Se pot oare persoanele cu dizabilități realiza multilateral aici, acasă? Cât de accesibilă este infrastructura din sate și orașe la nevoile lor? Ar trebui copiii cu dizabilități să învețe în școli obișnuite sau specializate?
Astăzi, de Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, o echipă a încercat să afle răspunsuri la aceste, dar și alte întrebări, de la locuitorii orașelor și satelor Republicii Moldova.
Acest proiect este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), Asociația Presei Independente (API) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.
Alexei Șciusev, un arhitect al stilului imperial stalinist, de Dmitri Hmelnițki. Traducere din engleză de Nicolae Pojoga (Art). Legată, 176 pag. Preț: 69 RON/ 299 MDL
„Alexei Şciusev a fost un arhitect înzestrat cu abilităţi unice şi, probabil, singurul arhitect sovietic de rang înalt care a excelat în toate cele trei epoci stilistice din secolul al XX-lea în URSS. Încă înainte de revoluţia din 1917, Şciusev era considerat drept unul dintre cei mai distinşi arhitecţi în stilul Art Nouveau, precum se vede clar şi în proiectele sale pentru lăcaşuri de cult. În anii ’20 Şciusev s-a remarcat în stilul constructivist, devenind unul dintre cei mai importanţi şi, cu siguranţă, unul dintre cei mai buni arhitecţi din Rusia sovietică. În 1931 a trecut la noul stil, numit stalinist, fiind, de fapt, unul dintre fondatorii acestuia în calitate de arhitect al primelor şi, probabil, al celor mai odioase edificii staliniste.” (Dmitri Hmeiniţki)
Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin, de Angela Brașoveanu și Roman Rybaleov (colecția de artă). Ediția a V-a. Legată, supracopertă, 368 pag. Preț: 129 RON/ 599MDL
„Scrisă admirabil, într-o română expresivă, cu ironie și o tonică, molipsitoare bună dispoziție de la prima la ultima pagină, cartea Angelei Brașoveanu – Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin – se citește ca un antrenant și pasionant roman ethno-gastronomic. Așa am găsit-o eu. Și e doar una din multele formule în care poți încadra această carte, ilustrată policrom cu fotografii de Roman Rybaleov, editată și tipărită măiestrit.” (Vasile Gârneț)
… nimic altceva/ … nothing else (album fotografic), de Valerie Volontir. Traducere în engleză de Andrei Prohin (colecția de artă). Legată, supracopertă, 240 pag. Preț: 109 RON/ 499MDL
„Primul, prima nu se uită niciodată. Fiecare dintre noi păstrează în memorie prima zi de școală, învățătoarea, prima carte citită, primul la alergări, primul la matematici, prima dragoste, primul dans… Mie mi-au rămas în amintire și primul aparat de fotografiat, și prima fotografie pe care am realizat-o. S-a întâmplat aceasta în clasa a șaptea. De atunci până azi, fotografia e cea mai mare pasiune a mea din viață.” (Valerie Volontir)
Arci și Sfatul Pădurii, de Ionela Hadârcă. Desene de Lică Sainciuc (Codobelc). Legată, 40 pag. Preț: 39 RON/169 MDL
În Codrul de Smarald sunt alegeri. Arci şi prietenii săi se implică activ pentru ca ciorile cele viclene să nu preia conducerea Sfatului Pădurii. Va depăşi oare gaşca de amici toate impedimentele apărute? Cine va câştiga până la urmă? Încă din 2019 Arci îi deprinde pe cei mici cu noţiunea de alegeri libere şi corecte, cu procedurile de votare şi cu ideea că într-o societate democrată opinia şi votul fiecăruia contează. (Ionela Hadârcă)
Filtre (articole de cultivare a limbii), de Valentin Guțu (Cartier popular). Broșată, 384 pag. Preț: 49 RON/199 MDL
„Multe dintre recomandări – de exemplu, cele referitoare la punctuație sau la acord – privesc uzul actual al românei vorbite pretutindeni, indiferent de granițe și de influențe. Extrem de utile, mai ales pentru traducători și jurnaliști – sînt explicațiile (de mare actualitate) asupra transcrierii numelor proprii din ucraineană, rusă și belarusă. Filtre este un ghid excelent pentru toți cei care scriu și citesc în limba română și se pot pierde în hățișul variațiilor și al oscilațiilor de tot felul, al incertitudinilor și al ambiguităților pe care textele din mediul online ni le aduc permanent în fața ochilor. E o lectură pasionantă pentru toți cei interesați de starea limbii române de azi.” (Rodica Zafiu)
Trilce (Poemas/Poeme. Ediție bilingvă), de Cesar Vallejo. Traducere din limba spaniolă, prefață și note de Dinu Flămând (Cartier popular). Legată, 264 pag. Preț: 49 RON/199 MDL
„Limbajul din Trilce nu putea fi decât cel al unui peruan, dar al unui peruan care era şi un poet iar acesta vedea în fiecare peruan omul şi în fiecare om martorul şi victima. Vallejo a fost un mare poet religios. Comunist militant, fundalul viziunii şi credinţelor sale despre lume nu l-a constituit totuşi filozofia critică a marxismului, ci misterele de bază ale creştinismului copilăriei sale şi ale poporului său: comuniunea; transsubstanţierea, tânjirea după nemurire. Invenţiile sale verbale ne impresionează nu doar prin concentrarea lor extraordinară, ci şi prin autenticitatea lor. Uneori ne împiedicăm de eşecuri de exprimare, de stângăcii şi de bâlbâieli. Nu contează: chiar şi poeziile lui cel mai puţin realizate sunt vii.” (Octavio Paz)
100 de spectacole în 100 de ani la Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, ediție îngrijită de Petru Hadârcă (Art). Legată, 384 pag. Preț: 129 RON/ 599 MDL
„ Istoria Teatrului Național «Mihai Eminescu» din Chișinău, mai ales în perioada sovietică, este istoria luptei pentru dreptul de a crea și gândi liber și pentru dreptul de a face teatru în limba română.” (Petru Hadârcă)
Ne vedem la Târgul de Carte Gaudeamus de la Romexpo, Pavilionul B2, standul nr.69 în perioada 7 – 11 decembrie.
