aduce plăcere. Oamenii sunt deschiși și primitori, iar când te întâlnești cu cineva pe drum îți vor zâmbi și te vor saluta. Olanda este caracterizată de o societate primitoare, în care 12% din populație sunt din prima generație de imigranți. Cu atât mai mult, limba engleză este vorbită de majoritatea populației, ceea ce ușurează acomodarea unui internațional în comunitatea locală.

Călătoria accesibilă și ușoară.

Olanda are o infrastructură foarte accesibilă pentru deplasarea cu transportul public prin tară. Din experiența personală, înainte de pandemie și stabilirea interdicțiilor, eu călătoream saptămânal în 3 orașe. În Delft unde îmi continuam studiile la masterat, în Eindhoven unde aveam jobul part-time și în Rotterdam acolo unde locuesc. Accesibilitatea orașelor cu transportul public permite și să vizitezi diferite locuri frumoase prin Olanda.

Locuri frumoase de vizitat.

Olanda este foarte frumoasă pentru cei care doresc să o viziteze. Fiecare oraș are specificul său și moștenește tradițiile regiunii în care se află. De 5 ani de când locuiesc aici am reușit să vizitez cel puțin 14 orașe și de fiecare dată ramân impresionat de ceva nou. Un lucru ramâne neschimbat pentru Olanda, și acestea sunt bicicletele.

Transportul ecologic.

Bicicletele treptat devin un simbol al Olandei și deja este cunoscut statistic că densitatea acestora depășește populația Olandei. Aici copii sunt învățați de mici să conducă o bicicletă respectând regulele de circulație. Cu atât mai mult infrastructurile orașelor sunt adaptate bicicliștilor pentru a putea ajunge în orice colț al orașului în maxim 20 de minute. În aceeași ordine, în Olanda devine o tendință comună de a procura mașini electrice.

Politicieni la același nivel cu societatea.

Funcțiile guvernamentale întruchipează o atârnare socială responsabilă. Olanda are o clasă politică mult mai simplă și apropiată poporului decât multe țări europene. Din știrile pe care le urmăresc, nu am avut ocazia să observ ca politicienii să fie însoțiți de mașini speciale ori o echipă întreagă de bodyguarzi. Ca exemplu este momentul foarte cunoscut când prim-ministrul Olandez a venit la propria investire în funcție pe bicicletă.

Studii de calitate.

Eu am venit în Olanda pentru a continua studiile universitare. Aici am finalizat licența și tot aici acum îmi continui studiile la masterat. Prin urmare, din experiența proprie pot zice că în Olanda se face carte. Am simțit asta chiar din primii ani de facultate și am realizat-o atunci când am absolvit cu gândul că eu chiar știu să fac ceva.

Modul de lucru.

Aș putea caracteriza modul de lucru în Olanda printr-o singură frază: „Nu există problemă care nu se rezolvă, acordă-i timp pentru a o soluționa”. În activitatea profesională se evită momentele de stres și neclaritate. Angajații se dedică cu maximă responsabilitate și eficiență. Totodată, aceștia își respectă timpul personal și rar când lucrează peste program.

Modul sănătos de viață.

Chiar dacă în Olanda sunt acceptate drogurile ușoare, de cele mai multe ori acestea sunt folosite doar de turiști. Olandezii duc un mod sănătos de viață și încearcă să facă exerciții regulat. Ca exemplu din colegii mei de universitate ori muncă puțin sunt cei care fumează ori care nu sunt pasionați de un gen de sport.

Agenda, programările și punctualitatea.

Nu cred că am putut accesa vreodata un serviciu public fără a avea o programare înregistrată din timp. În Olanda cât de urgentă nu ar fi o necesitate nu o să evitați programările, desigur sunt și programări de urgență, dar totul trebuie să fie înregistrat și conform unei agende de activitate. Acesta poate întârzia anumite necesități dar oferă oportunitate de planificare al acestora din timp.

Gestionarea crizei pandemice COVID-19.

Olanda a reușit să gestioneze criza pandemică fără a introduce restricții drastice. Guvernul a apelat la responsabilitate societății și a reușit să reducă numărul de cazuri de persoane infectate. În aceeași ordine, Olanda a prezentat un plan general de activitate pentru tot parcursul pandemiei și care sunt normele care trebuie să fie respectate la fiecare etapă. Prin urmare, în situația actuală, cazurile noi de COVID-19 deja se raportează săptămânal și nu în fiecare zi.

