Politici mai incluzive pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație și locuri de muncă

24 noiembrie 2022

Doi parteneri de implementare ai Inițiativei de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET – Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare – își focusează în prezent eforturile pe acțiuni de pledoarie pentru politici mai incluzive, care vizează reducerea ratei tinerilor care nu beneficiază de educație și locuri de muncă.

Tinerii și tinerele NEET sunt definite, în legislația națională, ca tineri și tinere în vârstă de 15-29 de ani, „care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”.

Consiliul Național al Tineretului din Moldova monitorizează în prezent politicile publice din perspectiva incluziunii tinerilor NEET și desfășoară mai multe activități în susținerea acestei categorii de tineri și tinere:

✔ Oportunități de angajare pe cont propriu

✔ Programe de antreprenoriat social

✔ Servicii inovative

✔ Campanii de advocacy.

Tinerii și tinerele NEET s-au regăsit astfel în propunerile formulate de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) la consultările publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova privind proiectului Planului de acțiuni pentru implementarea pașilor formulați în contextul acordării statutului de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană.

Astfel, una dintre recomandările menționate de către Secretarul General al CNTM, Roman Banari, în cadrul acestui eveniment a vizat „Consolidarea protecției drepturilor omului, în special în cazul grupurilor vulnerabile, și solidificarea angajamentelor de a consolida egalitatea de gen și de a combate violența împotriva femeilor prin crearea unui Program național de ocupare a forței de muncă. CNTM susține că un astfel de program va consolida măsurile active de ocupare a forței de muncă pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor care au nevoie de sprijin suplimentar în ocuparea forței de muncă, în special dezvoltarea și implementarea programului de reducere a fenomenului tinerilor NEET în Moldova”.

Consiliul Național al Tineretului din Moldova a lansat în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” o Agenda comună de advocacy pentru incluziunea tinerilor NEET.

Cum are loc ghidarea organizațiilor non-guvernamentale și definitivarea celor 15 analize de politici cu recomandări pentru incluziunea tinerilor NEET și cum sunt susținute ONG-urile în definitivarea planurilor de advocacy și implementarea campaniilor de advocacy ne dezvăluie inițiatorii și coordonatorii acestei inițiative.

Președinta Consiliului Național Tineretului din Moldova, Teodora Panuș, menționează că „atunci când vorbim despre participare, menționăm un proces echitabil, care duce la dezvoltarea societății și nu numai. În acest context nu trebuie să uităm de incluziunea tinerilor din categorii vulnerabile, minorități și NEET, aceștia trebuie incluși în procesele decizionale, iar implicarea acestora începe de la subiectele de angajabilitatea la participare civică propriu zisă”.

Astfel, pe parcursul anului mai multe organizații non-guvernamentale de tineret au beneficiat în cadrul proiectului de instruire și capacitare în domeniul drepturilor tinerilor în câmpul muncii, dar și de consultanță și mentorat pentru monitorizarea politicilor publice din perspectiva tinerilor NEET. Organizațiile și-au asumat să monitorizeze o politică publică, fie că este vorba despre angajabilitatea tinerilor NEET cu dizabilități, dacă se regăsesc sau nu tinerii NEET în strategiile raionale, care sunt serviciile disponibile etc. Împreună cu procesul de monitorizare, organizațiile au venit cu recomandări și soluții, au dezvoltat și implementează campanii de advocacy, astfel încât situația tinerilor NEET să se îmbunătățească.

Aceste acțiuni sunt un răspuns la constatările cercetărilor care au exprimat viziunea tinerilor și tinerelor NEET despre școală.

„…doar studii profesionale să ai nu e destul, se cere ceva mai mult. Se uită la noi ca la persoane de «sortul doi»… Toți angajatorii vor cu studii superioare”.

„…cred că în timpul studiilor trebuie să fie mai multe ore practice, și nu doar teorie”.

Totodată, tinerii NEET afirmă că deseori se confruntă cu probleme la angajare. Cel mai mare obstacol pe care îl întâmpină tinerii și tinerele NEET în încercările lor de a se angaja în câmpul muncii este lipsa experienței de muncă sau solicitările exagerate din partea angajatorilor .

Un alt impediment este lipsa locurilor de muncă cere să se potrivească specializării și competențelor deținute.

„…nu, mulți care învață cu greu își găsesc de lucru după specialitate. Nu știu că-s mulți cu studii superioare și puține locuri de muncă. E dificil, pentru că toate locurile bune sunt ocupate de către cei în vârstă”.

