Benzile destinate transportului public sunt necesare pentru buna circulație a troleibuzelor și autobuzelor, precum și pentru comoditatea pasagerilor. O recunosc mai mulți șoferi din Chișinău, care au fost întrebați ce cred despre benzile dedicate și cum ar trebui pedepsiți cei care le încalcă.
Cum funcționează benzile dedicate transportului public din Chișinău și de ce reprezintă o soluție pentru locuitorii și oaspeții capitalei? Cu cât s-a redus timpul de așteptare și care sunt regulile la îmbarcarea și de plasarea în mijloacele de transport în comun?
Administrarea raionului Ștefan Vodă va fi mai transparentă, iar la adoptarea deciziilor vor participa reprezentanții ONG-urilor și ai sectorului privat. Și asta pentru că pe lângă Consiliul Raional Ștefan Vodă va fi instituit un Consiliu Raional de Participare (CRP).
„Transparența și participarea decizională e fundamentul unei societăți democratice, respectiv acest proiect va sprijini participarea oamenilor în procesul decizional, astfel aducând decidenților la nivel de raion o perspectivă cetățenească cu accent asupra celor mai vulnerabile grupuri”, a declarat Andrei Brighidin, director Dezvoltare, Monitorizare și Evaluare la Fundația Est-Europeană.
„Vom spori interacțiunea dintre societatea civilă și decidenții la nivel de raion, astfel consolidând încrederea dintre guvernare și cei guvernați”, a specificat acesta.
Inițiativa de creare a Consiliului Raional de Participare a fost prezentată marți, 20 decembrie, în cadrul unei întruniri la Ștefan Vodă.
„Sunt destul de satisfăcut că sunt prezenți atâtea persoane care reprezintă multe ONG-uri din raion și sunt prezenți și angajații noștri din consiliu ca să asculte”, a mărturisit președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Maxim.
„Întotdeauna vom fi receptivi și vom accepta aceste propuneri dacă ele vor fi într-adevăr concrete și lucrative”, a dat asigurări alesul local.
Potrivit Irinei Sandu, coordonatoare de proiecte la Fundația Est-Europeană, asemenea mecanisme sunt dezvoltate cu succes în trei raioane ale Republicii Moldova: Soroca, Căușeni și Cahul. În cadrul celei de-a doua etape a proiectului „Cetățeni activi. Comunități prospere – Faza II”, această practică va fi extinsă la Ștefan Vodă, Cimișlia și Florești.
„Din experiența celorlalte CRP-uri care au fost edificate în etapa precedentă la Cahul, Căușeni și Soroca putem spune cu certitudine că gradul de acceptare a propunerilor este direct proporțional cu lărgirea transparenței și participării”, precizează Andrei Brighidin.
„Și da, sunt situații când decidenții nu acceptă propunerile. E un proces firesc și în multe cazuri este justificat, din insuficiență de fonduri, resurse sau alte motive. Dar revenirea la problematică, dacă ea este importantă, tot face parte din funcțiile Consiliului Raional de Participare”, punctează Irina Sandu.
Vitalie Rusanovschi, administrator al A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural-21” din Ștefan Vodă, consideră că Consiliul Raional de Participare va fi util pentru mai multe categorii și segmente de populație din regiune și poate contribui „la niște decizii mai bune, la politici mai bune și la identificarea direcțiilor de acțiune a Consiliului Raional pentru satisfacerea necesităților oamenilor”.
„Trebuie ca populația să știe că este așa Consiliu de Participare și să participe mai mulți cetățeni”, susține Nicolae Năstase, reprezentant al A.O. „Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă”.
„Echipa e bună la noi. Din ea face parte ONG-uri și cei din sectorul privat, și care trebuie să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și stării mediului ambiant”, a adăugat specialistul în ecologie.
Consiliul Raional de Participare urmează să fie creat instituțional ca parte a procesului decizional al Consiliului Raional Ștefan Vodă.
Copiii cu boli amenințătoare de viață vor avea parte de carne și ouă proaspete direct în curtea Centrului de îngrijiri paleative „Casa Angelus” din satul Isacova, raionul Orhei. Pentru a asigura aceste necesități, a fost inaugurată, la 14 decembrie 2022, o mini-fermă de pui și iepuri.
