3.9 C
Chișinău
marți, decembrie 9, 2025

Oportunități pentru tinerii și tinerele din Fălești: activități și emoții colorate pentru fiecare

În localitatea mea natală, orașul Fălești, trăiesc și se dezvoltă aproximativ 2000 de tineri  și tinere. Aceștia zilnic merg la școală, la piață, la market, în cafenele și parcuri. Tinerii și tinerele sunt mereu în acțiune și în căutare de sine. Fălești este un orășel minunat care oferă multe oportunități pentru tineri, dar uneori acestea nu sunt destule sau chiar mai rău, nu sunt cunoscute de tineri.

În discuțiile purtate în luna februarie cu semenii mei, am constatat că Fălești este „un oraș din care uneori vrei să fugi”. Aceștia au menționat cât de mult își doresc să participe în diverse acțiuni interactive, de socializare și interacțiune, însă acestea nu sunt. Un alt coleg a mărturisit dorința lui de a pleca cât mai curând în capitală, acolo unde viața e activă și fierbe în fiecare zi.

Zilnic aud idei și dorințe din partea tinerilor: „Am obosit de teme”, „Vreau distracții”, „Nu poți face nimic interesant în acest oarș”, „Nu este nici o activitate dedicată nouă tinerilor”, „Vreau aventuri și spații de socializare”.

Drept urmare a acestor observații, am decis să facem o analiză reală a spațiului dedicat tinerilor și tinerelor în Fălești. În mai puțin de două ore pe social media și în spațiul online am identificat cel puțin trei spații și oportunități de interes pentru tineri. Acestea vor fi prezentate în continuare.

Vicepreședinta Consiliului Școlar de Elevi, Xenia Roman, a povestit cum un elev-tânăr din gimnaziu și liceu poate să-și organizeze timpul interesant, făcând parte din această structură. Astfel Xenia a povestit cât de important este să faci parte din Consiliul Elevilor dacă îți dorești să dezvolți abilități de lider și planificare, cum tinerii pot să-și facă timpul în școală mai interesant și cum pot organiza activități după necesitățile fiecăruia.

În campania de sensibilizarea am cunoscut-o pe voluntara în cadrul Centrului Youth Klinic din Fălești, Natalia Cebotari. Youth Klinik este un centru pentru tineri care este în subordinea Ministerului Sănătății și în spațiul căruia toate serviciile sunt gratuite. Aici puteți beneficia de serviciile oferite de psiholog, ginecolog, dermatolog ș.a. De asemenea, medici de profil care sunt gata să susțină și să ghideze tânărul și tânăra în viața adultă. Centrul oferă spațiu pentru a face voluntariat dar și pentru a participa la evenimente și activități de formare și informare în domeniul educației reproductive. 

Pe lângă aceste două tinere minunate, în campania de sensibilizarea am discutat și cu membra Consiliului Raional de Tineri (CRT) Fălești, Crina Cuschevici, cu care am avut o convorbire despre:

1. Ce a motivat-o să se alăture Centrul de Resurse pentru Tineret CRT și ce înseamnă pentru ea această experiență în CRT. 2. Cel mai importat lucru învățat în CRT. 3. Cum ea descrie colaborarea cu ceilalți membri ai CRT și ce proiecte a inspirat-o cel mai mult.

Centrul Raional de Tineret Fălești este un spațiu lansat de Autoritatea Publică Locală pentru a răspunde la dezvoltarea sectorului de tineret din raion. CRT Fălești dispune de săli de training, jocuri de societate, seri dedicate tinerilor amatori de cinema, ateliere tematice, sală pentru antrenamente muzicale, sportive și calculatoare, WR și multe alte idei creative.

YK, CRT și Consiliul Elevilor ar fi doar trei din multitudinea de oportunități care zilnic pot oferi activități și emoții colorate pentru fiecare tânăr și tânără din Fălești.

Contul de Facebook a CRT Fălești. AICI.

Contul de Instagram CE din IPLT ,,Mihai Eminescu”. AICI.

Contul de Facebook a YK Fălești. AICI.

În concluzie, dragi colegi, tineri și tinere, vin să subliniez cât de important este să ne implicăm activ pentru a identifica oportunitățile de care putem beneficia. Fălești este orășelul care găzduiește spații și servicii dedicate strict pentru tineri și tinere, care sunt atât de colorate și interesante încât te invită cu drag să le cunoști prin simpla deschidere a ușii sau participare.