Poți procura cărțile Cartier în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.
În căutarea timpului pierdut. În partea dinspre Swann (volumul I), de Marcel Proust. O nouă traducere din limba franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție nr. 38). Legată, supracopertă, 576 pag. Preț: 69 RON/ 299 MDL
În căutarea timpului pierdut. La umbra fetelor în floare, de Marcel Proust. O nouă traducere din limba franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție nr. 39). Legată, supracopertă, 680 pag. Preț: 99 RON/ 439 MDL
În căutarea timpului pierdut. Partea dinspre Guermantes. de Marcel Proust. O nouă traducere din limba franceză de Cristian Fulaș (Cartier de colecție nr. 40). Legată, supracopertă, 760 pag. Preț: 109 RON/ 499 MDL
„[Există] un mit care și la noi se perpetuează, anume mitul unui Proust al cărui text e mult mai «educat, delicat etc.» decât în varianta originală. (Să ne amintim, pioși, furtuna iscată în sufletele curate din social media de o jucăușă interpretare a verbului s’endimencher.) Poate doar pentru aceste ajustări, și o retraducere e cu totul și cu totul necesară în limba română. E în fond argumentul meu suprem pentru un asemenea gest: Proust trebuie să redevină natural. Limba în care e tradus trebuie îndreptată din nou spre limbajul folosit de el, spre tonalitățile și semnificațiile lui, încercând să o dezgolim de toate zorzoanele care de cele mai multe ori nu sunt ale originalului, ci ale traducătorilor. Cum să spun cât mai fin, poate că Proust e prea cult în limba română și trebuie să schimbăm asta. E datoria mea, măcar conform contractului. Mi-o asum, chiar conștient de faptul că voi fi criticat fără a fi înțeles și voi fi lovit cu argumente de genul «spiritul epocii» sau mai știu eu de care, eternele argumente ale lumii bune puse față în față cu un outsider. E soarta fiecărei încercări de acest gen, sunt liniștit în această privință.” (Cristian Fulaș)
Vremea poemului înalt, de Magda Cârneci. Poeme alese de Al.Cistelecan. Fotografii de Ana Toma (Cartier de colecție nr. 45). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Ca și alți optzeciști din prima linie (…), Magda Cârneci e consecventă și înflăcărată în bătălia de generație, militând și cu intervenții programatice, și cu poeme cu steagul sus. Ba chiar aș zice că, dintre toți, e cea mai consecventă cu sine (dar nu și cu generația), căci nu pune nici un dezacord între declamațiile programatice și poeme, pe când ceilalți și-au contrazis aproape riguros «teoriile» prin intermediul poemelor.” (Al Cistelecan)
Învederatul, de Robert Șerban. Poeme alese 1994 – 2022. Fotografii de Silviu Gheție (Cartier de colecție nr. 46). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Robert Şerban, poet revendicat de generaţia milenaristă a liricii autohtone, deşi, mai degrabă, produs al anilor ’90, Îşi dovedeşte pe deplin maturitatea, adăugând cu fiecare volum publicat substanţă şi emoţie într-o paradigmă poetică tot mai concentrată şi mai verosimilă. Poemul şi poetul – mărci înregistrate Robert Şerban – compun o ecuaţie lirică în echilibru stabil, cu variabile şi invariabile șarmante, vitale, spectaculos şi suav revigorante, articulând, pare-se, o poveste fără sfârşit.” (Ioana Cistelecan)
În mijlocul unei istorii tragice, imobile, de Cosmin Perța. Poeme alese 2002 – 2022. Fotografii de Veronica Ștefăneț (Cartier de colecție nr. 47). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„În cartea sa de debut, Zorovavel (2002), Cosmin Perţa putea să lase impresia unui manierist cu vocaţia travestiurilor şi a măştilor estetizante. Ulterior, a experimentat mai multe formule poetice. În Santinela de lut (2006), poemele sale implicau deopotrivă vizionarismul tenebros, în registru apocaliptic, şi intuiția mecanismelor „inumane“ ale producţiei textuale, doar că autorul lui Zorovavel se dovedea atras mai mult de realul semnelor, al sistemelor informaţionale şi al excesului de imagini, care spun mult despre lumea actuală. Era o formulă care îl individualiza în momentul acela în raport cu ceilalţi vizionari şi fantaşti ai grupului 2000. Ulterior, va experimenta în câteva direcţii distincte, detaşându‑se de formula poemului asianic, înlocuit progresiv (ca în volumul Fără titlu, 2011), printr-o lirică lipsită de artificii stilistice. Cea mai recentă dintre cărţile sale, Cântec de leagăn pentru generaţia mea (2018), marchează deschiderea poetului spre contemporaneitatea socială şi politică, iar Cosmin Perţa se metamorfozează aici într-un diagnostician care întocmeşte fişa clinică a lumii actuale, dar nu cu detaşarea observatorului imparţial, ci cu implicarea afectivă a „ţapului ispăşitor“ confruntat cu „teroarea istoriei“.” (Octavian Soviany)
Ce pot distinge în întunericul sălii, de Elena Vlădăreanu. Poeme alese 2002 – 2020. Fotografii de Alexandra Turcu (Cartier de colecție nr. 48). Legată, supracopertă, 256 pag. Preț: 35 RON/ 159 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Elena Vlădăreanu a scris începând din anii 2000 poezia cea mai radicală din România. Nu doar politic, ci și artistic. Cu timpul literatura ei a devenit, dintr-o autoexpunere temerară la rezoluție înaltă, o formă de artă din ce în ce mai abstractă și mai incluzivă. Fără a părăsi perimetrul autobiografic, explorările Elenei Vlădăreanu au compus hărți tot mai complexe ale bulelor sociale și ideologice care ne configurează contemporaneitatea. Antologia ce pot distinge în întunericul sălii rezumă intens această călătorie care continuă.” (Mihai Iovănel)
Îngeriada, de Judith Meszaros. Edișie îngrijită de Claudiu Komartin cu o prefață de Rita Chirian și o postfață de Anastasia Gavrilovici (Cartier de colecție nr. 49). Legată, supracopertă, 208 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
„Judith Mészáros – poetă unică în toată literatura noastră de după 1990, cu un destin contorsionat și dramatic, are acum parte, in absentia, de o revenire pe deplin meritată. Reluarea integrală a celor două cărți pe care le-a publicatar putea însemna redescoperirea cuiva care a ridicat în tot scrisul său problema unui rău profund al umanității noastre strivite de Istorie și Societate, căruia Mészáros a încercat să-i țină piept printr-o scriitură tumultuoasă, de un brav și apăsat eticism. Știm de la toți marii poeți care este prețul plătit pentru o asemenea înfruntare.”