„Am primit un grant de 35.000 de euro pe care l-am implementat. Această afacere socială ne permite să câștigăm niște bani suplimentari pe care să-i direcționăm către activitățile fundației. Îngrijirile paleative pentru pacienții cu boli incurabile progresive avansate și copiii cu boli amenințătoare de viață pe care noi le asigurăm sunt gratuite, dar ele costă”, a declarat Valerian Isac, administratorul „Angelus Agro” SRL.
„Sperăm că la anul viitor deja afacerea vă căpăta o dezvoltare conform planurilor pe care ni le-am pus inițial în față”, a adăugat el.
„Această idee a venit atunci când în 2017 am deschis „Casa Angelus”, care este primul și unicul Centru de îngrijiri paleative, sau unicul hospice pentru copiii din Republica Moldova”, a precizat Valerian Isac, care este și președintele Fundației „Hospice Angelus Moldova”.
Potrivit managerei Centrului de îngrijiri paleative pediatrice „Casa Angelus”, în prezent în instituție se află 15 copii, ceea ce reprezintă rata maximă de ocupare.
„Acest Centru este foarte important pentru copiii din întreaga republică Copiii beneficiază de servicii calitative, de o îngrijire mai deosebită și totodată de produsele pe care le avem în sere și o alimentație destul de echilibrată”, a explicat Rodica Costin.
„O parte din locuitorii satului Isacova o să aibă un loc de muncă bine plătit aici, acasă, la noi, în localitate”, a precizat primarul de Isacova.
Potrivit lui Stanislav Cvasnîi, Fundația „Hospice Angelus” și „Angelus Agro” SRL au mai multe proiecte sociale binevenite: „Sperăm să avem o conlucrare și mai productivă în viitor. Primăria Isacova este alături și ne străduim să mergem într-un pas spre realizarea tuturor planurilor”.
„Avem 20 sau 25 de persoane angajate din sat. Acești oameni sunt asigurați cu salarii lunare, primite la timp, oficiale, cu toate impozitele necesare plătite la stat”, a evidențiat Valerian Isac.
Asistență financiară din partea Uniunii Europene și a Suediei
„În primul proiect „Angelus Agro” a dat dovadă de rezultate foarte frumoase prin vânzarea legumelor din serele create cu asistența financiară a Uniunii Europene și a Suediei, iar această activitate este cea de-a doua fază a unui alt proiect. Sunt deja procurați 5 iepuri și 100 de găini ouătoare, iar ouăle acestora se vor comercializa în curând pe piața din Republica Moldova”, a spus Ana Ciurac, coordonatoare de proiect la Fundația Est-Europeană.
„Vedem perseverența cu care ei lucrează și suntem foarte bucuroși că afacerea lor socială crește și deja avem încă un exemplu bun de activitate printre membrii platformei. Recentau fost premiațiîn cadrul Galei Antreprenoriatului Social, și eu cred că este foarte meritat”, a punctat Aina Idrisova, președinta Platformei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social.
La 11 decembrie 2022, la ARTCOR, a avut loc Primul Târg de Crăciun în care întreprinderile sociale și-au comercializat produsele.
La Târgul de Crăciun au fost expuse produse unice de la antreprenorii și producătorii autohtoni, mesajul Iarmarocului fiind „𝗙𝗶𝗶 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹 ș𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗰𝘂𝗿ă 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝘀𝗲 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗵𝘁𝗼𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗰𝗲𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗳𝗮𝗰 𝗶𝗺𝗽𝗮𝗰𝘁!”
Acest video consemnează evenimentul și captează atmosfera caldă a acestui Târg de Crăciun care, cu siguranță, va avea continuitate!
Activitatea este finanțată de Uniunea Europeană și cofinanțată de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu EcoVisio IarmarEco 2022 – 10 ani, Asociația Businessului European și Centrul Contact.
Ai o idee de startup? Cât de mult vrei să reușești? Nu dormi nopțile, ți se-nvârte capul de ipoteze? Dacă-i așa, ai noroc! Youth4Entrepreneurship tocmai a deschis aplicările pentru Programul de Mentorat Inovativ în afaceri pentru tinerii antreprenori.