Lăsăm aici mai multe link-uri către materialele și interviurile care vin cu mai multe detalii despre oportunitățile de care poți beneficia. 

Apasă AICI. AICI. AICI și AICI.

Mirela Batîru, jurnalistă comunitară #YouthAntiMediaHUB Fălești

Acest material este realizat de Asociația Obștească CIDP ANIMA cu suportul Fundației Est-Europene, din resurse acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorităților și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Romanele „Auzi cum cântă conestoga?” de Doru Ciocanu și „Daphnia” de Dumitra Râșnoveanu, nominalizate la Festival du Premier Roman din Chambery, Franța

Romanele „Auzi cum cântă conestoga?” de Doru Ciocanu și „Daphnia” de Dumitra Râșnoveanu, apărute la Editura Cartier, în colecția Rotonda, sunt nominalizate, alături de alte zece debuturi, la ediția a XXXVIII-a a prestigiosului Festival du Premier Roman din Chambery, Franța, care va avea loc în mai 2025.

Celelalte cărți nominalizate sunt: În tăcerea nopții de Dragoș C.Costache (Editura Tritonic), Noaptea nu uită de Silvia Dumitru (Editura Humanitas), Nu-i ușor să fugi de fericire de Laura Frunză (Editura Trei), Valentina de Angela Martin (Editura Polirom),  Transfer de Andrei Mocuță (Editura Humanitas), Scurt tratat despre animalele care lucrează de acasă de Alex Olteanu (Editura Polirom), Studii de Oana Paler (Editura Rocart), Între vii de Iulian Popa (Editura Humanitas), Eu, două femei și niciun câine de Nic Popescu (Editura pentru Literatură și Artă) și La fel ca mine de Denisa Ștefan (Editura Polirom).

Festival du Premier Roman (Festi­valul debutului în roman) din Chambéry, Franța, organizat de Lectures Plurielles, este la cea de-a XXXVIII-a ediție. Laureații Festi­valului sunt aleși de către cititori de vârste diferite, care se reunesc sub forma unor comitete de lectură.

Istoria Festivalului a început cu un profesor dintr‑un liceu din Chambéry și cu o clasă de elevi cărora nu le plăcea literatura. Pentru ei, un scriitor era automat asociat cu o persoană în vârstă sau deja moartă. Profesorul i-a încurajat să citească autori noi, aflați la debut, care trăiesc în prezent, în aceeași lume cu tinerii cititori. Simțul lor critic trebuia să fie autonom: nici profesorii, nici manualele nu puteau să le spună dacă acele prime romane „trebuiau“ să fie apreciate sau nu. Era vorba despre scriitori aflați la început și necunoscuți. Elevii, care erau și ei cititori aflați la început, trebuiau să spună, cu propriile cuvinte, dacă acele romane erau interesante sau nu. La sfârșitul lecturilor, elevii au votat romanul lor preferat și au invitat trei autori la liceul lor. Așa s-a născut ideea acestui festival. După aproape 40 de ani, procesul e același: oamenii citesc romane de debut, le votează pe cele preferate, îi întâlnesc pe autorii pe care îi aleg în fiecare an la Chambéry. Festival du Premier Roman are un juriu alcătuit din 3.500 de cititori din Franța, Belgia, Germania, Italia, România, Québec, Burkina Faso, Nepal și Laos, durează patru zile, întâmpină 10.000 de participanți, 40 de invitați, dintre care 22 sunt romancieri europeni și francofoni debutanți și organizează 100 de întâlniri literare în 15 locuri din oraș. Festival du Premier Roman din Chambéry este un tribut adus debuturilor literare ale anului.

Sunt luate în considerare romane publicate în Franța, Elveția, Belgia, Québec, Algeria, Tunisia, Maroc, Italia, Belgia, Spania, Germania, România, Marea Britanie, Elveția, Québec, Burkina Faso, Maghreb și Nepal.

Printre laureații Festivalului de la Chambéry sunt cei mai importanți scriitori francezi contemporani: Stéphane Audeguy, Philippe Besson, Philippe Claudel, Lionel Duroy, David Foenkinos, Michel Houellebecq, Mathias Enard, Camille Laurens, Amélie Nothomb, Martin Winckler.

Laureați ai Festivalului de la Chambéry sunt și scriitorii români Corina Sabău,  Marta Petreu, Florin Irimia, Bogdan-Alexandru Stănescu, Iulian Bocai, Diana Bădică,Ioana Maria Stăncescu.