(Claudiu Komartin)
Ne vedem la Târgul de Carte Gaudeamus de la Romexpo, Pavilionul B2, standul nr.69 în perioada 7-11 decembrie 2022.
Poți procura cărțile CARTIER în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.
În drumul nostru spre înțelegerea jurnalismului comunitar am întâlnit recent alți oameni care au scos din traista lor câteva parabole instructive și le-au împărtășit cu noi.
Un învățător ne-a povestit că într-o zi cu soare se plimba cu unul dintre prietenii săi pe malul râului. Pe malul râului Bâc, să zicem, sau pe malul râului Dâmbovița. Ori Bahlui, dacă sună sau curge mai bine.
Și învățătorul și-a îndemnat prietenul să se uite la peștii din apă. De altfel, în istoriile noastre toate râurile au pești, pentru că poveștile noastre sunt pozitive și educative.
„Vezi peștii aceia care înoată și fac ceva acolo? Se vede că se simt bine împreună”, a spus învățătorul.
Iar prietenul lui nu a fost de acord, că așa sunt prietenii, pun la îndoială uneori ceea ce spui.
„Chiar dacă tu ești născut în zodia peștilor, nu ești pește. Așa că nu ai de unde să știi dacă peștii se simt bine sau nu împreună acolo”.
Și atunci învățătorul i-a explicat. „Dar nici tu nu ești în locul meu. Așa că nu poți să știi dacă eu știu sau nu că peștii se simt bine?”
Iar din întâmplarea asta ne-am gândit că putem învăța cel puțin trei lucruri utile pentru tema noastră.
În primul rând, dacă cineva face ceva, alături de altcineva – un pod, un proiect, un parc sau pur și simplu curățenie, înseamnă că aceștia se simt bine împreună și soarele în ziua aceea strălucește mai tare.
În al doilea rând, o bucurie trebuie să fie împărtășită. Ca să fie mai mare și să-i bucure pe mai mulți.
Iar în al treilea rând, cel mai bine înțelegem oamenii și localitățile atunci când suntem în locul lor.
Iată de ce jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii locului care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături.
Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.
Iar aceste scurte definiții sunt confirmate și de următoarea parabolă cu învățătorul care mergea cu prietenul său pe malul unui râu.
Doar că de această dată, într-o altă zi, un elev îl întreabă pe învățător.
„Spuneți-mi, vă rog, ce înseamnă știința de carte? că auzim că trebuie să avem știință de carte, competențe despre care nu prea înțelegem ce înseamnă acestea”.
Și atunci învățătorul i-a răspuns.
„Știința de carte este de fapt știința de viață.
Ce faci atunci când ți-e foame? Mănânci. Iar când ești obosit, te odihnești.
Că asta e viața.
Așa săpun și cărțile vechi, că este un timp pentru a arunca pietre și un timp pentru a strânge pietre, un timp pentru a îmbrățișa și un timp pentru a fi departe de îmbrățișări.
Asta e știința de carte.
Când nu știi ceva, întreabă!
Când ai nevoie de ajutor, spune sau strigă!
Când vezi ceva frumos, bucură-te și povestește și la alții despre asta”.
Iar acest învățător parcă este, cu sfaturile lui de viață, un profesor de jurnalism comunitar cu importante lecții de viață.
Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii locului care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături.
Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.
Acest podcast a fost produs în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Consiliul Național al Tineretului din Moldova – doi parteneri de implementare ai Inițiativei de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET – își centrează activitățile în prezent pe acțiuni de pledoarie pentru politici mai incluzive, care vizează reducerea ratei tinerilor care nu beneficiază de educație și locuri de muncă.
Tineri și tinere în vârstă de 15-29 de ani, „care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază / învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”, astfel sunt definiți în legislația națională tinerii și tinerele NEET (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).
Biroul Național de Statistică informează într-un comunicat privind „Tinerii NEET în Republica Moldova în trimestrul I 2022” că, potrivit rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în trimestrul I 2022, numărul tinerilor care formează grupul NEET în vârstă de 15-24 de ani a constituit 52,0 mii, de 15-29 de ani – 116,4 mii și al tinerilor în vârstă de 15-34 de ani – 193,8 mii persoane. În toate aceste trei grupuri de vârstă majoritatea o alcătuiesc femeile (58,2% în rândul tinerelor de 15-24 de ani, 62,6% la cele de 15-29 de ani și 67,4% la tinerele de 15-34 ani).