Prin eforturi consolidate, axate pe monitorizarea politicilor publice din perspectiva incluziunii tinerilor NEET și găsirea de soluții și oportunități, tinerii și tinerele NEET vor putea obține în cadrul acestui proiect la educație, formare și locuri de muncă astfel încât incluziunea lor să devină un vis împlinit.

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.

„Automobilistul”, Centrul de Creaţie şi Inovaţie de la Centrul de Excelență în Transporturi

15 noiembrie 2022

Instituția Publică Centrul de Excelență în Transporturi este o instituţie flexibilă la noile schimbări care promovează excelenţa în activitatea profesională prin iniţierea unor programe ambiţioase bazate pe creaţie şi inovaţie. În context, în acest an de studii a fost relansată activitatea Cercului de creaţie tehnică „Automobilistul”, în cadrul căruia elevii au oportunitatea de a transforma profesia aleasă într-o adevărată pasiune.

Gheorghe Bagrin şi Vasile Carp, Coordonatorii acestui Atelier de creaţie tehnică, au frumoasa misiune de a ghida tinerii pe traseul formării profesionale. În cadrul acestui cerc, s-au înscris peste 32 de elevi dornici să cunoască specificul tehnic al automobilelor.

„Pasiunea pentru transportul auto m-a determinat să mă înscriu la acest cerc. Aici învăţ multe lucruri din practică şi îmi formez o deprindere de a lucra cu tehnica. Consider că, în cadrul acestui cerc, îmi dezvoltat acele abilităţi care mă vor ajuta pe viitor să devin un bun specialist în domeniul transportului auto”, mărturisește Mihăiţă Anii, elevul anului I, grupa DT221b.

„Pentru mine cercul „Automobilstul” este o modalitate eficientă de a-mi petrece timpul liber, altfel spus, aici îmbin utilul cu plăcutul. La moment, am finalizat de realizat o machetă care reprezintă un motor cu ardere internă, care funcționează, astfel, lucrarea realizată va permite elevilor să cunoască elementele motorului şi cum funcţionează acesta, iar experienţa pe care am acumulat-o la elaborarea acestei machete mă va ajuta să devin profesionist în acest domeniu”, spune Dimitriu Constantin, elevul anului II de studii, grupa DT211b.

Coordonatorii Cercului de Creaţie proiectează, monitorizează şi asigură buna desfășurare a activităţii cercului.

Cercul de Creație „Automobilistul”, desfășurat în cadrul I.P Centrul de Excelență în Transporturi, anul de învățământ 2022-2023, implică elevii pasionați de automobile, ce își fac studii în instituție la diferite specialități. Astfel, elevii își demonstrează deprinderile și cunoștințele căpătate, fiind cei mai iscusiți și creativi în activitățile implicate. Elevii obțin rezultate frumoase în cadrul cercului de creație Automobilistul, astfel, ei sunt implicaţi în diverse activităţi orientate spre formarea dexterităților necesare viitorului specialist din ramura transportului auto.

Gheorghe Bagrin, profesor de discipline tehnice speciale, Coordonatorul Cercului de Creaţie și Inovație, menționează activitățile Centrului: constatarea simptomelor defecțiunilor motoarelor cu ardere internă;dezasamblarea și asamblarea motoarelor cu ardere internă; realizarea tehnologiilor moderne de reparație a componentelor motoarelor cu ardere internă ; restaurarea autovehiculelor; executarea mostrelor statice și dinamice, cu referire la soluțiile constructive și funcționale ale componentelor autovehiculelor, oferă tinerilor specialişti oportunitatea de a acumula o experienţă valoroasă pentru activitatea didactică.

Cercul de Creație Automobilistul oferă posibilitatea tinerilor creatori de a se dezvolta și a se manifesta efectiv în tehnologiile inovatoare.

Cercul de Creaţie „Automobilistul te poate face remarcat prin fapte, aici pasiunea se transformă în profesie.

Directorul Interimar al instituţiei Rusu Boris, susţine şi încurajează tinerii să se implice activ în activităţile extracurriculare.

„Cercul de Creaţie și Inovație „Automobilistul” oferă tinerilor posibilitatea de a se angaja într-un proces de cercetare-acţiune care implică acumulare de cunoştinţe, rafinare de competenţe. În acest context, printre activităţile pe care intenţionăm să le realizăm în cadrul acestui atelier de creaţie, consider că sunt prioritare următoarele: Restaurarea automobilelor retro; modelarea automobilelor pentru off-road şi modelarea automobilelor sportive, prin urmare,toate aceste activităţi vor valorifica potenţialul intelectual, aptitudinile şi experienţa individuală atât a profesorilor, cât şi a elevilor”, afirmă Boris Rusu, Director Interimar al Centrului de Excelenţă în Transporturi.