„De la Tatiana Țîbuleac și Valentina Șcerbani încoace, nu am citit nimic mai captivant și mai fluent. Personajul principal e chiar Doru Ciocanu. Utopia, parabola, romanul politic, romanul picaresc, romanul SF, autobiografia, romanul realist își dau mâna în acest roman pur și simplu tulburător. Un roman despre identitate, tranziție, despre visul canadian și cel moldovenesc, despre devenire, prietenie, nostalgie, dor, dragoste, fidelitate, nu poate fi decât un roman despre noi. Noi, cititorii lui.

Cred că e cea mai bună carte a lui Doru Ciocanu și una dintre marile cărți ale literaturii noastre contemporane. Începând cu acest roman, Doru Ciocanu devine un mare scriitor. Un roman cu adevărat răvășitor.” (Dumitru Crudu)

Doru CIOCANU s-a născut sub formă de link. Vezi aici și aici. Dar, în procesul convertirii linkului, și-a schimbat forma și a văzut lumina zilei sub formă de copil umanoid. Savanții britanici și șamanii amerindieni susțin că, înainte de a se naște, spiritul își caută părinții. Creatorul îi oferă o listă de cinci cvadrilioane de cupluri din întregul Univers, dintre care spiritul își alege părinții. Doru Ciocanu s-a născut la 30 mai 1968 d. Hr. Mama, Maria, este cea mai bună mamă din lume. Tatăl, Aurel, a fost scriitorul Aurel Ciocanu, cel mai bun tată din lume. Doru Ciocanu consideră că nu a greșit în alegerea sa.

Pe parcursul vieții, Doru Ciocanu a desfășurat diverse activități inutile, inclusiv activitatea de a scrie cuvinte. A scris milioane de cuvinte în cadrul diverselor gazete și gazetuțe în urss și în R. Moldova, irosind, fără să-și dea seama, tone de hârtie, și a scris miliarde de cuvinte pe Facebook, cheltuind luni de zile din viețile prietenilor lui de acolo.

A obținut succese în diverse domenii ale vieții, atât în urss, pe care o detestă până în străfundul rărunchilor, cât și în Republica Moldova, pe care o iubește până in cosmos, dar o urăște pentru că nu se unește cu România. Viața în Canada, unde a plecat în 2008 (cât opt ărmăți sovietice), o consideră provizorie. Mai devreme sau mai târziu, va reveni acasă, în România Mare.

A mai editat, înainte de această carte, altele cinci, la editurile Cartier și Urma Ta: Dicționar Auafed, 1996, după care autorul a lâncezit ani buni; Dicționar Auafed 2, 2015, care l-a propulsat în înălțimi celeste în circa 20 000 de civilizații din Calea Lactee; Dicționar Auafed 3, 2016, care a confirmat triumful cărții precedente; Amintiri de pe Planeta M., 2017, care a deschis noi orizonturi pentru autor și pe Klingon; Dicționar Auafed 4, 2019, care a obținut premii extra-galactice.

Auzi cum cântă conestoga? este primul lui roman și o lucrare realizată la solicitarea prietenului bun al autorului, Gheorghe Erizanu. „Lasă fleacurile de dicționare auafede, scrie ceva substanțial”.

Ciclul de Dicționare Auafede va fi continuat, totuși, cât o fi ș-o trăi autorul.

„M-am întâlnit cu scrisul Dumitrei Râșnoveanu mult înainte de a mă întâlni cu ea. Scria despre cărți, cum scrie și acum, într-un fel nou, proaspăt, adictiv. Fiecare rând e o declarație de dragoste în care cuvintele – tandre, aspre, melodioase, clocotitoare ori fruste – se înlănțuie într-o armonie uimitoare, curg ca o miere densă, parfumată și, bineînțeles, dulce. Cunoaștem toți puterea vindecătoare a mierii. Nu-i de mirare, așadar, că… m-am mirat. M-am mirat că Dumitra scrie mereu despre cărți (și despre viață – a ei, a altora), dar nu scrie o carte. Are multe de spus și o intensitate a trăirii și a expresiei cum nu vezi des. Mi-am petrecut ani imaginându-mi cum ar fi o carte scrisă de ea și, la răstimpuri, o rugam s-o facă. Nu știu dacă a ascultat sfatul meu sau o chemare interioară, dar iată că s-a întâmplat, și e o revărsare de rațiune și simțire – și frumos –, o plăcere intensă pe care o va dărui cu generozitatea ei deja proverbială fiecărui cititor.” (Luana Schidu)

