18.9 C
Chișinău
sâmbătă, octombrie 1, 2022

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #3

Avem tot mai multe dovezi că jurnalismul comunitar este atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați…

Și dacă, atunci când este vorba de poezie, este clar de unde vine – de Sus, că-i inspirație, și de jos, că este prezentă în toate lucrurile mărunte din jurul nostru, întrebarea de unde, oare, ne luăm temele, oamenii, subiectele, detaliile pentru articolele și reportajele de jurnalism comunitar, ei bine, întrebarea asta are, probabil, un răspuns mai lung.   

Să-l căutăm, deci, împreună.

Ce-ar fi, oare, să creăm aici o listă de verificare, valabilă aproape pentru toate localitățile. Această listă ne va da idei pentru articolele noastre.

Există oare în localitate străzi sau porțiuni de străzi neiluminate? Unde se află acestea? Ce autorități sunt responsabile sau, mai bine zis, iresponsabile pentru asta?

Întrebați oamenii. Ascultați ce spun copiii. Notați vorbele lor.

Au fost depuse cereri, sesizări? Ce a urmat?

Cereți autorităților locale nu comentarii, ci acțiuni pentru rezolvarea problemei. Povestiți și despre cum se mișcă lucrurile.

Cine conlucrează? Cine s-a implicat? Ce eforturi au fost făcute? Și dacă becurile aprinse noaptea pe străzile localității aduc lumină și pe fețele oamenilor?

Este interesantă și partea asta legată de cifre.

Ce lungime are rețeaua de iluminat stradal din localitatea voastră? Și, apropo, se măsoară în sute de metri sau în kilometri? Câte becuri sunt? Și cu ce se poate compara oare lungimea întreagă a străzilor iluminate din Moldova care era, acum câțiva ani, potrivit datelor oficiale, de aproximativ 3 mii de kilometri? E mai mare oare decât lungimea totală a frontierelor țării?

Aflați toate aceste amănunte și povestiți-ni-le în comentarii.

De ce am ales să începem această listă de verificare cu o situație legată cu iluminatul stradal din localitatea voastră? ne veți întreba.

Pentru că se potrivește minunat cu parabola aceea cu omul care căuta într-o noapte cheia pierdută sub un felinar aprins.

Un om caută ceva sub un felinar. Un trecător se apropie și îl întreabă: „Ați pierdut ceva?” „Da, cheia”. „Să vă ajut s-o căutați?”. Și după vreo jumătate de oră de căutări împreună, trecătorul îl întreabă pe omul din parabola noastră: „Sunteți sigur că aici ați pierdut-o?” „Nu, cred că am pierdut-o în altă parte, mai încolo, dar aici e mai multă lumină”.

Sigur că atât marile probleme, cât și reușitele cele mai răsunătoare se află, de cele mai multe ori, în altă parte, mai încolo. Dar ceea ce putem face noi în formatul care se numește „jurnalism comunitar” este să căutăm cheia în locurile și în localitățile cele mai apropiate de noi.

Acolo cunoaștem oamenii și îngrijorările lor. Acolo, cu ajutorul cuvântului scris, al cuvântului rostit sau al unei fotografii, al unui video difuzat putem schimba ceva în bine și putem readuce lumina pe o bucată de stradă și pe fețele oamenilor.

Iar de aici încolo putem să ne vedem de drum mai departe.

Ia să vedem ce alte parabole mai avem în traistă și ce puncte trebuie să bifăm în lista noastră de verificare.

„Într-o noapte, într-un sat a pornit o ninsoare grea. Dimineața, când copiii au văzut zăpada mai înaltă decât gardul, aproape cât casa, s-au adunat și și-au întrebat părinții: „Ce trebuie să facem acum?”

Și până să răspundă mama sau tata, un copil a spus: „O să se încălzească afară și atunci vom ieși”.

Alt copil a fost de acord: „Trebuie să așteptăm”. „Nu oprește nimeni primăvara”.

Al treilea a zis: „Dar ce frumos e afară! Să fotografiem toată zăpada din curte”.

După asta părinții i-au oprit: „Acum ascultați ce o să vă spunem noi”.

Copiii s-au pregătit să descopere marea înțelepciune. Dar tata s-a uitat în ochii lor, a oftat puțin și a spus: „Lopețile în mână și la treabă!”

Și care este învățătura aici? ne veți întreba.

Nouă ni se pare că asta este morala. Aici contează ceea ce funcționează cu adevărat, ceea ce mișcă lucrurile din loc. Adică acțiunea! Munca, lopata.

Nu câte aprecieri a acumulat zăpada. Nu ce audiență a avut transmisiunea clipului video în direct despre ninsoarea de afară. Și nu alte chestii mărunte și, în fond, mai trecătoare decât zăpada multă. Ci fapta. 

Iar jurnalismul comunitar este o profesie de acțiune.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Acum putem să alegem împreună niște teme care vă pot ajuta atunci când vreți să mișcați lucrurile înainte în localitate.

Au unde se juca copiii?

„Dar noi unde să ne jucăm?”.

Cine sădește copacii? Cine-i taie? De ce se aprind miriștile?

Există aici bucate tradiționale și evenimente locale care să atragă turiști?

Putem face undeva fotografii, iar apoi – o plângere?

Ce eroi avem printre oamenii de alături?

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Fundal sonor: Horia Crețu

Secvențe audio: Formația „Noroc”

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Podcast #1 „Jurnalism comunitar”

Link Youtube Podcast #2 „Jurnalism comunitar”

Alte știri pozitive

Fii cu noi

8,172FaniÎmi place
736CititoriConectați-vă
1,550AbonațiAbonați-vă

Cele mai recente