Petru Plotnic, elev grupa DT211b, membru al Cercului de Creaţie Tehnică „Automobilstul”

(Video) Granturi pentru planurile de afaceri în beneficiul tinerilor și tinerelor NEET din Ialoveni

14 noiembrie 2022

8 finaliști ai Concursului Planurilor de afaceri de la Ialoveni, axate pe tineri și tinere NEET, au participat, la 13 noiembrie 2022, la festivitatea de semnare a contractelor de grant, desfășurată în cadrul Forumului anual privind participarea tinerilor la dezvoltarea social-economică a localităților raionului Ialoveni.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul Zilei Naționale a Tineretului 2022 în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia și implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.

La festivitatea de premiere au participat Președintele raionului Ialoveni, Mihail Silistraru, Vicepreședinta raionului, Galina Tonu, care i-au felicitat pe tineri, dorindu-le succese notabile, energie inepuizabilă, perseverență zilnică şi performanțe în proiectele pe care le desfășoară.

În cadrul Forumului anual „Participarea tinerilor la dezvoltarea social-economică a localităților raionului Ialoveni” au fost oferite certificatele de grant și trofeele excelenței în afaceri celor opt echipe de tineri antreprenori și tinere antreprenoare din șapte localități ale raionului, desemnate finaliste ale Concursului Planurilor de afaceri pentru tineri și tinere a Fondului de antreprenoriat pentru tineri Ialoveni, inițiat de Asociația „Eco-Răzeni”.

Aceste inițiative de afaceri îi vizează pe tinerii și tinerele NEET care sunt definite, în legislația națională, ca tineri și tinere în vârstă de 15-29 de ani „care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”.

Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.

Cea de-a șasea ediție a expoziției World Press Photo a fost lansată la Chișinău: „Fotografii care ne determină să gândim, să ne punem întrebări și să acționăm”

10 noiembrie 2022

Expoziția internațională World Press Photo a fost lansată la Chișinău pentru a șasea oară consecutiv, fiind organizată de Fundația World Press Photo din Olanda în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău. Imaginile câștigătoare ale celei mai importante expoziții de fotografie sunt expuse la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, iar lansarea a avut loc pe 9 noiembrie 2022.

Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, Floris van Eijk, a evidențiat faptul că organizarea acestui eveniment la Chișinău a devenit o frumoasă tradiție. „Expoziția este valoroasă nu doar prin faptul că avem expuse cele mai frumoase fotografii, dar și pentru că ele încearcă să ne spună ceva important. Jurnalismul fotografic și fotografia documentară sunt foarte importante pentru jurnalism, în general, iar jurnalismul este un element-cheie în promovarea democrației. Democrația, după cum știți, este în pericol, în special în această parte a Europei, în condițiile în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei este încă în desfășurare și afectează inclusiv Republica Moldova. Noi sperăm că în Moldova jurnalismul va continua să promoveze informații veridice, determinându-i pe oameni să-și formeze propriile concluzii despre ce se întâmplă. Sunt sigur că veți găsi aici fotografii care spun ceva, care ne fac să gândim și să avem o idee mai bună asupra lucrurilor. Noi susținem presa independentă, susținem jurnalismul de calitate din Moldova, iar acesta este un motiv în plus pentru care susținem și această expoziție”, a spus Floris van Eijk.

Coordonatoarea Expoziţii World Press Photo, Olanda, Marika Cukrowski, a expediat un mesaj video, prin care a salutat lansarea colecției la Chișinău și a evidențiat importanța misiunii World Press Photo de a conecta lumea la istoriile care contează.

„Cu toții avem nevoie să înțelegem lumea din jurul nostru, iar pentru asta ne bazăm zilnic pe munca dificilă a jurnaliștilor și a fotografilor. Zilnic fotojurnaliştii se expun pericolului pentru a ne oferi o imagine complexă, exactă și corectă a evenimentelor. Libertatea presei este supusă presiunilor în toată lumea. Tendințele precum dezinformarea, știrile false și țintirea deliberată a jurnaliștilor împiedică libertatea de exprimare și ne amenință pe toți. Trebuie să susținem drepturile fundamentale și să le permitem jurnaliștilor să ne ofere o imagine precisă și imparțială a lumii în care trăim. Expoziția din 2022 relevă subiecte precum rezistența băștinașilor, efectele schimbărilor climatice și lupta globală pentru drepturile civile. Aceste istorii oferă noi perspective asupra problemelor adesea ignorate și ne inspiră vizual”, a menționat Marika Cukrowski.

Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, a evidențiat interesul sporit al publicului din întreaga lume față de fotojurnalism. „O dovadă în acest sens este și numărul mare al fotografilor care participă în această competiție internațională. Cu siguranță, juriul a avut o misiune dificilă pentru că, din 4.066 de fotografi din 130 de țări, au fost selectați doar 24 de câștigători. Lucrările acestora fac parte din categoria grea, lucrări care ne determină să gândim, să ne punem întrebări și să acționăm. Problemele abordate în aceste fotografii sunt relevante și satisfac interesele diferitor categorii de public”, a spus Nadine Gogu.

Fotojurnalistul Nicolae Pojoga a menționat că, deși expoziția din acest an nu spune nimic despre războiul din Ucraina, pentru că fotografiile au fost realizate pe parcursul anului 2021, totuși, se simt „câteva explozii dinaintea acestui conflict inuman”. „Vreau să atrag atenția colegilor mei fotografi că noi lucrăm pentru dreptate. Prin documente fotografice pertinente și responsabile sperăm să contribuim la justețea pe care o așteptăm cu toții”, a spus Nicolae Pojoga.

Directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava, instituție care de cinci ani este gazda acestui eveniment, s-a arătat încrezător că publicul va aprecia la justa valoare expoziția. „Aceste opere fotografice au priză la public pentru că sunt făcute de cei mai buni fotografi din lume. Prin valoarea pe care o reprezintă, cu certitudine, pot fi atribuite categoriei operelor de artă veritabilă. Ușile Muzeului Național de Istorie sunt deschise pentru toți iubitorii de fotografie pentru a admira aceste opere de artă”, a spus Eugen Sava.

Câștigătorii concursului World Press Photo 2022 prezintă istorii ce cuprind un spectru larg de probleme – de la efectele incontestabile ale crizei climatice sau mișcările pentru drepturile civile și dreptul privind accesul la educație, până la păstrarea practicilor și identității indigene.

Anul acesta, din 64.823 de lucrări expediate la concurs de 4.066 fotografi din 130 de țări din întreaga lume au fost selectați 24 de câștigători regionali și 4 câștigători globali din 23 de țări: Argentina, Australia, Bangladesh, Brazilia, Canada, Columbia, Ecuador, Egipt, Franța, Germania, Grecia, India, Indonezia, Japonia, Madagascar, Mexic, Nigeria, Olanda, Norvegia, Palestina, Rusia, Sudan și Tailanda.

Cei patru câștigători globali sunt:

Premiul „Fotografia anului”: „Kamloops Residential School” de Amber Bracken, Canada, pentru The New York Times;
Premiul „Fotoreportajul anului”: Saving Forests with Fire de Matthew Abbott, Australia, pentru NationalGeographic/ Panos Pictures;
Premiul pentru proiecte pe termen lung: Amazonian Dystopia de Lalo de Almeida, Brazil, pentru Folha de São Paulo/ Panos Pictures;
Premiul pentru proiect multimedia: Blood is a Seed de Isadora Romero, Ecuador.

În premieră, „Fotografia anului” nu surprinde oameni. Imaginea, realizată de Amber Bracken, comemorează copiii care au murit în şcoala rezidenţială indiană Kamloops din Columbia Britanică, o instituţie creată pentru a asimila forţat copiii indigeni şi unde au fost descoperite 215 morminte nemarcate. Școlile rezidențiale au început să funcționeze în secolul al XIX-lea, ca parte a unei politici de asimilare a indigenilor în cultura occidentală și predominant creștină. O Comisie a Adevărului și Reconcilierii a ajuns la concluzia că cel puțin 4.100 de elevi au murit în cadrul acestor școli. Kamloops a devenit cea mai mare instituție de învățământ din acest sistem.

La Chişinău, expoziţia a fost organizată în premieră în anul 2017.

Iubitorii de fotografie pot vizita expoziția World Press Photo la Muzeul Național de Istorie în următoarele trei săptămâni, până pe 30 noiembrie.

Evenimentul este organizat de Fundația World Press Photo din Olanda, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău.

Mai multe detalii despre evenimentul de lansare puteți vedea aici: https://bit.ly/3UG8Wu5

Standarde europene în UTA Găgăuzia. Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri din regiunile Republicii Moldova

9 noiembrie 2022

Cu sprijinul Uniunii Europene (UE), în Republica Moldova au fost create șase hub-uri de susținere a afacerilor la Bălți, Orhei, Comrat, Tiraspol și Chișinău (2). Aici, antreprenorii pot obține expertiză, instruiri, granturi mici, competențe în domeniul legislației și a tehnologiilor inovative din domeniul afacerilor.