Dumitra RÂȘNOVEANU s-a născut la Brăila, pe 4 aprilie 1973. Proaspăt absolventă de liceu, după o întâlnire providențială, alimentată de entuziasmul Podului de Flori de peste Prut, pleacă să lucreze la Chișinău pentru cotidianul „Sfatul Țării” și Agenția BASA-press. Reîntoarsă în România, absolvă Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București și Școala Națională de Studii Politice și Administrative, cursuri postuniversitare.
A lucrat pentru un post de radio bucureștean, specializându-se apoi în comunicare.
Preocupată deopotrivă și de spirit, și de corp, de mai bine de zece ani scrie pe blogul personal povești de viață bună și trai sănătos. Tot aici scrie și despre cărți. Dar nu le numește recenzii, ci propriile-i aventuri cu cărțile.
La îndemnul prietenilor, dar mai ales al unui apreciat traducător și editor, scrie prima sa carte.

Auzi cum cântă conestoga? de Doru Ciocanu (Rotonda). Broșată, 336 pag. Preț: 49 RON/ 199 MDL

Daphnia de Dumitra Râșnoveanu (Rotonda). Broșată, 188 pag. Preț: 33 RON/ 139 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online pe cartier.ro, cu livrare din Buxurești sau pe cartier.md, cu livrare din Chișinău.

LANSAREA PROIECTULUI „IMPACT SPACE” – UN NOU IMPULS PENTRU ANTREPRENORIATUL SOCIAL DIN REPUBLICA MOLDOVA

Un nou proiect ambițios destinat dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova, „Impact Space”, va fi lansat oficial în cadrul unui eveniment organizat la Glia Impact Hub din Chișinău în data de 20 februarie 2025.

Inițiativa este implementată de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu EcoVisio, Asociația Businessului European și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, cu sprijinul financiar al Suediei.

Proiectul „Impact Space” își propune să creeze un ecosistem favorabil pentru întreprinderile sociale, oferindu-le suport strategic, mentorat, finanțare și instrumentele necesare pentru a-și extinde impactul asupra comunităților vulnerabile. Programul va sprijini dezvoltarea unor platforme regionale dedicate antreprenoriatului social, inclusiv în autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.

Evenimentul de lansare va reuni reprezentanți ai autorităților publice, finanțatori, antreprenori sociali și organizații non-guvernamentale, care vor discuta despre provocările și oportunitățile din sector.

În cadrul evenimentului, partenerii implicați în proiect vor prezenta detalii despre obiectivele și activitățile „Impact Space”, iar antreprenori sociali din Moldova își vor împărtăși experiențele și lecțiile învățate.

Proiectul „Impact Space” se desfășoară în perioada 2024-2028, având un buget de 2,155,173 Euro. Printr-un set de inițiative integrate – acceleratoare, hackathoane, mentorat, burse și granturi – proiectul își propune să sprijine dezvoltarea unor întreprinderi sociale sustenabile și inovatoare.

Printre rezultatele așteptate se numără:

✔ 1000 de femei și bărbați vulnerabili implicați în activități de antreprenoriat social

✔ 50 de persoane vulnerabile angajate în întreprinderi sociale sprijinite de proiect

✔ 9 inovații dezvoltate pentru susținerea sectorului

✔ 6 politici publice și acte legislative analizate și promovate pentru îmbunătățirea cadrului legal

✔ Crearea premiselor pentru lansarea unui Impact Hub în Moldova

Evenimentul de lansare va fi, de asemenea, o oportunitate de networking pentru actorii din domeniu și va include o expoziție cu vânzare a produselor realizate de întreprinderile sociale.

Evenimentul este deschis presei, iar jurnaliștii interesați sunt invitați să confirme participarea la adresa de e-mail ana.ciurac@eef.md până pe 18 februarie 2025.

Persoanele interesate să participe la eveniment sunt rugate să se înregistreze AICI.

„Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii”, de Sorin Hadârcă, la Librăria din Centru

Joi, 13 februarie 2025, la ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului de călătorie „Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii”, de Sorin Hadârcă, apărut la Editura Cartier în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Participă: Sorin Hadârcă, Alexandru Cosmescu, Vasile Ernu, Onorica Banciu.
Moderator: Em. Galaicu-Păun

„Sorin Hadârcă este o specie rară pe la noi: scriitorul călătoriilor. Are ochiul avizat al unui călător. El nu este un turist care ne spune ceea ce deja știm din pliantele de călătorie pline de locuri comune. Sorin Hadârcă are ochiul unui explorator care este curios să descopere ceea ce nu doar că nu știm, ci nici nu prea înțelegem. Iar după aceea face pentru cititor munca de dezvăluire a unei lumi la care noi nu avem acces. O face cu multă acuratețe, respect față de celălalt, pătrunzând în intimitatea lui fără a-i agresa spațiul. Știe să ne povestească cu măiestrie acea lume străină: să o traducă, să ne facă să o înțelegem, cunoaștem și să ne facă chiar să o iubim. Privim spre ea fascinați prin textul mărturiei sale și mai mereu ne lasă sentimentul că și noi suntem parte a călătoriei”. (Vasile Ernu)

SORIN HADÂRCĂ s-a născut la 17 noiembrie 1973 în or. Bălți. Licențiat al Facultății de Management a Academiei de Studii Economice din Chișinău, a lucrat la Banca Națională a Moldovei. Și-a urmat studiile în domeniul administrării afacerilor la Instituto de Empresa din Madrid, al cărui masterand devine în 2004. Întors în țară, a lucrat în domeniul politicilor publice. A participat în varii proiecte de consultanță internațională, inclusiv în Kazahstan, Kosovo și Georgia. În 2014 debutează la Editura Cartier cu volumul „Zen la pachet”. În anii 2014-2017 promovează politicile publice bazate pe dovezi în calitate de Lider de Echipă în Dhaka, Bangladesh. Impresiile autorului din această țară dar și din țările din regiune, în care a călătorit cu cerbicie, au stat la baza volumului „Hrișca & Masala”, publicat la Editura Cartier în 2019.

Alexandru COSMESCU este poet și filozof. Cea mai recentă carte publicată: „Cine nu e mângâiat nu există”. O antologie a Generației 2000 (împreună cu Anastasia Gavrilovici), Editura Cartier, 2021.

Vasile ERNU este scriitor. Cea mai proaspătă carte publicată: „Generația canibală”, Editura Polirom, 2024.

Onorica BACIU este consulant în politici publice.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cel mai recent volum: „Times New. Roman 12/18”, Editura Cartier, 2024.

„Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii”, de Sorin Hadârcă, (Rotonda). Broșată, 124 pag. Preț: 39 RON/169 MDL.

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro, cu livrare din București, sau pe cartier.md, cu livrare din Chișinău.

În Rotonda au mai apărut:
„Nord”, de Dan Sociu
„Regatul disfuncției”, de Sorina Rîndașu
„Un râs ca un zgomot de sticle sparte”, de Cristina Drăghici
„Politici de confidențialitate”, de Sorin Despot
„Nu doare când dormi”, de Alina Țârcoman-Ochea
„Nickel”, de Cristina Hermeziu
„În zori ca după un sfârșit de lume”, de Emanuel Guralivu
„Auzi cum cântă conestoga?” de Doru Ciocanu
„Înzecit”, de Nicolae Popa
„Și-am să devin erou. Texte egoiste”, de Gheorghe Erizanu
„Sindromul Joubert”, de Tiberiu Neacșu
„Legată cu funia de pământ”, de Lorina Bălteanu
„Casa mai multor primăveri” (roman), de Alexandru Bordian
„Jurnal precar”, de Tamara Cărăuș
„Caulas” (roman), de Gelu Diaconu
„Singurătățile unei femei frumoase” (proză scurtă), de Adrian Marcu
„Hotel California” (proza scurtă), de Constantin Cheianu
„Dependența” (roman), de Constantin Cheianu
„Era lumină, era vânt” (proză scurtă), de Mariana Codruț

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” marchează Ziua Internațională a Cititului Împreună, ediția 2025, printr-o serie de evenimente dedicate promovării lecturii

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” invită toți iubitorii de lectură să participe la evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Cititului Împreună (ZICI), cunoscută și sub denumirea de Ziua Mondială a Citirii cu Voce Tare. Activitățile organizate de instituția din Chișinău oferă o oportunitate deosebită de promovare a lecturii și de încurajare a exprimării orale prin intermediul cărților.

În premieră, pe 5 februarie 2025, în Sala cu Coloane a Sediului central, va avea loc un eveniment special susținut de Dicție cu Vera Nastasiu. Evenimentul, organizat cu sprijinul Primăriei Chișinău, va include un moment inedit de lectură colectivă, în cadrul căruia 100 de copii vor citi simultan, cu voce tare, 5 texte într-un interval de doar 5 minute. Această acțiune va demonstra coeziunea, expresivitatea și puterea cuvântului rostit.