Anume acești tineri și tinere se află în centrul acțiunilor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, care contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele inițiativei: „Mobilizarea organizațiilor societății civile pentru a pleda pentru politici mai incluzive, care vizează reducerea ratei tinerilor NEET”.
În urma efortului de mobilizare, peste 50 de organizații de tineret și organizații care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor au fost informate despre oportunitățile și modalitățile de influențare a procesului decizional. Echipa Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a desfășurat și o serie de module de instruire și ateliere de lucru menite să consolideze capacitățile analitice ale 28 de organizații de tineret și ale celor care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor, să dezvolte abilitățile de evaluare și monitorizare a politicilor publice, capacitățile de advocacy și promovare pe agenda publică a inițiativelor și intereselor tinerilor și tinerelor NEET.
Aceste activități au fost organizate cu conștiința faptului că „efortul de advocacy este un proces complex și necesită o abordare multilaterală și pragmatică. Din această perspectivă, ciclul de ateliere a fost gândit și realizat într-un mod care ar ajuta organizațiile să ajungă la o mai bună înțelegere a faptului cum putem face politicile publice mai incluzive și cum determinăm autoritățile publice să abordeze pro-activ necesitățile tinerilor, în special ale celor dezavantajați, în cadrul național de politici”, subliniază echipa Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Astfel, ciclul de ateliere a pornit cu o abordare practică, organizațiile fiind familiarizate cu modalități și instrumente de evaluare a documentelor de politici. Analiza de date este o etapă importantă în procesul de evaluare a politicilor publice. Cum identificăm, cum colectăm și cum interpretăm datele necesare pentru a măsura gradul de implementare a unei politici publice au fost subiectele-cheie ale celui de-al doilea atelier de instruire dedicat organizațiilor de tineret și ale celor care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor. În cadrul ultimului atelier practic, CPD și organizațiile participante au elaborat Agenda comună de advocacy pentru incluziunea tinerilor și tinerelor NEET și au definit modul de influențare a decidenților din comunitatea lor.
Pentru a avansa în procesul de evaluare și monitorizare a politicilor și advocacy, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a desfășurat peste 60 de ședințe individuale de consultanță și mentorat cu organizațiile de tineret și cele care reprezintă interesele tinerilor și tinerelor. În rezultatul acestui efort, organizațiile implicate, sub mentoratul CPD, au reușit să evalueze peste 10 politici și programe locale, inițiind și un proces de pledoarie pentru integrarea recomandărilor cu privire la incluziunea tinerilor și tinerelor NEET.
Cel mai recent efort realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” vizează evaluarea impactului Strategiei Naționale de Ocupare a Forței de Muncă 2017-2021 asupra tinerilor și tinerelor NEET și măsura în care aceasta a reușit să abordeze cele mai stringente necesități ale acestui grup de tineri.
Efortul va fi transpus într-un set de recomandări pentru Noul Program de Ocupare a Forței de Muncă 2022-2026, aflat actualmente în etapa de aprobare. „Analiza noastră sugerează că există câteva bariere structurale legate de acces și motivație care împiedică tinerii și tinerele NEET să se mențină în educație sau să se integreze pe piața muncii. Vorbim aici despre responsabilitățile de îngrijire asumate preponderent la această vârstă, vulnerabilitatea financiară și interesul scăzut, în special, al bărbaților tineri, pentru a continua studiile. Orice efort de politică publică în domeniul educației sau pieței muncii care nu va ține cont de aspectele de acces și motivație va eșua”, afirmă Natalia Covrig, Coordonatoarea de proiect.
Potrivit echipei CPD, „este extrem de important să ne asigurăm că politicile publice, atât naționale, cât și locale, țin cont de necesitățile tuturor cetățenilor, îndeosebi ale celor aflați în situații de vulnerabilitate, cum sunt tinerii și tinerele NEET. Atunci când politicile publice nu prioritizează incluziunea și egalitatea de șanse, este de datoria noastră, a celor care reprezentăm aceste grupuri, să determinăm decidenții să includă aceste subiecte pe agenda publică”. Prin eforturi consolidate, axate pe monitorizarea politicilor publice din perspectiva incluziunii tinerilor și tinerelor NEET și găsirea de soluții și oportunități, tinerii și tinerele NEET vor putea obține în cadrul acestui proiect acces la educație, formare și locuri de muncă, astfel încât incluziunea lor să devină un vis împlinit.
Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.
Doi parteneri de implementare ai Inițiativei de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET – Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare – își focusează în prezent eforturile pe acțiuni de pledoarie pentru politici mai incluzive, care vizează reducerea ratei tinerilor care nu beneficiază de educație și locuri de muncă.
Tinerii și tinerele NEET sunt definite, în legislația națională, ca tineri și tinere în vârstă de 15-29 de ani, „care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”.
Consiliul Național al Tineretului din Moldova monitorizează în prezent politicile publice din perspectiva incluziunii tinerilor NEET și desfășoară mai multe activități în susținerea acestei categorii de tineri și tinere:
✔ Oportunități de angajare pe cont propriu
✔ Programe de antreprenoriat social
✔ Servicii inovative
✔ Campanii de advocacy.
Tinerii și tinerele NEET s-au regăsit astfel în propunerile formulate de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) la consultările publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova privind proiectului Planului de acțiuni pentru implementarea pașilor formulați în contextul acordării statutului de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană.
