Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează în zilele de 21 și 22 iulie 2021 o serie de evenimente de omagiere a scriitorului Vladimir Beșleagă.
Miercuri, 21 iulie, la ora 16.00, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova și Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale va avea loc o nouă ediție a Miercurilor literare, cu genericul Vladimir Beșleagă, 90 de ani de la naștere, care va include vernisarea expoziției de (c)arte Profilul Maestrului la senectute (sala de expoziții „Gheorghe Cincilei”); omagii; înmânarea premiilor pentru Concursul Național de Eseuri, ed. a II-a: Vladimir Beșleagă sau literatura ca umbră a suferinței; lansarea cărții: Vladimir Beșleagă, Hoții din apartamente / Nicolae Popa, Castanul roz, apărută sub egida MNLMK (Terasa Uniunii Scriitorilor din Moldova). Moderatori vor fi Maria Șleahtițchi și Arcadie Suceveanu. Evenimentul se va desfășura la sediul vechi al MNLMK și sediul USM, Casa Scriitorilor, str. 31 august 1989, nr. 98.
Joi, 22 iulie, între orele 9.30 și 14.30, își va ține lucrările Conferința științifică națională cu genericul Vladimir Beșleagă, omul și conștiința de sine a literaturii. Prelegerea inaugurală Scriitorul și rostul literaturii va fi ținută de Maestrul Vladimir Beșleagă. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” , Institutul pentru Inițiative Culturale și Educaționale și se va desfășura la sediul nou al MNLMK, Casa cu tei a Fundației Regale, str. Alexei Mateevici, nr. 79.
Vladimir Beșleagă (25 iulie 1931, Mălăiești, Grigoriopol, R.A.S.S.M din componența R.S.S.U.) a absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1955), și-a trecut stagiul doctoral la aceeași instituție, având tema de cercetare Liviu Rebreanu, romancier. Și-a început activitatea ca publicist, colaborând la revistele „Chipăruș”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”. A fost redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1970-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976), director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988).
A debutat editorial cu proza pentru copii Zbânțuilă (1956). Au urmat alte cărți: Vacanța mea (1959), La fântâna Leahului (1963), Vrei să zbori la lună? (1964). Își câștigă notorietatea cu romanul psihologic Zbor frânt (1966), publicând ulterior alte lucrări în gen romanesc: Acasă (1976), Isai (1976), Ignat și Ana (1979), Durere (1979), Durere frântă (1981), Sânge pe zăpadă (1985, 1988), Cumplite vremi (1990, 2017), Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine (1988, poem tragic scris în 1969-1970). A semnat lucrări de proză memorialistică, jurnale etc. Manuscrisele mai multor romane se păstrează în fondurile Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”.
(Sursa: Dicționarul scriitorilor români din Basarabia. 1812-2010, ediția a II-a revăzută și completată,
editor: Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, Editura Prut Internațional, 2010)
Vitalie Ciobanu: „Vladimir Beşleagă este originar din Transnistria – azi, un teritoriu ostil, înstrăinat de Moldova şi de spiritul românesc. A cunoscut de copil realităţile terifiante ale celui de-al Doilea Război Mondial, în care basarabenii au trăit o dublă dramă, regăsindu-se în tranşee inamice, de o parte şi alta a frontului. Această experienţă biografică ce i-a marcat sensibilitatea artistică s-a reflectat în romanul Zbor frânt, apărut în anii ’70, fiind considerat vârful prozei literare basarabene postbelice. Romanul lui Beşleagă propunea o scriitură de tip nou, analitică şi psihologizantă, cunoscând multiple şi variate comentarii: în cazul său putem vorbi chiar despre o „aventură a interpretărilor”. Recenzenţii din epocă au văzut o carte ce acuză „nemilos” ororile războiului – era felul sovietic de a impune, adesea împotriva sensurilor denotative ale unor opere literare, o anumită imagine a lor conformă ideologic. Criticii literari oneşti, în schimb, au apreciat calităţile estetice ale romanului lui Vladimir Beşleagă, care avea valenţele unui experiment literar european fără precedent în literatura basarabeană. În anii de după ’89, Zbor frânt s-a bucurat de analize cu tentă parabolico-simbolică: romanul a fost considerat un receptacul al vicisitudinilor unui popor separat de un râu, Nistrul şi Prutul în egală măsură, un adevărat „Stix” al sufletelor rătăcite, a fost pusă „sub lupă” relaţia complexă tată-fiu din naraţiune, recifele psihologice ale unei familii scindate. Această intensitate exegetică demonstrează valoarea ieşită din comun a romanului Zbor frânt.
Vladimir Beşleagă este autorul mai multor cărţi de proză şi de jurnal. Tot domnia sa semnează singurul roman „de sertar” basarabean, Viaţaşi moartea nefericitului Filimon, editat abia în anii liberalizării gorbacioviste. Dotat cu o vastă cultură filozofică şi literară, cunoscător al câtorva limbi străine (cum nu mai există, cred, altul printre literaţii din generaţia sa), dl Beşleagă este apreciat şi pentru intervenţiile publicistice, iar volumele sale de „dialoguri transnistrene” şi cele consacrate represiunii sovietice în Basarabia îmbină într-un mod fericit scrupulozitatea istoricului cu fineţea detaliului descriptiv, rigoarea documentului cu spiritul de observaţie propriu unui mare scriitor.”