Pe lângă acest eveniment, filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” vor organiza o serie de activități care să aducă lectura mai aproape de publicul de toate vârstele. Programul va include întâlniri cu scriitori, ateliere de lectură, dezbateri literare, șezători de lectură și ore interactive de citire, încurajând participanții să descopere plăcerea cititului și să împărtășească experiențele lor literare.

Ziua Internațională a Cititului Împreună face parte dintr-o inițiativă globală lansată de organizația LitWorld în anul 2010 și celebrată în Republica Moldova începând cu 2018. De-a lungul timpului, acest proiect a devenit o mișcare globală desfășurată în peste 170 de țări, implicând milioane de cititori, scriitori și ascultători, având ca scop promovarea alfabetizării și a plăcerii lecturii la nivel mondial.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” invită întreaga comunitate să se alăture acestei inițiative și să contribuie activ la consolidarea unei culturi a lecturii prin participarea la evenimentele organizate.

GUINNESS WORLD RECORDSTM a omologat performanța celor doi muzicieni români care au cântat pe toate continentele, inclusiv Antarctica. Violonista DIANA JIPA și pianistul ȘTEFAN DONIGA au adus României primul Record Mondial pentru un proiect muzical profesionist

DIANA JIPA și ȘTEFAN DONIGA au primit omologarea oficială din partea GUINNESS WORLD RECORDSTM pentru CEL MAI RAPID TURNEU DE CONCERTE PE TOATE CONTINENTELE, fiind recunoscuți drept singurii muzicieni din lume care au cântat în mai puțin de 100 de zile pe toate cele 7 continente și primii care au susținut în Antarctica un concert profesionist de muzică clasică. Singurii alți muzicieni profesioniști la nivel mondial care au mai susținut concerte publice pe toate continentele, dar într-o perioadă de timp mult mai mare, sunt membrii trupei Metallica, cei care au și inițiat acest record în anul 2013, se arată într-un comunicat de presă.

Turneul celor doi artiști români a purtat numele „Drumul Libertății” și a fost dedicat împlinirii a 35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 și ideii de libertate. Programul concertelor a cuprins exclusiv muzică clasică românească, fiind unul dintre cele mai ample și mai importante proiecte de promovare a culturii române la nivel mondial.

Povestea acestui proiect s-a născut din recunoștință și dragoste. Recunoștință pentru cei ce ne-au adus libertate acum 35 de ani și dragoste pentru muzica românească. Ne-am bucurat de frumusețea și importanța libertății de a călători pe întreg Pământul, de șansa extraordinară de a ne putea afirma fără rețineri cultura și valorile, de a fi primiți cu brațele deschise pretutindeni. Prin experiența asta vrem să-i inspirăm și să-i motivăm pe cei din jurul nostru, mai ales pe cei tineri, să își înțeleagă și prețuiască libertatea și să-și urmeze visurile cu perseverență și muncă, pentru că doar așa le pot transforma în realitate. Suntem mândri de tot ce am reușit, de recunoașterea Guinness World Records și de faptul că am dus muzica românească pe primul loc în lume. E o veste pe care am primit-o în preajma Zilei Culturii Naționale, o frumoasă coincidență care a însemnat pentru noi o dublă sărbătoare, nu putea fi un simbol mai frumos! Le suntem recunoscători tuturor celor care ne-au fost alături și, ca întotdeauna, promitem să mergem și mai departe!”, au declarat cei doi artiști.

Această excepțională performanță a fost realizată în 98 de zile și 22 de ore, o durată stabilită în Antarctica, pe 14 decembrie 2024 și calculată ca timp efectiv cuprins între momentul de început al primului concert din proiect și cel de final al ultimului concert, respectând diferențele de fus orar. În acest interval, cei doi artiști au fost prezenți pe scene de concert din orașe-simbol pentru ideea de libertate: Bruxelles, Pretoria, Cebu (Filipine), Auckland (Noua Zeelandă), New York, Lima, cărora li s-a adăugat, la finalul turneului, Stația Științifică chiliană „Julio Escudero” din Antarctica.

Diana Jipa și Ștefan Doniga au încheiat, zilele trecute, un alt un alt proiect muzical ce a cuprins, de această dată, concerte în școli din România, unde au cântat muzica lui George Enescu și au vorbit elevilor despre performanță, despre experiența lor extraordinară și despre valorile culturale românești și universale.