Dacă ai deja o afacere, ori o idee de startup și vrei să construiești un brand de cursă lungă, acest program este soluția.
De asemenea, te vei alinia cu alți camarazi interesați de antreprenoriat și vei descoperi lucruri originale pentru a crea produse și servicii noi, afaceri creative și impact în societate.
Și, pentru că îți trebuie destul de mult curaj ca să pui o întrebare în loc să oferi un sfat, să dai un răspuns sau o soluție, în program, doi mentori transformativi te vor ghida. Exerciții practice noi, exemple din corporații, dialoguri de coaching, instrumente interactive de învățare și multă inspirație – online, între 10 și 20 ianuarie 2023! Înregistrează-te acum: bit.ly/3vbF9ir
Participarea în Programul de Mentorat Inovativ este gratuită. Acesta este organizat de hubul antreprenorial Youth4Entrepreneurship, implementat de Fundația Youth Development for Innovation, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanț de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu EBA Moldova, Centrul Contact, Digital Park și StarNet.
În satul Cobîlea din raionul Șoldănești, a apărut, în premieră, un serviciu de catering și alimentație publică. Evenimentul de inaugurare a avut loc vineri, 16 decembrie 2022.
„Uniunea Europeană, împreună cu Suedia, prin intermediul Fundației Est-Europene, au finanțat deschiderea întreprinderii sociale „Popasul Voievodului” la Șoldănești, în satul Cobîlea. UE a oferit un grant de 35.000 de euro, care a fost oferit asociației obștești „Bella Getica”. Această asociație a fondat SRL „Popasul Voievodului”, iar activitatea economică de bază a acestei întreprinderi este catering, servicii de alimentație publică”, a declarat Ana Ciurac, coordonatoare de proiect la Fundația Est-Europeană.
Potrivit Anei Ciurac, SRL „Popasul Vânătorului” și-a început activitatea de testare prin servicii prestate în sat la mese de pomenire, ceremonii și alte evenimente festive.
Servicii de alimentație publică într-o zonă cu potențial turistic
„Primăria Cobîlea va acorda întreprinderii sociale edificiul pe un termen nedeterminat gratuit. Avem un muzeu și o pensiune turistică, și iată anume acest proiect va oferi serviciile necesare, care va completa ceea ce este necesar pentru pensiunea turistică, și astfel vom putea să atragem turiști mai mult în localitate și în acest mod să dezvoltăm localitatea noastră”, a spus primarul localității, Angela Ababei.
„Satul Cobîlea este un loc pitoresc, aici se află și Stejarul lui Ștefan cel Mare, este și un muzeu al satului foarte drăguț”, a menționat Ana Ciurac.
Deocamdată, SRL „Popasul Voievodului” are patru angajați: directorul, un bucătar, un ajutor de bucătar și un ambalator.
„La mâncăruri reci avem bătute, salate. Avem clătite, răcituri, legume. La mâncare caldă avem sarmale, avem cartofii cu carne, plachie, cum se spune la noi. Putem să facem și la dorința clientului. Nu demult am făcut turte. Avem comenzi până la Anul Nou”, spune Ala Prisăcaru, directoarea întreprinderii sociale „Popasul Voievodului”.
„În primul rând, noi facem bucate pentru catering, pentru evenimente în satul nostru. Oamenii nu-s nevoiți să meargă în alte sate. Facem mâncare și pentru bătrâni nevoiași”, a mai spus ea, adăugând că așteaptă turiștii în sat: „Este hotel, este muzeu. Așteptăm să vină turiști, o să le oferim bucate tradiționale moldovenești”.
Prânzuri gratuite pentru bătrâni
„Vom ajuta în special persoanele defavorizate, bătrânii pe care chiar și acum îi alimentăm – 35 de persoane – cu prânzuri gratuite. Am vrut prin această întreprindere socială să încadrăm într-o activitate și interacțiune toate sectoarele – antreprenorial, public, social. Am dorit să deschidem locuri de muncă. Ideea de inovație constă în antreprenoriat social. Este plus valoarea și profitul pe care noi îl vom obține va fi pentru păturile social-vulnerabile ale comunității”, a adăugat Svetlana Mantea, președinta AO Bella Getica, care își dorește ca serviciile de catering și alimentație publică să contribuie la dezvoltarea turismului în satul Cobîlea, astfel încât să poată fi extinsă sfera serviciilor.
