După cum spunea Renato Gutusso : „Pictorul este un filosof, dar filozofia sa este pictura”. Așadar ne propunem să descoperim „ filozofia” Irinei Petrachi, tânăra de 21 de ani a cărei pasiune este pictura. Cu toate că e studentă în anul III la Academia de Studii Economice a Moldovei, specialitatea „Servicii Hoteliere, Turism și Agrement”, aceasta ne-a mărturisit că dragostea sa pentru artă a apărut odată cu ea. De asemeneatânăra spune că arta nu e o specialitate care trebuie grăbită, ci din contra are nevoie de timp, inspirație și multe emoții.
De unde a apărut pasiunea față de pictură?
Pasiunea pentru pictură o aveam de mic copil, ba mai mult pot spune că pasiunea pentru artă a apărut odată cu mine.
Care sunt sursele de inspirație pentru tablourile tale?
Găsesc inspirație în tot ce mă înconjoară, dar cel mai des mă inspiră oamenii prin faptele și istoriile sale de succes. De asemenea sunt influențată și de timpul de afară, de natură cât și de ambianța în care mă aflu.
După absolvirea liceului teoretic cu profil de arte„Elena Alistar” ai urmat specialitatea „Servicii Hoteliere, Turism și Agrement”,de ce totuși nu ai optat pentru o facultate de arte plastice?
Am urmat și urmez în continuare Servicii Hoteliere, Turism și Agrement pentru că îmi este interesant acest domeniu. Am încercat anul trecut să aplic la Academia de Arte din Moldova, de la început totul a fost bine, până și examenul de trecere l-am susținut pe nouă. Totul a fost super până într-un moment, ca să fiu admisă la buget mi s-a propus să trec la o altă specialitate (tapiserie), eu însă de la început am aplicat pentru design graphic.Am fost de acord, iar după trei luni am plecat. Cam așa a fost cu domeniul picturii în incinta Universității.
Ai momente în care nu îți iese lucrarea așa cum ți-ai fi imaginat? Dacă da, cum treci peste astfel de situații?
Sigur că nu mereu îmi reușesc lucrările așa cum îmi doresc, în cel mai rău caz le rup și o iau de la început. De cele mai multe ori însă las lucrarea deoparte și o continui din nou când am inspirație. Sunt de părerea că arta nu e specialitatea care trebuie grăbită.
Care stil de pictură este mai aproape de tine și ce tehnici folosești atunci când pictezi un tablou?
Nu am un stil pe care să-l iubesc mai mult, îmi place să combin mai multe, pictez așa cum simt, nu mă conduc după vreo instrucțiune anume. Așadar nu mă specializez într-un anumit stil, lucrez atât cu creioane colorate, acorelă, pastel, acril cât și ulei, dar îmi place și să combin unele elemente cum ar fi acorelă cu creioane colorate, sau pastel cu creioane colorate.
Povestește-ne despre experiența ta de a preda desenul copiilor.
În anul 2018 am început să frecventez orele de desen la Feruza (prietena și profesoara mea de pictură), după jumătate de an am primit oferta să predau copiilor desenul, aveam grupuri de 8-12 persoane, îi învățam ce știam eu, ce am aflat nou. Anul trecut, până la carantina, organizam ore particulare de desen,acum deja nu mai am așa ocazie.
Ai participat la câteva expoziții de pictură, cât de mult acestea ajută și motivează un pictor în devenire?
Am avut ocazia de a participa la trei expoziții, a fost o experiență de ne uitat, primești o plăcere ne mai văzută atunci când observi uimire și apreciere în ochii privitorului. Asta de fapt inspiră și te motivează să creezi în continuare și să nu renunți.
Ce reprezintă pentru tine pictura?
Pictura este reflecția eului meu în tablouri.
Crezi că pictura și arta în sine sunt destul de apreciate în Republica Moldova?
În Republica Moldova nu este apreciată pictura la potențialul său maxim. Din păcate în oameni nu a fost și nu este cultivată cultura frumosului, din acest considerent ei nu realizează și nu apreciază pe deplin munca unui om de artă.
Ce sfaturi le-ai oferi tinerilor care sunt la început de cale fiind pasionați de pictură?
Să nu le fie frică să experimenteze, să încerce diverse stiluri, tehnicii, diverse unelte și să nu creadă că din prima o să reușească să ajungă la nivelul dorit, doar treptat și cu pasiune își vor atinge visul.
Iuliana Gonța, stagiară