Astfel, una dintre recomandările menționate de către Secretarul General al CNTM, Roman Banari, în cadrul acestui eveniment a vizat „Consolidarea protecției drepturilor omului, în special în cazul grupurilor vulnerabile, și solidificarea angajamentelor de a consolida egalitatea de gen și de a combate violența împotriva femeilor prin crearea unui Program național de ocupare a forței de muncă. CNTM susține că un astfel de program va consolida măsurile active de ocupare a forței de muncă pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor care au nevoie de sprijin suplimentar în ocuparea forței de muncă, în special dezvoltarea și implementarea programului de reducere a fenomenului tinerilor NEET în Moldova”.
Consiliul Național al Tineretului din Moldova a lansat în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” o Agenda comună de advocacy pentru incluziunea tinerilor NEET.
Cum are loc ghidarea organizațiilor non-guvernamentale și definitivarea celor 15 analize de politici cu recomandări pentru incluziunea tinerilor NEET și cum sunt susținute ONG-urile în definitivarea planurilor de advocacy și implementarea campaniilor de advocacy ne dezvăluie inițiatorii și coordonatorii acestei inițiative.
Președinta Consiliului Național Tineretului din Moldova, Teodora Panuș, menționează că „atunci când vorbim despre participare, menționăm un proces echitabil, care duce la dezvoltarea societății și nu numai. În acest context nu trebuie să uităm de incluziunea tinerilor din categorii vulnerabile, minorități și NEET, aceștia trebuie incluși în procesele decizionale, iar implicarea acestora începe de la subiectele de angajabilitatea la participare civică propriu zisă”.
Astfel, pe parcursul anului mai multe organizații non-guvernamentale de tineret au beneficiat în cadrul proiectului de instruire și capacitare în domeniul drepturilor tinerilor în câmpul muncii, dar și de consultanță și mentorat pentru monitorizarea politicilor publice din perspectiva tinerilor NEET. Organizațiile și-au asumat să monitorizeze o politică publică, fie că este vorba despre angajabilitatea tinerilor NEET cu dizabilități, dacă se regăsesc sau nu tinerii NEET în strategiile raionale, care sunt serviciile disponibile etc. Împreună cu procesul de monitorizare, organizațiile au venit cu recomandări și soluții, au dezvoltat și implementează campanii de advocacy, astfel încât situația tinerilor NEET să se îmbunătățească.
Aceste acțiuni sunt un răspuns la constatările cercetărilor care au exprimat viziunea tinerilor și tinerelor NEET despre școală.
„…doar studii profesionale să ai nu e destul, se cere ceva mai mult. Se uită la noi ca la persoane de «sortul doi»… Toți angajatorii vor cu studii superioare”.
„…cred că în timpul studiilor trebuie să fie mai multe ore practice, și nu doar teorie”.
Totodată, tinerii NEET afirmă că deseori se confruntă cu probleme la angajare. Cel mai mare obstacol pe care îl întâmpină tinerii și tinerele NEET în încercările lor de a se angaja în câmpul muncii este lipsa experienței de muncă sau solicitările exagerate din partea angajatorilor .
Un alt impediment este lipsa locurilor de muncă cere să se potrivească specializării și competențelor deținute.
„…nu, mulți care învață cu greu își găsesc de lucru după specialitate. Nu știu că-s mulți cu studii superioare și puține locuri de muncă. E dificil, pentru că toate locurile bune sunt ocupate de către cei în vârstă”.
Prin eforturi consolidate, axate pe monitorizarea politicilor publice din perspectiva incluziunii tinerilor NEET și găsirea de soluții și oportunități, tinerii și tinerele NEET vor putea obține în cadrul acestui proiect la educație, formare și locuri de muncă astfel încât incluziunea lor să devină un vis împlinit.
Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.
Instituția Publică Centrul de Excelență în Transporturi este o instituţie flexibilă la noile schimbări care promovează excelenţa în activitatea profesională prin iniţierea unor programe ambiţioase bazate pe creaţie şi inovaţie. În context, în acest an de studii a fost relansată activitatea Cercului de creaţie tehnică „Automobilistul”, în cadrul căruia elevii au oportunitatea de a transforma profesia aleasă într-o adevărată pasiune.
Gheorghe Bagrin şi Vasile Carp, Coordonatorii acestui Atelier de creaţie tehnică, au frumoasa misiune de a ghida tinerii pe traseul formării profesionale. În cadrul acestui cerc, s-au înscris peste 32 de elevi dornici să cunoască specificul tehnic al automobilelor.
„Pasiunea pentru transportul auto m-a determinat să mă înscriu la acest cerc. Aici învăţ multe lucruri din practică şi îmi formez o deprindere de a lucra cu tehnica. Consider că, în cadrul acestui cerc, îmi dezvoltat acele abilităţi care mă vor ajuta pe viitor să devin un bun specialist în domeniul transportului auto”, mărturisește Mihăiţă Anii, elevul anului I, grupa DT221b.
„Pentru mine cercul „Automobilstul” este o modalitate eficientă de a-mi petrece timpul liber, altfel spus, aici îmbin utilul cu plăcutul. La moment, am finalizat de realizat o machetă care reprezintă un motor cu ardere internă, care funcționează, astfel, lucrarea realizată va permite elevilor să cunoască elementele motorului şi cum funcţionează acesta, iar experienţa pe care am acumulat-o la elaborarea acestei machete mă va ajuta să devin profesionistîn acest domeniu”, spune Dimitriu Constantin, elevul anului II de studii, grupa DT211b.
Coordonatorii Cercului de Creaţie proiectează, monitorizează şi asigură buna desfășurare a activităţii cercului.