„Se învață tehnologii, aspecte de management, acces la finanțare și o sumedenie de chestii practice pe care le poți învăța doar în teren”, spune Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației Business-ului European (EBA), organizație parteneră a proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova” (implementat de Fundația Est-Europeană și finanțat de Uniunea Europeană și Suedia), în cadrul căruia au fost create business hub-urile.

Networking cu antreprenori, la Comrat

Pentru că unul dintre cele șase hub-uri operează în UTA Găgăuzia, la Comrat a fost organizat vineri, 28 octombrie, un eveniment de networking cu genericul „Welcome to Gagauzia”, în care circa 50 de de antreprenori, precum și beneficiari ai proiectului UE „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova”, au făcut schimb de contacte și experiență.

„Unul dintre scopurile importante ale proiectului ține de identificarea de noi contacte. Noi suntem într-o reconfigurare a parteneriatelor comerciale în contextul situației geopolitice și a războiului, respectiv sunt valoroase nu doar contactele comerciale din afara țării, dar și din țară. Orice producător din Găgăuzia ar putea să-și găsească un furnizor de materie primă fie în Tiraspol, Orhei sau Bălți și viceversa”, este de părere Mariana Rufa.

„Nu în ultimul rând, uneori chiar antreprenorii care vin din aceeași regiune s-ar putea să nu se cunoască unii cu alții. Relaționarea între ei contează nu doar la nivel de țară, dar și regional. Sperăm mult că evenimentul organizatva crea aceste contacte, parteneriate, și – cel mai important – va duce la dezvoltarea și la extinderea lor”, a mai spus ea.

„Și în regiuni business-ul poate fi mare”

Potrivit lui Vladimir Kara, directorul executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din Găgăuzia, networking-ul între reprezentanții mediului de afaceri este important în contextul schimbului de experiență între companiile regionale, naționale, de contacte și creare de parteneriate între business-ul mic și mijlociu, dar și studierea experienței companiilor.

„E o practică bună de a arăta că și în regiuni business-ul poate fi mare, poate fi național sau chiar internațional. Aici au posibilitatea de a face schimb de experiență, de a se cunoaște, de a-și găsi noi prieteni și parteneri”, a subliniat acesta.

Networking-ul de la Comrat a inclus și vizita beneficiarilor la două întreprinderi care au beneficiat de asistență financiară din partea Uniunii Europene.

Constantin Nedealcov este directorul ForsMotor, întreprindere care de 18 ani se ocupă cu producerea articolelor din metal.

„În cei 18 ani de activitate am primit, probabil, zeci de finanțări nerambursabile. Primul grant l-am câștigat în urmă cu șapte ani, cu ajutorul căruia am achiziționat o instalație de sudură de care aveam neapărat nevoie”, își amintește Constantin.

„Dacă nu ar fi fost granturi, am fi stat mult timp pe loc”, mărturisește antreprenorul al căruia clienți sunt vânzătorii angro, companiile de construcție și cele care comercializează echipament electric.

„Participăm în continuare la proiecte, scriem granturi. Am instalat panouri solare”, a adăugat acesta, precizând că producția companiei s-a diversificat mult în ultimii ani, iar cifra de afaceri este în creștere de la an la an.

„Deocamdată ne învățăm pe piața internă, analizăm punctele slabe. Lucrăm în privința exportului, la ambalaj, la logistică”, a adăugat antreprenorul.

O altă întreprindere de la Comrat care și-a dezvoltat și extins producția este fabrica de lactate „Sana”, unul dintre cei mai mari plătitori de impozite din regiunea de sud a Republicii Moldova.

Directoarea afirmă cu mândrie că întreprinderea pe care o conduce este certificată conform standardelor europene. Maria Akbaș este recunoscătoare pentru asistența europeană obținută și a pus accentul pe expertiza primită.

„Ce ține de calitate, suntem o companie certificată european. Am primit certificarea ISO, deci e un nivel care ne permite să ne poziționăm altfel pe piață”, declară antreprenoarea, mărturisind că afacerea nu ar fi supraviețuit în lipsa asistenței europene: „Nu era să fie real să supraviețuim. Poate reușeam să supraviețuim, dar erau cu totul alte rezultate”.

„Sprijinul Uniunii Europene contribuie la modernizarea producției și implementarea noilor tehnologii. Acum antreprenorii din Găgăuzia, cu echipament și tehnică modernă din UE, au aceleași standarde ca pe piața Uniunii Europene și pot produce servicii și produse de calitate. […] E o posibilitate de export și lărgirea pieței de desfacere cu producția proprii” – Vladimir Kara.

