Liliana Rotari este o persoană foarte dedicată și pasionată de munca sa din învățământ. Prin abilitatea sa de a transmite cunoștințe și de a face limba franceză accesibilă și ușor de înțeles, profesoara a reușit să insufle elevilor săi dragostea pentru carte. Totodată, aceasta mai ocupă și funcția de vicedirectoare care vine cu responsabilități suplimentare.
– Cum decurge o zi din viața dumneavoastră?
– Nu mă încântă trezitul devreme, astfel încât am nevoie de timp pentru a mă dezmetici de-a binelea. După ce îmi iau micul dejun, pornesc spre serviciu. Drumul spre școală este lung, dar frumos. Din acest motiv îmi place să fac acest traseu pe jos, ascultând muzică în căști. În Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” Telenești orele se încep la 13:30. Așa că în prima parte a zilei realizez lucrul administrativ ce ține de planuri, proiecte, baze de date, ordine, regulamente, iar ulterior realizez lecțiile propriu zise.
– Cum ați ajuns în domeniul educației?
– De la bun început nu am ales acest drum. După ce am finalizat facultatea de limbi și literaturi străine am activat în calitate de traducător. Apoi am revenit în satul natal Mihălașa. Aici, la îndemnul și recomandarea profesoarei mele de limba franceză am făcut modul psiho-pedagogic. La scurt timp am fost angajată la Școala Profesională din or. Telenești în calitate de profesoară la limba franceză. În paralel am fost angajată și la Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” din or. Telenești, unde activez și până în prezent.
Cred că entuziasmul, licărul din ochi și zâmbetul de pe fața copiilor mă inspiră și sunt cea mai frumoasă parte a profesiei.
– Sunteți o profesoară implicată în activitățile școlare. Care sunt cele mai mari realizări ale dvs.?
– Sunt pasionată de design grafic, iar pe viitor îmi propun să studiez mai mult acest domeniu. Astfel am realizat machetarea și procesarea imaginilor unei cărți cu titlu „Jurnal cromatic cu Olivia Furtună”. Totodată, am elaborat design-ul și proiectul la diverse afișe, calendare, buclete, invitații pentru diverse activități realizate de școală la nivel raional și național.
O altă activitate cu care mă mândresc este participarea alături de colegii din Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” la pictarea a cinci stații de așteptare a transportului public (s. Mândrești, s. Ciulucani, s. Mihălașa Nouă, s. Verejeni și Telenești) în proiectul inițiat de Asociaţia Obştească „EcoVisio” şi finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare.
– Cum este munca de vicedirector?
– Această funcție am ocupat-o prin concurs. Îmi place să coordonez, să îndrum și să monitorizez implementarea ofertei educaționale. Să promovez elevii, și în special pe cei talentați. De asemenea îmi place să coordonez și să ghidez cadrele didactice debutante, care sunt la început de cale. Este un job interesant, care cere multă implicare.
– Care este cel mai mare vis al dvs.?
– Eu am o dizabilitate locomotorie de la 13 ani. Visul meu este să-mi pot procura o proteză performantă care să-mi asigure o mobilitate mai mare. Iar toate persoanele cu dizabilități să beneficieze de incluziune și de sprijinul comunității.
Ilinca Fiodorov