Cercul de Creație „Automobilistul”, desfășurat în cadrul I.P Centrul de Excelență în Transporturi, anul de învățământ 2022-2023, implică elevii pasionați de automobile, ce își fac studii în instituție la diferite specialități. Astfel, elevii își demonstrează deprinderile și cunoștințele căpătate, fiind cei mai iscusiți și creativi în activitățile implicate. Elevii obțin rezultate frumoase în cadrul cercului de creație Automobilistul, astfel, ei sunt implicaţi în diverse activităţi orientate spre formarea dexterităților necesare viitorului specialist din ramura transportului auto.
Gheorghe Bagrin, profesor de discipline tehnice speciale, Coordonatorul Cercului de Creaţie și Inovație, menționează activitățile Centrului: constatarea simptomelor defecțiunilor motoarelor cu ardere internă;dezasamblarea și asamblarea motoarelor cu ardere internă; realizarea tehnologiilor moderne de reparație a componentelor motoarelor cu ardere internă ; restaurarea autovehiculelor; executarea mostrelor statice și dinamice, cu referire la soluțiile constructive și funcționale ale componentelor autovehiculelor, oferă tinerilor specialişti oportunitatea de a acumula o experienţă valoroasă pentru activitatea didactică.
Cercul de Creație Automobilistul oferă posibilitatea tinerilor creatori de a se dezvolta și a se manifesta efectiv în tehnologiile inovatoare.
Cercul de Creaţie „Automobilistul te poate face remarcat prin fapte, aici pasiunea se transformă în profesie.
Directorul Interimar al instituţiei Rusu Boris, susţine şi încurajează tinerii să se implice activ în activităţile extracurriculare.
„Cercul de Creaţie și Inovație „Automobilistul” oferă tinerilor posibilitatea de a se angaja într-un proces de cercetare-acţiune care implică acumulare de cunoştinţe, rafinare de competenţe. În acest context, printre activităţile pe care intenţionăm să le realizăm în cadrul acestui atelier de creaţie, consider că sunt prioritare următoarele: Restaurarea automobilelor retro; modelarea automobilelor pentru off-road şi modelarea automobilelor sportive, prin urmare,toate aceste activităţi vor valorifica potenţialul intelectual, aptitudinile şi experienţa individuală atât a profesorilor, cât şi a elevilor”, afirmă Boris Rusu, Director Interimar al Centrului de Excelenţă în Transporturi.
Petru Plotnic, elev grupa DT211b, membru al Cercului de Creaţie Tehnică „Automobilstul”
8 finaliști ai Concursului Planurilor de afaceri de la Ialoveni, axate pe tineri și tinere NEET, au participat, la 13 noiembrie 2022, la festivitatea de semnare a contractelor de grant, desfășurată în cadrul Forumului anual privind participarea tinerilor la dezvoltarea social-economică a localităților raionului Ialoveni.
Evenimentul s-a desfășurat în contextul Zilei Naționale a Tineretului 2022 în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia și implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.
La festivitatea de premiere au participat Președintele raionului Ialoveni, Mihail Silistraru, Vicepreședinta raionului, Galina Tonu, care i-au felicitat pe tineri, dorindu-le succese notabile, energie inepuizabilă, perseverență zilnică şi performanțe în proiectele pe care le desfășoară.
În cadrul Forumului anual „Participarea tinerilor la dezvoltarea social-economică a localităților raionului Ialoveni” au fost oferite certificatele de grant și trofeele excelenței în afaceri celor opt echipe de tineri antreprenori și tinere antreprenoare din șapte localități ale raionului, desemnate finaliste ale Concursului Planurilor de afaceri pentru tineri și tinere a Fondului de antreprenoriat pentru tineri Ialoveni, inițiat de Asociația „Eco-Răzeni”.
Aceste inițiative de afaceri îi vizează pe tinerii și tinerele NEET care sunt definite, în legislația națională, ca tineri și tinere în vârstă de 15-29 de ani „care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”.
Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.
Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.
Expoziția internațională World Press Photo a fost lansată la Chișinău pentru a șasea oară consecutiv, fiind organizată de Fundația World Press Photo din Olanda în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău. Imaginile câștigătoare ale celei mai importante expoziții de fotografie sunt expuse la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, iar lansarea a avut loc pe 9 noiembrie 2022.
Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, Floris van Eijk, a evidențiat faptul că organizarea acestui eveniment la Chișinău a devenit o frumoasă tradiție. „Expoziția este valoroasă nu doar prin faptul că avem expuse cele mai frumoase fotografii, dar și pentru că ele încearcă să ne spună ceva important. Jurnalismul fotografic și fotografia documentară sunt foarte importante pentru jurnalism, în general, iar jurnalismul este un element-cheie în promovarea democrației. Democrația, după cum știți, este în pericol, în special în această parte a Europei, în condițiile în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei este încă în desfășurare și afectează inclusiv Republica Moldova. Noi sperăm că în Moldova jurnalismul va continua să promoveze informații veridice, determinându-i pe oameni să-și formeze propriile concluzii despre ce se întâmplă. Sunt sigur că veți găsi aici fotografii care spun ceva, care ne fac să gândim și să avem o idee mai bună asupra lucrurilor. Noi susținem presa independentă, susținem jurnalismul de calitate din Moldova, iar acesta este un motiv în plus pentru care susținem și această expoziție”, a spus Floris van Eijk.
Coordonatoarea Expoziţii World Press Photo, Olanda, Marika Cukrowski, a expediat un mesaj video, prin care a salutat lansarea colecției la Chișinău și a evidențiat importanța misiunii World Press Photo de a conecta lumea la istoriile care contează.