„Găgăuzia s-a schimbat mult grație relației bune pe care o avem cu Uniunea Europeană”

Potrivit bașcanului UTA Găgăuzia, Irina Vlah, regiunea s-a schimbat mult în ultimii 5-6 ani „datorită faptului că am reușit să avem o colaborare reușită cu Uniunea Europeană, iar granturile oferite de Uniunea Europeană s-au îndreptat spre regiune”.

Oficialul a remarcat că pe lângă domeniul economic și al afacerilor, asistența europeană se face simțită și în domenii ca învățământul și sănătatea.

O nouă oportunitate pentru antreprenorii care vor să exporte

În cadrul aceluiași proiect, companiile vor avea posibilitatea să beneficieze de un sprijin în valoare de 2.000 de euro sub forma unor servicii care vor facilita și susține exportul în Uniunea Europeană.

„Evident, asta se va face pe o bază selectivă, pentru că nu toate companiile au capacitatea de export. Chiar dacă suma e infimă, e importantă valoarea adăugată majoră a acestui proiect sunt contactele, este crearea acestor business hub-uri care oferă servicii de asistență. Asta rămâne și după finalizarea proiectului, deci asta e sustenabil. Și nu în ultimul rând, nivelul de școlarizare a personalului companiilor, datorită expertizei europene și locale în cadrul acestui proiect”, a adăugat Mariana Rufa.

Cu suportul Uniunii Europene la Soroca a fost inaugurată întreprinderea socială „Centrul de instruire ARA”

8 noiembrie 2022

Copii și tinerii din Soroca au la dispoziție un spațiu prielnic pentru instruire și dezvoltare personală, oferit de întreprinderea socială ARA, care a fost lansată recent de Asociația Obștească „ANIMA”. Aceasta este a doua întreprindere socială lansată în cadrul proiectului Fundației Est-Europene „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică durabilă și incluzivă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

Centrul ARA din Soroca prestează servicii de instruire pentru preșcolari și de orientare vocațională pentru tineri.

„Lansăm un prim model de cum am putea să implicăm tinerele mămici și să le abilităm economic, dar totodată să oferim un spațiu de dezvoltare personală și o educație non-formală, creativă, ingenioasă pentru copii și pentru tineri. Acest spațiu va găzdui copii de la 5 la 7 ani pentru pregătiri preșcolare, dar totodată vom avea și cursuri, pregătiri pentru tineri, pentru adolescenți”, spune Nona Mihalcean, directoarea executivă A.O. „ANIMA”.

Asociația Obștească „ANIMA” a inaugurat acest centru după ce a beneficiat de un grant de 35.000 de euro din partea Uniunii Europene și Suediei. Mai mulți copii și tineri din familii social-vulnerabile din localitate vor frecventa gratuit formările și activitățile centrului.

„Întreprinderea socială conform statutului și regulamentului prevede implicarea și reabilitarea tinerelor mămici care nu au fost încadrate în câmpul muncii. Pe a doua palieră lucrăm cu copii și cu tinerii social-vulnerabili care și-ar dori să participe la astfel de formări, dar nu le-ar putea achita. Centrul oferă 80 la sută locuri contra plată și 20 la sută locuri gratuite pentru cei care nu pot achita acest serviciu”, afirmă Nona Mihalcean.

„Dorim foarte mult să promovăm antreprenoriatul social în rândul populației pentru ca oamenii să cunoască că întreprinderile sociale, pe lângă partea economică, adică cea de business, au și un impact social: fie creează locuri de muncă pentru persoanele din diverse categorii vulnerabile, fie rezolvă o anumită problemă comunitară”, declară Ana Ciurac, coordonatoarea de proiect a Fundației Est-Europene.

Părinții din Soroca salută deschiderea noului centru. „Acest centru este binevenit deoarece este destinat pentru mai multe categorii de vârstă. Totodată, mămicile care au ieșit din concediu de maternitate au nevoie de acest sprijin”, subliniază Aurica Durnea.

Uniunea Europeană a oferit, prin intermediul Fundației Est-Europene, 15 granturi organizațiilor societății civile pentru a deschide întreprinderi sociale, care urmează să creeze 80 de locuri de muncă. Peste 800 de persoane vor beneficia de servicii și produse gratuite.