Șezătoarea „Mamă, inima mă doare, lasă-mă la șezătoare…” la Mateuți, Rezina

Iarna, când gospodarii mai uită de grijile cotidiene și se dau mai pe la gura sobei pentru a-și aminti de valorile neamului, în satul Mateuţi, raionul Rerina, au reînviat tradiţiile şi obiceiurile străbune.

Organizarea şezătorii „Mamă, inima mă doare, lasă-mă la şezătoare…” a adus o zi plină de emoţii, energie pozitivă şi multă voie bună. Gospodinele şi gospodarii din localitate au terminat lucrul, au gătit bucatele pentru sărbătoare, și-au luat hainele tradiţionale şi buna dispoziţie în suflet şi au venit la o şezătoare ca pe timpuri, într-o casă păstrată cu grijă de la strămoşi, cu covoare ţesute şi vase din lut. De pe masa din casa cea mare nu au lipsit plăcintele şi un ulcior cu vin.

Au cântat, au urat, au spus istorioare hazlii, au dat îndrumări tinerilor, dar şi de muncă nu s-au lăsat. Bunicuţele şi-au adus lâna, furca, fusul, andrelele şi de aici a început lucrul – au tricotat, au croşetat, au cusut şi au tors.

La şezătoare au participat atât copii, tineri, cât şi cei mai în vârstă, redând o atmosferă specială şezătorii şi promovând datinile străvechi, trezind în amintirile celor prezenţi clipe frumoase din trecut.

„Avem o localitate minunată, cu oameni frumoşi, oameni care iubesc tradiţiile, le păstrează şi încearcă să le transmită tinerei generaţii”, a spus Ludmila Donica, băştinaşă din satul Mateuţi.

„Toate aceste lucruri minunate, dragostea de frumos şi de tradiţiile neamului nostru, ne aduc aminte de parinţii şi buneii, care, cu sfinţenie, le păstrau. Și noi, acuma, la rândul nostru, cu plăcere le transmitem tinerei generaţii”, a povestit cu mândrie dna Tatiana Cazac, administratorul Casei de Cultură din satul Mateuţi.

Tradiţiile populare vor rămâne tezaurul nostru cel mai valoros și este foarte important să le perpetuăm, fiindcă, cu părere de rău, cu anii, persoanele mai în vârstă ne părăsesc şi dacă copiii nu ar cunoaşte aceste tradiţii, obiceiuri, acestea ar dispărea. Iar un popor fără tradiţii, fără obiceiuri nu poate exista. Este important să le păstrăm și să le ducem mai departe, copiii să ştie despre aceste valori, să le transmită şi ei, la rândul lor, copiilor şi nepoţilor – atunci, cu inima curată, am putea să ne simţim mândri, cunoscând trecutul şi promovându-l pentru viitor.

Diana DONICA, jurnalistă comunitară, satul Mateuți, Rezina

Sonorizare de ultimă generație pentru evenimente de impact la Țahnăuți, Rezina

„Toamna se numără bobocii”, spune un vechi proverb. Iar la sfârșit de an se numără reușitele. Anul 2024 a fost bogat în evenimente, realizări și provocări.

Un nou pas spre modernizare a fost realizat la Casa de Cultură din satul Țahnăuți, comuna Țareuca, raionul Rezina, prin implementarea proiectului „Aparataj de sonorizare performant pentru Casa de Culură satul Țahnăuți, comuna Țareuca, raionul Rezina”. Valoarea totală a investiției a constituit 62 400,00 MDL: suma subvenției – 49 920,00 MDL, suma cofinanțată de beneficiar -12 480,00 MDL. Această contribuție semnificativă va contribui la creșterea calității activităților culturale și artistice organizate aici, oferind o experiență audio impecabilă pentru toți participanții.

Grație dotării cu echipamente moderne de sonorizare, evenimentele găzduite de Casa de Cultură vor avea un impact mult mai mare asupra consumatorilor de produs cultural. Concerte, spectacole de teatru, serate de dans și alte activități vor fi acuma susținute de o infrastructură tehnică de ultimă generație, ridicând standardele pentru evenimentele culturale din zonă.

Soluționarea acestei probleme prin implementarea proiectului dat nu ar fi fost posibilă fără sprijinul generos și implicarea partenerilor locali. Exprimăm recunoștință profundă membrilor echipei managerial a Grupului de Acțiune Locală „Stejarii Strămoșești”, director – Liuba Stavinschi, care ne-au ajutat și susținut pe durata implementării proiectului.