„Cu toții avem nevoie să înțelegem lumea din jurul nostru, iar pentru asta ne bazăm zilnic pe munca dificilă a jurnaliștilor și a fotografilor. Zilnic fotojurnaliştii se expun pericolului pentru a ne oferi o imagine complexă, exactă și corectă a evenimentelor. Libertatea presei este supusă presiunilor în toată lumea. Tendințele precum dezinformarea, știrile false și țintirea deliberată a jurnaliștilor împiedică libertatea de exprimare și ne amenință pe toți. Trebuie să susținem drepturile fundamentale și să le permitem jurnaliștilor să ne ofere o imagine precisă și imparțială a lumii în care trăim. Expoziția din 2022 relevă subiecte precum rezistența băștinașilor, efectele schimbărilor climatice și lupta globală pentru drepturile civile. Aceste istorii oferă noi perspective asupra problemelor adesea ignorate și ne inspiră vizual”, a menționat Marika Cukrowski.
Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, a evidențiat interesul sporit al publicului din întreaga lume față de fotojurnalism. „O dovadă în acest sens este și numărul mare al fotografilor care participă în această competiție internațională. Cu siguranță, juriul a avut o misiune dificilă pentru că, din 4.066 de fotografi din 130 de țări, au fost selectați doar 24 de câștigători. Lucrările acestora fac parte din categoria grea, lucrări care ne determină să gândim, să ne punem întrebări și să acționăm. Problemele abordate în aceste fotografii sunt relevante și satisfac interesele diferitor categorii de public”, a spus Nadine Gogu.
Fotojurnalistul Nicolae Pojoga a menționat că, deși expoziția din acest an nu spune nimic despre războiul din Ucraina, pentru că fotografiile au fost realizate pe parcursul anului 2021, totuși, se simt „câteva explozii dinaintea acestui conflict inuman”. „Vreau să atrag atenția colegilor mei fotografi că noi lucrăm pentru dreptate. Prin documente fotografice pertinente și responsabile sperăm să contribuim la justețea pe care o așteptăm cu toții”, a spus Nicolae Pojoga.
Directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava, instituție care de cinci ani este gazda acestui eveniment, s-a arătat încrezător că publicul va aprecia la justa valoare expoziția. „Aceste opere fotografice au priză la public pentru că sunt făcute de cei mai buni fotografi din lume. Prin valoarea pe care o reprezintă, cu certitudine, pot fi atribuite categoriei operelor de artă veritabilă. Ușile Muzeului Național de Istorie sunt deschise pentru toți iubitorii de fotografie pentru a admira aceste opere de artă”, a spus Eugen Sava.
Câștigătorii concursului World Press Photo 2022 prezintă istorii ce cuprind un spectru larg de probleme – de la efectele incontestabile ale crizei climatice sau mișcările pentru drepturile civile și dreptul privind accesul la educație, până la păstrarea practicilor și identității indigene.
Anul acesta, din 64.823 de lucrări expediate la concurs de 4.066 fotografi din 130 de țări din întreaga lume au fost selectați 24 de câștigători regionali și 4 câștigători globali din 23 de țări: Argentina, Australia, Bangladesh, Brazilia, Canada, Columbia, Ecuador, Egipt, Franța, Germania, Grecia, India, Indonezia, Japonia, Madagascar, Mexic, Nigeria, Olanda, Norvegia, Palestina, Rusia, Sudan și Tailanda.
Cei patru câștigători globali sunt:
Premiul „Fotografia anului”: „Kamloops Residential School” de Amber Bracken, Canada, pentru The New York Times;
Premiul „Fotoreportajul anului”: Saving Forests with Fire de Matthew Abbott, Australia, pentru NationalGeographic/ Panos Pictures;
Premiul pentru proiecte pe termen lung: Amazonian Dystopia de Lalo de Almeida, Brazil, pentru Folha de São Paulo/ Panos Pictures;
Premiul pentru proiect multimedia: Blood is a Seed de Isadora Romero, Ecuador.
În premieră, „Fotografia anului” nu surprinde oameni. Imaginea, realizată de Amber Bracken, comemorează copiii care au murit în şcoala rezidenţială indiană Kamloops din Columbia Britanică, o instituţie creată pentru a asimila forţat copiii indigeni şi unde au fost descoperite 215 morminte nemarcate. Școlile rezidențiale au început să funcționeze în secolul al XIX-lea, ca parte a unei politici de asimilare a indigenilor în cultura occidentală și predominant creștină. O Comisie a Adevărului și Reconcilierii a ajuns la concluzia că cel puțin 4.100 de elevi au murit în cadrul acestor școli. Kamloops a devenit cea mai mare instituție de învățământ din acest sistem.
La Chişinău, expoziţia a fost organizată în premieră în anul 2017.
Iubitorii de fotografie pot vizita expoziția World Press Photo la Muzeul Național de Istorie în următoarele trei săptămâni, până pe 30 noiembrie.
Evenimentul este organizat de Fundația World Press Photo din Olanda, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău.
Mai multe detalii despre evenimentul de lansare puteți vedea aici: https://bit.ly/3UG8Wu5
Cu sprijinul Uniunii Europene (UE), în Republica Moldova au fost create șase hub-uri de susținere a afacerilor la Bălți, Orhei, Comrat, Tiraspol și Chișinău (2). Aici, antreprenorii pot obține expertiză, instruiri, granturi mici, competențe în domeniul legislației și a tehnologiilor inovative din domeniul afacerilor.
„Se învață tehnologii, aspecte de management, acces la finanțare și o sumedenie de chestii practice pe care le poți învăța doar în teren”, spune Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației Business-ului European (EBA), organizație parteneră a proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova” (implementat de Fundația Est-Europeană și finanțat de Uniunea Europeană și Suedia), în cadrul căruia au fost create business hub-urile.