Astra Film Chișinău prezintă o selecție de filme valoroase, proiectate în premieră în Republica Moldova

4 noiembrie 2022

Astra Film Chișinău prezintă o selecție de filme valoroase, proiectate în premieră în Republica Moldova, care spun povești reale despre locuri și comunități și invită publicul să reflecteze asupra unor tematici profunde: „Drumuri care ne apropie” și „Destine & comunități”. Proiecțiile vor avea loc în Sala Mare a Muzeului de Artă al Republicii Moldova.

DRUMURI CARE NE APROPIE. Filmele grupate sub tematica „Drumuri care ne apropie” arată cum, de-a lungul timpului, drumurile au avut un rol decisiv în conexiunea și evoluția oamenilor și a comunităților. Este vorba despre „Transalpina – Drumul regilor” (regia Dumitru Budrala, România – 2016), „Oamenii drumului: Terra Banatica” (regia Mircea Gherase, România – 2021) și „Valuri pe uscat” (regia Raluca David, România – 2021).

DESTINE & COMUNITĂȚI. Documentarele incluse în această tematică pă trund în intimitatea individului și realizează punți de conexiune și înț elegere între culturi – „Oi zburătoare” (regia Alexandra Gulea, Germania, România – 2022), „Vulturii din Țaga” (regia de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas, România, Slovacia – 2022) și „Pocalul. Despre fii și fiice” (regia Cătălina Tesăr și Dana Bunescu, România – 2022).

Pentru liceenii din Chișinău, și nu numai , organizatorii aduc filme care au făcut parte din cea mai recentă ediție Astra Film Junior – cel mai complex program de educație prin cinema documentar din România. Proiecțiile vor avea loc la Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu și vor fi urmate de ateliere de film literacy sus ținute de regizoarea Lidia Ilie. Este vorba de „Aurora” (regia Benjamin Langeland, Stian Servoss, Norvegia – 2019) și„ iHuman” (regia Tonje Hessen Schei, Norvegia – 2019).Astra Film Chișinău prezintă o selecție de filme valoroase, proiectate în premieră în Republica Moldova, care spun povești reale despre locuri și comunități și invită publicul să reflecteze asupra unor tematici profunde: „Drumuri care ne apropie” și „Destine & comunități”. Proiecțiile vor avea loc în Sala Mare a Muzeului de Artă al Republicii Moldova.

Accesul este liber, pe bază de rezervare făcută în prealabil la adresa rezervare@astrafilm.ro.

Uniunea Europeană, prin Fundația Est-Europeană, ajută tinerii NEET din Republica Moldova să-și dezvolte o afacere

1 noiembrie 2022

Mai mulți tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) din toate regiunile Republicii Moldova vor fi instruiți și ajutați să-și dezvolte o afacere acasă. Aceștia vor beneficia de cel puțin 60 de granturi a câte 2.000 de euro. Activitatea are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

Tinerii NEET vor primi suport din partea a zece Fonduri de antreprenoriat pentru tineri din țară, care vor organiza pentru ei activități de abilitare economică, capacitare, instruire și transfer de bune practici.

„În cadrul acestui proiect, ne-am propus să finanțăm zece Fonduri de antreprenoriat pentru tineri. Fiecare fond a primit câte 60 mii euro, pentru a dezvolta activități de cartografiere, de instruire în dezvoltarea economică a tinerilor NEET din toată țara și pentru a lucra cu acest segment de tineri destul de dificil. Sperăm să avem rezultate frumoase, iar tinerii NEET să fie încadrați în câmpul muncii”, declară Ana Ciurac, coordonatoarea de programe a Fundației Est-Europene.

542 de tineri NEET vor beneficia de suport direct, instruiri și activități de mentorat în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”.

Diana Bacal, coordonatoarea de proiect din cadrul Fundației Est-Europene menționează „Ne propunem să susținem activitatea economică a tinerilor NEET din localitățile rurale ale Moldovei, care la etapa aplicării nu sunt încadrați în vreo activitate economică, de instruire sau nu au o implicare directă în comunitatea lor. Prin acest proiect, le oferim tinerilor tot suportul, astfel încât să devină motivați să rămână în Republica Moldova și să dezvolte afaceri frumoase, cu impact social major”.

Coordonatorii Fondurilor de antreprenoriat pentru tineri spun că procesul de instruire a fost inițiat.

„Suntem la etapa în care tinerii selectați frecventează orele de curs, învață și explorează ce înseamnă antreprenoriatul și cum să elaboreze un plan de afaceri. După etapa de instruire, unii cursanți, care vor depune dosarele pentru concursul de granturi, vor putea obține un grant nerambursabil în valoare de 2000 euro pentru a-și demara afacerea”, spune Corina Erhan, coordonatoarea proiectului, Fondul de Antreprenoriat pentru tineri, Orhei.