De asemenea, mulțumim Administrației Publice Locale Țareuca, în persoana primarului comunei, Vasile Platon, contabilului-șef, Natalia Cuzuioc, precum și membrilor Consiliului comunal Țareuca pentru suportul acordat și pentru viziunea lor de a investi în infrastructura culturală a comunității.

Modernizarea Casei de Cultură din satul Țahnăuți demonstrează că investițiile în cultură aduc beneficii de durată și contribuie la consolidarea identității locale. Această inițiativă nu doar îmbunătățește condițiile tehnice pentru evenimente, ci și creează premise pentru buna desfășurare a activităților artistice și sociale, încurajând participarea activă a cetățenilor.

Este un îndemn pentru agenți, instituții, asociații de a aplica și a beneficia de finanțare și suport în implementarea de proiecte, în afaceri și dezvoltare locală.

Alexandra SOCOL, jurnalistă comunitară, satul Țahnăuți, Rezina

Prezentul sună bine la Căminul de Cultură din Cinișeuți, Rezina

„Cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide”. Anume acest verset din biblie îmi este călăuză atunci când vreau să obțin ceva. Anul 2024 a fost unul reușit pentru Căminul de Cultură Cinișeuți, Rezina, deoarece toate greutățile apărute în cale au fost depășite cu bine. De câte ori băteam în ușa primarului, de atâtea ori primeam susținerea necesară, motivându-mă mereu cu un răspuns încurajator.

Lipsa unui aparataj muzical modern era o veche problemă cu care se confrunta domeniul cultural din localitate, dar, grație oportunităților existente în ziua de azi, în sfârșit am căpătat ceea de ce aveam nevoie. Posibilitatea de a apela la proiectele de finanțare în cadrul GAL-ului „Stejarii Strămoșești” este un bun prilej, prin intermediul căruia poți soluționa probleme comunitare existente.

Astfel, Primăria Cinișeuți a aplicat și a câștigat proiectul „Investiții în echipament de sonorizare pentru evenimente socio-culturale”, prin care a fost procurat tot aparatajul nou, modern, cu multe microfoane, astfel încât copiii din colectivul artistic să poată cânta la evenimentele culturale desfășurate în grupuri de 4-6 persoane.

Deja am avut ocazia să utilizăm echipamentul nou în timpul desfășurării unui spectacol festiv, dedicat sărbătorilor de iarnă, unde toți participanții, artiștii amatori, au reușit să-și manifeste talentul la un nivel mai înalt, datorită sonorizării performante, pe care ne-o oferă aparatajul muzical recent procurat.

Rămâne să mulțumim Primăriei Cinișeuți și GAL-ului „Stejarii Strămoșești”, care ne-au oferit posibilitatea de soluționare a acestei necesități. Deci, atunci când aveți nevoie de ceva – bateți, căutați, cereți și nici într-un caz nu vă descurajați. Depuneți solicitări de finanțare pentru proiecte și câștigați ceea de ce aveți nevoie.

Anna CUȘNIR, jurnalistă comunitară, satul Cinișeuți, Rezina

FORUMUL JURNALISMULUI COMUNITAR DIN MOLDOVA, ediția 1, 2024

Fundația Est-Europeană și partenerii săi au organizat prima ediție a Forumului Jurnalismului Comunitar din Moldova, care se va desfășura, la Chișinău, la 17 decembrie 2024.

FORUMUL JURNALISMULUI COMUNITAR DIN MOLDOVA a reunit jurnaliști și activiști civici care promovează libertatea de exprimare și accesul la informații imparțiale prin intermediul jurnalismului comunitar, experți în domeniul mass-media, reprezentanți ai sectorului asociativ care contribuie la soluționarea problemelor comunitare prin intermediul jurnalismului comunitar, reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare și alți constituenți.

Forumul s-a constituit într-o platformă de dialog și acțiune, cu o sesiune de deschidere și cu paneluri de discuție despre bunele practici ale jurnalismului comunitar și perspectivele acestui tip de jurnalism în beneficiul cetățenilor și comunităților.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Programului „Cetățeni activi, comunități prospere”, implementat de Fundația Est-Europeană din resursele acordate de Suedia.

JURNALISMUL COMUNITAR este un jurnalism de acțiune, bazat pe soluții, pe care îl fac oamenii care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, însă au de apărat o cauză, au de reparat o nedreptate, au de împărtășit o bucurie despre oamenii și lucrurile din comunitate.