Networking cu antreprenori, la Comrat
Pentru că unul dintre cele șase hub-uri operează în UTA Găgăuzia, la Comrat a fost organizat vineri, 28 octombrie, un eveniment de networking cu genericul „Welcome to Gagauzia”, în care circa 50 de de antreprenori, precum și beneficiari ai proiectului UE „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova”, au făcut schimb de contacte și experiență.
„Unul dintre scopurile importante ale proiectului ține de identificarea de noi contacte. Noi suntem într-o reconfigurare a parteneriatelor comerciale în contextul situației geopolitice și a războiului, respectiv sunt valoroase nu doar contactele comerciale din afara țării, dar și din țară. Orice producător din Găgăuzia ar putea să-și găsească un furnizor de materie primă fie în Tiraspol, Orhei sau Bălți și viceversa”, este de părere Mariana Rufa.
„Nu în ultimul rând, uneori chiar antreprenorii care vin din aceeași regiune s-ar putea să nu se cunoască unii cu alții. Relaționarea între ei contează nu doar la nivel de țară, dar și regional. Sperăm mult că evenimentul organizatva crea aceste contacte, parteneriate, și – cel mai important – va duce la dezvoltarea și la extinderea lor”, a mai spus ea.
„Și în regiuni business-ul poate fi mare”
Potrivit lui Vladimir Kara,directorul executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din Găgăuzia, networking-ul între reprezentanții mediului de afaceri este important în contextul schimbului de experiență între companiile regionale, naționale, de contacte și creare de parteneriate între business-ul mic și mijlociu, dar și studierea experienței companiilor.
„E o practică bună de a arăta că și în regiuni business-ul poate fi mare, poate fi național sau chiar internațional. Aici au posibilitatea de a face schimb de experiență, de a se cunoaște, de a-și găsi noi prieteni și parteneri”, a subliniat acesta.
Networking-ul de la Comrat a inclus și vizita beneficiarilor la două întreprinderi care au beneficiat de asistență financiară din partea Uniunii Europene.
Constantin Nedealcov este directorul ForsMotor, întreprindere care de 18 ani se ocupă cu producerea articolelor din metal.
„În cei 18 ani de activitate am primit, probabil, zeci de finanțări nerambursabile. Primul grant l-am câștigat în urmă cu șapte ani, cu ajutorul căruia am achiziționat o instalație de sudură de care aveam neapărat nevoie”, își amintește Constantin.
„Dacă nu ar fi fost granturi, am fi stat mult timp pe loc”, mărturisește antreprenorul al căruia clienți sunt vânzătorii angro, companiile de construcție și cele care comercializează echipament electric.
„Participăm în continuare la proiecte, scriem granturi. Am instalat panouri solare”, a adăugat acesta, precizând că producția companiei s-a diversificat mult în ultimii ani, iar cifra de afaceri este în creștere de la an la an.
„Deocamdată ne învățăm pe piața internă, analizăm punctele slabe. Lucrăm în privința exportului, la ambalaj, la logistică”, a adăugat antreprenorul.
O altă întreprindere de la Comrat care și-a dezvoltat și extins producția este fabrica de lactate „Sana”, unul dintre cei mai mari plătitori de impozite din regiunea de sud a Republicii Moldova.
Directoarea afirmă cu mândrie că întreprinderea pe care o conduce este certificată conform standardelor europene. Maria Akbaș este recunoscătoare pentru asistența europeană obținută și a pus accentul pe expertiza primită.
„Ce ține de calitate, suntem o companie certificată european. Am primit certificarea ISO, deci e un nivel care ne permite să ne poziționăm altfel pe piață”, declară antreprenoarea, mărturisind că afacerea nu ar fi supraviețuit în lipsa asistenței europene: „Nu era să fie real să supraviețuim. Poate reușeam să supraviețuim, dar erau cu totul alte rezultate”.
„Sprijinul Uniunii Europene contribuie la modernizarea producției și implementarea noilor tehnologii. Acum antreprenorii din Găgăuzia, cu echipament și tehnică modernă din UE, au aceleași standarde ca pe piața Uniunii Europene și pot produce servicii și produse de calitate. […] E o posibilitate de export și lărgirea pieței de desfacere cu producția proprii” – Vladimir Kara.
„Găgăuzia s-a schimbat mult grație relației bune pe care o avem cu Uniunea Europeană”
Potrivit bașcanului UTA Găgăuzia, Irina Vlah, regiunea s-a schimbat mult în ultimii 5-6 ani „datorită faptului că am reușit să avem o colaborare reușită cu Uniunea Europeană, iar granturile oferite de Uniunea Europeană s-au îndreptat spre regiune”.
Oficialul a remarcat că pe lângă domeniul economic și al afacerilor, asistența europeană se face simțită și în domenii ca învățământul și sănătatea.
O nouă oportunitate pentru antreprenorii care vor să exporte
În cadrul aceluiași proiect, companiile vor avea posibilitatea să beneficieze de un sprijin în valoare de 2.000 de euro sub forma unor servicii care vor facilita și susține exportul în Uniunea Europeană.
„Evident, asta se va face pe o bază selectivă, pentru că nu toate companiile au capacitatea de export. Chiar dacă suma e infimă, e importantă valoarea adăugată majoră a acestui proiect sunt contactele, este crearea acestor business hub-uri care oferă servicii de asistență. Asta rămâne și după finalizarea proiectului, deci asta e sustenabil. Și nu în ultimul rând, nivelul de școlarizare a personalului companiilor, datorită expertizei europene și locale în cadrul acestui proiect”, a adăugat Mariana Rufa.