„Fondul de antreprenoriat pentru tineri din Ștefan Vodă oferă un spațiu prielnic pentru ca tinerii NEET să prindă aripi și să-și dorească să inițieze o afacere sau să-și dezvolte niște abilități economice, pentru a se încadra în câmpul muncii. Am stabilit un curs integru de instruiri, alături de specialiști”, subliniază Adelina Barbăneagră, coordonatoarea Fondului pentru tineri, Ștefan Vodă.

„Fondurile pentru tineri sunt foarte importante pentru că ele oferă posibilitatea tinerilor din zonele rurale și urbane să aplice pentru un grant, să învețe să creeze un plan de afaceri”, subliniază Cristian Slobodeaniuc, consultant, Fundația Est-Europeană.

Prin intermediul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, Fundația Est-Europeană își propune ca tinerii NEET să se regăsească în viața socială și economică.

Conform legii Republicii Moldova nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, tinerii NEET sunt definiți ca: „tinerii în vârstă de 15–29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Podcast #10

31 octombrie 2022

Am întrebat în ateliere, la o cafea, în chestionare, din vorbă în vorbă mai mulți prieteni, colegi și oameni de diferite vârste dacă au auzit despre jurnalismul comunitar și i-am rugat să ne spună și nouă în câteva cuvinte cum îl înțeleg.

Am schimbat aici vocile cu intenția ca orice asemănare cu persoane reale să fie pur întâmplătoare.

Am păstrat însă cu atenție sensul, căci toată povestea asta și toate istoriile de aici sunt bazate pe fapte reale.

Deci, cum să-i spunem jurnalismului comunitar cu alte cuvinte?

„Este ceva de încredere”.

„Este jurnalismul care scoate la lumină povești frumoase care merită spuse, dar de cele mai multe ori sunt trecute cu vederea sau, pur și simplu, nu interesează prea tare pe cei care fac știri”.

„Înseamnă implicare civică”.

„Dacă jurnalistul este câinele de pază al democrației, jurnalistul comunitar este câinele comunitar care are grijă de oamenii din localitate”.

„Acești jurnaliști spun istorii din satul și din orașul lor”.

„Scriu bloguri, scriu la gazete”.

„Jurnalismul comunitar înseamnă local, participativ, cetățenesc”.

„Ceva educativ”.

„Ceva constructiv”.

„Înseamnă să faci jurnalism din localitatea ta”.

„Ceva care ajută la înnoirea satului”.

„Ne dă speranță și ne povestește despre faptele bune”.

„Jurnalismul comunitar caută soluții”.

„Este făcut cu decență. Decența este chestia aceea care se mai numește bună-cuviință”.

„Fără titluri bombastice. Nu dintre acestea: „Senzațional!” „Zguduitor!” „N-o să-ți vină să crezi!” „Exploziv!”

„Jurnalismul comunitar nu seamănă panică, ci sădește optimism”.

„Arată ajutorul reciproc”.

„Discută problemele care îi privesc pe oamenii dintr-o localitate”.

„Un jurnalism care îi pune pe toți la muncă”.

„Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii care nu au numaidecât o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături”.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

„Este treaba fiecăruia. Este munca noastră comună”.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Podcast #1 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #2 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #3 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #4 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #5 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #6 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #7 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #8 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #9 „Jurnalism comunitar”:

Link Youtube Podcast #10 „Jurnalism comunitar”:

Vernisajul expoziției „Arhetipal și experimental în creația ceramistului Ivan PRIVIDIUC”, 1 noiembrie 2022

31 octombrie 2022

Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial vă invită la vernisajul Expoziției „Arhetipal și experimental în creația ceramistului Ivan PRIVIDIUC”, ce va avea loc marți, 1 noiembrie, ora 15:00, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Expoziția prezintă lucrările de ceramică decorativă a maestrului Ivan Prividiuc, artist plastic și ceramist. Ivan Prividiuc creează ceramică în stilul propriu, colorată în negru-cafeniu, în tehnica „cu lapte”. În afară de ceramica de culoare neagră, de câțiva ani a început a crea ceramică cu cristaluri, obținută în urma unor experimente chimice. Vasele cu cristaluri sunt foarte viu colorate și expresive.

Vă invităm să participați la vernisaj și să îl cunoașteți creația artistului Ivan Prividiuc îndeaproape.

Contacte: mun. Chișinău, str. Eminescu 50, tel. +373 022 22 02 57

1...242526...133 Pagina 25 din 133