Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează vernisarea expoziției jubiliare „Un răspuns la chemarea vremii”. Revista VIAȚA BASARABIEI, 90 de ani de la fondare.
Reperele cronologice ale expoziției includ preistoria revistei „Viața Basarabiei” (revista, ziarul și asociația culturală „Cuvânt moldovenesc”), perioada chișinăuiană (1932-1940), perioada bucureșteană (1940-1944), scriitorii de la „Viața Basarabiei”, seria nouă a „Vieții Basarabiei (2000).
Vernisarea va avea loc joi, 10 februarie, la ora 15.00, în Sala de expoziții nr. 1, str. Alexie Mateevici 79. 10 februarie este ziua înființării Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” (1965).
La eveniment vor participa scriitori, istorici literari, istorici, oameni de cultură.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada de timp 10 februarie – 23 aprilie 2022.
În condițiile pandemiei, la eveniment se va intra doar în baza invitației și cu prezentarea certificatului de vaccinare.
***
Preistoria revistei „Viața Basarabiei” include și scurta apariție (doar o lună, 22 aprilie 1907 – 25 mai 1907 și doar 6 numere), în Imperiul Rus, a unei reviste omonime, conduse de publicistul Alexandru Nour. Apărând inclusiv cu alfabet românesc, revista avea miza pe unitatea conștiinței naționale și era prevăzută „pentru marele public inteligent al Basarabiei şi tuturor ţărilor locuite de români”, ceea ce a cauzat închiderea publicației de către autoritățile țariste.
În ianuarie 1932, ideea unei reviste literare la Chișinău a fost reluată de Asociația culturală „Cuvânt Moldovenesc”, condusă de Pan Halippa. Revista lunară „Viața Basarabiei”, sub directoratul lui Pan Halippa, va apărea timp de 12 ani (1932-1944) și va marca puternic viața literară și culturală a Basarabiei. Revista își propunea să promoveze programul literar al Asociației, prin „crearea, ajutorarea și susținerea faptelor de cultură națională și educație cetățenească”, „să ajute Basarabia în scop de a progresa pe calea culturii naționale, educației cetățenești, încurajând-o și sprijinind-o în toate începuturile bune”. La „Viața Basarabiei” s-a lansat o întreagă generație de scriitori, numită generația interbelică. Printre colaboratori au fost Liuba Dumitriu, Sergiu Grosu, Teodor Nencev, Alexandru Robot, Radu Gyr, Nicolae Spătaru, Dominte Timonu, Vladimir Cavarnali, Olga Crușevan, Nicolai Costenco, Pan Halippa, Petru Ștefănucă, Bogdan Istru, Vasile Luțcan, George Meniuc, Constantin Ciopraga, Sergiu M. Nica, Octavian Sargețiu, Mihai Boboc, Ion Buzdugan, Lotis Dolenga, Anton Luțcan, Iacov Slavov, Andrei Tibereanu și alții.
Din anul 2002, „Viața Basarabiei” apare în serie nouă. Director al revistei este criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi.