Text de Eugen Gavriluța

Fotografii: Arhiva personală

Zinaida Capațina

Elevii Liceului Teoretic Țipala au participat la o instruire on-line în cadrul proiectului „Pilonul Înțelepciunii”

Membrii Consiliului Local al Tinerilor Țipala s-au întrunit la data de 28.06.2020, în cadrul unei ore informative on-line, prin intermediul căreia le-au prezentat elevilor Liceului Teoretic Țipala, avantajele implicării în implementarea proiectului „Pilonul Înțelepciunii”, dar și beneficiile activităților în aer liber și mediul ecologic.

„Scopul proiectului ,,Pilonul Înțelepciunii” este ca cei 550 de elevi ai Liceului Teoretic Țipala, să dispună de un spațiu de 20 m² amenajat, prielnic desfășurării activităților formale și activităților non-formale, meditării, relaxării între pauze până la începutul lunii august 2020. Deasemenea unul dintre obiectivele proiectului a fost sensibilizarea și implicarea a 30 de elevi, tineri voluntari în participarea lucrărilor de amenajare a spațiului de 20m² din teritoriul Liceului Teoretic Țipala până la sfârșitul lunii iulie 2020. Din cauza situației de urgență creată din cauza virusului,  acest obiectiv a fost greu de îndeplinit. Pentru a sensibiliza elevii Liceului Teoretic Țipala, s-a desfășura la data de 28 aprilie, cu ajutorul platformei ZOOM, o oră informativă în cadrul căreia elevilor li s-au prezentat beneficiile participării în implementarea proiectului, dar și beneficiile activităților în aer liber și mediul ecologic. De această activitate au fost responsabile Groza Alexandrina și Cebotar Zinaida. Totodată, în urma acestei activități sperăm să atragem 30 de tineri voluntari ce vor participa la implementarea proiectului”, afirmă Consiliul Local al Tinerilor Țipala.

Activitatea face parte din planul de acțiuni al proiectului ,,Pilonul Înțelepciunii” , proiect realizat în cadrul Programului de granturi mici pentru tineri desfăşurat cu suportul financiar oferit de Consiliul Raional IaloveniFundaţia Est-Europeană Moldova, Asociaţia Obştească „Eco-Răzeni” şi mijloacele băneşti acumulate de membrii Fondului pentru Tineri Ialoveni de la agenţi economici, persoane fizice şi din organizarea evenimentelor speciale.

Lidia Bivol, tânăra care creează deserturi personalizate pentru diferite evenimente

Lidia Bivol este o tânără din satul Costești, raionul Ialoveni, care are o pasiune pentru deserturi, în special torturile personalizate. Tânăra administrează mini-afacerea – „Desserts by Lidia”, în cadrul căreia creează deserturi după dorințele iubitorilor de dulce.

– De unde vine pasiunea ta pentru cofetărie?

– Pasiunea mea de a crea torturi vine de la iubitorii de dulce din familia mea, iar pe lângă aceasta, absolvind Facultatea Tehnologia și Managementul Alimentației Publice am fost oarecum legată de acest domeniu. Pe parcurs, începând cu primul tort în anul 2017 m-am convins că cofetăria și patiseria mă reprezintă.

– Cum s-a născut ideea de a transforma pasiunea într-o mini-afacere?

– Prima prăjitură de la care a început pasiunea mea a fost una tare simplă, văzând pe internet o rețetă de tort, pe care atunci toți o cunoșteau, era populară, am zis să încerc și eu. Din tort a gustat familia și prietenii mei. Prietenii care au gustat din tort aveau o zi de naștere peste 2 săptămâni și m-au întrebat dacă pot să le pregătesc eu tortul pentru sărbătoarea lor. Așa a început totul, de atunci  am început să fac prăjituri și torturi la comandă.

– Pe lângă producerea deserturilor, cu ce te mai ocupi?

– Pe lângă deserturi am și un serviciu care îmi permite să cunosc mai multe despre alimentație și tot ce aparține acestui domeniu.

– Ce înseamnă pentru tine „Desserts by Lidia”?                                      

– „Desserts by Lidia” este o parte din mine, este ceea ce mă reprezintă și pasiunea care îmi oferă posibilitatea de a-mi dezvolta imaginația. Este ceea ce fac cu drag și din tot sufletul.

– De unde te inspiri atunci când pregătești un desert?

– De obicei, din imaginația clientului, deoarece la efectuarea comenzii clientul practic descrie cum ar vrea să arate tortul. Mie îmi rămâne doar să decorez torturile după dorințele clientului. Ceea ce ține de noile rețete pe care le încerc, mă inspir de la cofetarii din Rusia și din Moldova.

– Ai finalizat Facultatea Business și Administrarea Afacerilor (BAS), ASEM, cum te ajută aceste studii în meseria de cofetar?

