„Există și scriitori vii”.
În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți.
Scriitorul de vineri, 10 februarie 2023, este Iulian Fruntașu.
IULIAN FRUNTAȘU (n. 5 iulie 1970, Chișinău, RSSM), scriitor român. După absolvirea Facultăţii de Litere (1992), a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe. Din 1997 a lucrat în cadrul mai multor misiuni OSCE în Georgia și în fosta Iugoslavie. A fost șef adjunct al Delegației Permanente a Republicii Moldova pe lângă OSCE (Viena) în perioada 1998-2001. În 2005-2008 a fost director al Programului Inițiative Europene al Fundației Soros-Moldova, iar în 2010-2011, consilier al prim-ministrului pentru politica externă. Doctor în științe politice (1999), Institutul de Filosofie, Sociologie și Științe Politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Autor al volumului O istorie etnopolitică a Basarabiei, Editura Cartier, 2002 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru cea mai bună carte de istorie). Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanie în perioada 2011-2016.
A debutat cu volumul de poeme Beata în marsupiu, Editura Cartier, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru debut). Au urmat microantologia bilingvă engleză-română God’s Ear, Editura Slow Dancer Press, Londra, 1998; studiul O istorie etnopolitică a Basarabiei. 1812-2002, Editura Cartier, 2002; volumul de poeme bilingv român-englez St. Bosnia Blues, Editura Cartier, 2006; antologia de versuri Să fi fost totul o mare păcăleală, Editura Cartier, 2016; Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Editura Cartier, 2019; volumul de proză scurtă Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, Editura Arc, 2022.
„Am scris undeva că Iulian Fruntașu părea pregătit de o autentică reinventare. Iată că autorul pășește, într-adevăr, dincolo de granițele care i-au consolidat deja poziția – ermetismul anarhist, imagismul bizantin, fantasmagoria savantă, alegorismul sentimental sau, pe scurt, eclectismul său clasicizant – reconvertind toate aceste calități lirice înspre mecanismele și dinamica prozei scurte”. (Alex Ciorogar)
„Iulian Fruntașu, unul dintre cei mai sofisticați intelectuali români de la Chișinău, face un bilanț al Moldovei, la aproape trei decenii de la declararea suveranității. Fără să se inspire din cărțile lui Lucian Boia, demolatorul de mituri istorice de la București, Iulian Fruntașu este echivalentul lui la Chișinău”. (Armand Goșu)
„Îndrăznesc să afirm că între poezia lui Fruntașu și «corpul ei sensibil ca un nerv dezgolit speriat de însăși existența lumii înconjurătoare» există o armonie perfectă; că, în ultimă instanță, poezia este anume «o reflectare invers proporțională a corpului»”. (Em.Galaicu-Păun)
Este prezent în librării cu antologia de versuri Să fi fost totul o mare păcăleală, Editura Cartier, 2016; Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Editura Cartier, 2019; volumul de proză scurtă Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, Editura Arc, 2022.