„Vreau să doresc asociației obștești și SRL-ului „Popasul Voievodului” capacitate de absorbție a fondurilor și în continuare. Mulțumesc Uniunii Europene și Suediei pentru încrederea pe care ne-a acordat-o în implementarea acestui proiect, mulțumesc Fundației Est-Europene și partenerilor de dezvoltare în implementarea acestui important proiect pentru satul Cobîlea”, a adăugat primarul Angela Ababei.
„Sperăm că vor apărea în curând și alte întreprinderi sociale în toată Republica Moldova, pentru că impactul social al acestor întreprinderi sociale este unul major – în primul rând de a rezolva o problemă a comunității sau de a crea locuri de muncă anume pentru persoanele din categorii defavorizate”, a punctat Ana Ciurac, coordonatoare de proiect la Fundația Est-Europeană.
Jurnalismul este o profesie despre puterea cuvintelor, în primul rând. Și despre cum trebuie să alegem cu grijă cuvintele ca să nu le facem rău celor din jur.
Și ni s-a părut că cel mai bine ilustrează asta o poveste scrisă de Madonna. „Merele domnului Peabody”. Iar merele sunt, de mai mulți ani încoace, Premiul pentru cei mai buni jurnaliști ai anului în Moldova. Oare nu ți-ai dori un Măr de Aur?
Povestea „Merele domnului Peabody” are trei eroi principali. Domnul Peabody, profesorul de istorie și de baseball al școlii primare din localitate; Billy, unul dintre elevii domnului Peabody. Și Tommy, un alt copil din echipa de baseball, care a văzut într-o zi, după meci, cum profesorul a ales din magazinul de fructe mărul cel mai strălucit, l-a pus în geantă, dar nu l-a plătit. Tommy a povestit întâmplarea tuturor prietenilor, care, la rândul lor, au povestit-o părinților, care au povestit-o vecinilor și aceștia – prietenilor pe care-i aveau.
În sâmbetele următoare, nici un elev al domnului Peabody nu a mai venit la meci. Iar localnicii nu i-a mai răspuns la salut. Billy i-a explicat profesorului: „Toată lumea crede că sunteți un hoț”.
Atunci vânzătorul din magazinul de fructe i-a spus lui Billy că profesorul își plătește merele în fiecare duminică, atunci când își ia laptele.
Mai târziu, Billy i-a povestit lui Tommy adevărata poveste a merelor domnului Peabody. Și în scurt timp, când l-a întâlnit pe profesor, Tommy l-a întrebat ce ar putea face acum ca să îndrepte lucrurile.
Domnul Peabody i-a spus să vină pe terenul de baseball și să ia cu el o pernă umplută cu pene. „Acum te rog să tai perna în două și să o scuturi bine, ca să zboare toate penele”. Vântul a împrăștiat miile de pene în toate părțile. Iar Tommy s-a gândit că era un preț ușor de plătit pentru a obține iertarea profesorului.
Peste puțin timp, domnul Peabody i-a spus lui Tommy că ar mai fi ceva de făcut pentru a îndrepta lucrurile: „Trebuie să te duci și să aduni toate penele”.
Tommy s-a încruntat și a zis: „Nu cred că este posibil”. Iar profesorul de istorie și de baseball se pricepea bine și la lecții de viață: „La fel de imposibil este și să îndrepți răul pe care l-ai făcut, împrăștiind zvonul că aș fi un hoț. Fiecare pană este un om din localitatea noastră”.
Iar morala din această poveste pentru copii și adulți este aceasta. Să nu ne mai grăbim atât de mult să judecăm pe cineva. Și să ne aducem aminte mereu că un cuvânt poate să rănească mai mult decât o sabie. Iată de ce trebuie alegem cu grijă cuvintele ca să nu le facem rău celor din jur și sunt atâtea ocazii să le facem un bine oamenilor.
Să-i ascultăm. Să le spunem poveștile. Să relatăm problemele cu care se confruntă. Și să cerem din partea autorităților soluții, acțiuni. Să facem cunoscute reușitele. Asta face jurnalismul comunitar.
Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii locului care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături.
Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.
Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.