– Am finalizat specialitatea Tehnologia și Managementul Alimentație Publică. Când am început această facultate nu credeam că voi găsi ceva în acest domeniu care să  mă atragă atât de mult. Această facultate mi-a oferit cunoștințele de bază în domeniul patiseriei.

– Cum vezi dezvoltarea mini-afacerii tale peste 10 ani?

– Peste 10 ani nu știu care vor fi realizările noastre, însă sper în curând să îmi deschid un atelier de lucru  unde să pot bucura și îndulci cât mai multe persoane.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Înțelegerea audienței prin asistență digitală” implementat de Internews cu suportul Suediei.  

Zinaida Capațina

Instruire on-line axată pe procesele bugetare, desfășurată pentru comunitatea din Chetrosu, Anenii Noi, în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”

Comunitatea din Chetrosu, Anenii Noi, a beneficiat de o instruire on-line, axată pe procesele bugetare, desfășurată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”.

La instruirea on-line de marți, axată pe procesele bugetare, au participat consilieri locali, echipa primăriei, tineri, profesori, cetățeni interesați din comuna Chetrosu, care cuprinde satele Chetrosu și Todirești din raionul Anenii Noi, iar agenda instruirii a inclus aspecte privind tehnicile de evaluare a cheltuielilor bugetare pe primele șase luni ale anului 2020 și pregătirea proiectului de buget local pentru 2021.

Această activitate, desfășurată în regim de teleconferință a reunit 20 de participante și participanți, face parte din proiectul „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, implementat de Asociația „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul Programului de grant „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS).

Cuvintele-cheie menționate cel mai des de către organizatori, facilitatori și participanții la instruirea on-line au fost: gestionare și implicare, resurse financiare și transparență, iar Iar mesajul central al evenimentului a fost rezumat în mesajul său de salut de către Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici: „Ne dorim ca în toate satele țării oamenii să trăiască bine, iar aceasta depinde atât de ceea ce putem face pentru aceste sate împreună – sectorul asociativ, partenerii, cât și de comunități – oamenii care locuiesc acolo și administrațiile publice locale”. „Ceea ce vă propunem noi este un program orientat pentru consilierii locali, persoanele care gestionează instituții publice în localitate, referitor la cum trebuie să fie gestionate resursele financiare în comunitate – transparent și eficient”, a afirmat Liliana Palihovici.

Instruirea pentru comuna Chetrosu, Anenii Noi, a fost facilitată de către formatori cu o bogată experiență de administrare a fondurilor publice la nivel local.

Caracterul util și aplicat al acestei instruiri pentru administrația publică locală într-un subiect atât de important și sensibil cum este gestionarea unui buget local a fost apreciat de către primarul comunei Chetrosu, Anenii Noi, Leonid Zalevschi, care a remarcat, de asemenea, „limbajul accesibil al acestei teme atât de complicate” și deschiderea partenerilor pentru astfel de evenimente la nivel comunitar.

Intervențiile participantelor și participanților au vizat, de asemenea, nevoia unui efort comun de informare, educație și conștientizare a societății pentru o mai bună guvernare locală în beneficiul cetățenilor. Iar acest element este unul esențial pentru proiectul „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, care include mai multe activități pentru comunitățile din raioanele Anenii Noi, Călărași și Strășeni.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

#dezvoltmd, #EuropeanUnion, #CivilSociety

(VOX) Motive pentru a rămâne în Republica Moldova

Se presupune că perioada de pandemie a schimbat viziunile oamenilor asupra multor lucruri. Întrebarea care a devenit aproape retorică în Republica Moldova este „De ce trebuie să rămânem aici?”. Echipa noastră a fost curioasă să afle ce răspunsuri au oamenii la întrebarea „Care sunt motivele pentru a rămâne în Republica Moldova?”, iar răspunsurile le puteți vedea în acest material.

Ce motive au moldovenii pentru a rămâne la ei în țară sau din contră – ce îi motivează să plece peste hotare, aflați în sondajul de mai sus.

– „Ar trebui mai întâi de toate să fii curajos pentru ca să rămâi în Republica Moldova, să-ți iubești țara și să-ți dorești o schimbare. Pentru că nici în depărtare nu este atât de bine, este amară depărtarea. Am copiii, părinții aici, mă leagă mult de pământul acesta. Poate din punct de vedere material nu stăm atât de bine, dar sunt niște lucruri care țin de suflet și nu le schimbi pe nimic”, spune această doamnă.

Toate răspunsurile le puteți vedea în sondajul de mai sus.

Fotografie de copertă: steemit.com

Reporteră: Zinaida Capațina

Video: Alexei Gurduza