Bursele și rezidențele de creație literară Cărturești se întorc toamna aceasta, la cea de-a 5-a ediție. Devenit deja un proiect-reper pentru scriitorii din România, Bursele Cărturești continuă inițiativa de a încuraja autorii români contemporani să poată scrie într-un context mai potrivit, punându-le la dispoziție un spațiu de creație și resursele necesare pentru a lucra la cărțile lor.

Ediția a 5-a debutează cu campania Cititori pentru scriitori, prin care iubitorii de literatură română, dar și cei care sunt la începuturile explorărilor pe acest tărâm de lectură, sunt încurajați să cumpere, să citească și să recomande autori români contemporani. Astfel, cu fiecare carte achiziționată în perioada 1-30 septembrie 2024, cititorii contribuie cu 10% din valoarea ei la Bursele și rezidențele Cărturești de anul acesta.

Anul acesta se vor acorda în total 6 burse, respectiv 6 rezidențe de creație literară. Se va acorda astfel suma de 1800 de euro pentru fiecare din categoriile: poezie, proză scurtă, roman și eseu. La acestea se adaugă „Bursa specială a juriului” și „Bursa pentru scriitori basarabeni”.

Rezidențele de creație literară se vor desfășura timp de o lună la Vila Golescu din Câmpulung Muscel și Conacul Petre P. Carp, din Țibănești, în primăvara anului 2025.

Perioada de înscrieri este 1–15 octombrie 2024.
Perioada de selectare a bursierilor 15 octombrie–15 noiembrie 2024.

Anul acesta juriul va fi alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Alina Purcaru (scriitoare și jurnalistă), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Victor Cobuz (jurnalist, critic literar).

Regulamentul Burselor și rezidențelor de creație literară Cărturești este AICI.

* * *

„Rezidența Cărturești de la Vila Golescu a fost pentru mine o ultimă respirație profundă înaintea unui leap of faith – unui salt cu ochii închiși care își așteaptă celălalt mal, care îl materializează prin intensitatea cu care trebuie să creadă în el”. Florentin Popa

„M-am întors de la Țibănești cu folderele completate. Am găsit vocea pentru cartea mea de proză scurtă și nu pot decât să le fiu recunoscătoare gazdelor de la Țibănești și celor care m-au ales pentru această rezidență”. Diana Iepure

„O rezidență de creație asta ar presupune: să (se) facă deodată liniște. Numai că, oriunde te-ai duce, mergi tot tu, cu dramoletele, slăbiciunile, procrastinația, fantasmele tale. Ar fi atâta de bine dacă ai dezbrăca eul tău dezordonat, obosit, leneș, trivial, resentimentar și ai trage deasupra, pur și simplu, luciditatea și masochismul scriitorului care știe că altfel-nu-se-poate, a celui care ești când îți vine să strivești – și știi că poți, cu o singură mână, ba chiar cu un singur deget – tot ce stă (să fii chiar tu?) între tine și patima aia care pe unii îi face să râdă ca de-o neghiobie”. Rita Chirian

* * *

Bursele și rezidențele de creație literară inițiate de Fundația Cărturești au luat naștere în 2020. Programul a oferit până în prezent 21 de burse și rezidențe de creație desfășurate alternativ la Vila Golescu din Câmpulung Muscel și la Conacul Petre P. Carp din Țibănești. Dintre proiectele câștigătoare, au fost publicate până în prezent 4 volume: romanul Multă forță și un dram de gingășie, de Andrei Dosa, apărut în 2021 la Editura Polirom, volumul de poezie Ofsaid, de Moni Stănilă, publicat în 2022, în colecția Vorpal a editurii Nemira, Resursa, volumul de poezie al Olgăi Ștefan, apărut în 2022, la Casa de editură Max Blecher și volumul de proză scurtă al Ștefaniei Mihalache, Gene dominante, apărut în toamna lui 2022, la editura Humanitas. În 2023 au apărut volumul de poezie piesă de rezistență, de Teodora Coman. În 2024 au fost publicate recent Sutta, de Florentin Popa, și romanul lui Radu Aldulescu, Vertijuri, goluri de memorie. Acolo este țara mea.

Bursele de creație literară Fundația Cărturești, Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.

Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 38 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.

Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași. Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.

Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franța. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.

Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.

Joi,  3 octombrie crt, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Romanul Generației 80. (Geo)poetică), de Maria Șleahtițchi,apărut la Editura Cartier în colecția Cartier popular, coordonată de Gheorghe Erizanu.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Alături de autoare vor participa:

Alexandru Burlacu

Nina Corcinschi

Gheorghe Erizanu

Moderator: Em.Galaicu-Păun

„Nu că am duce lipsa studiilor despre optzecism, dar Romanul generației ´80 (Cartier, 2014) chiar e un eseu remarcabil, despre care nu știu dacă s-a scris relevant, după momentul apariției. Universitarul basarabean Maria Șleahtițchi continuă, prin el, preocupările sale consistente pentru literatura modernă de pe ambele maluri ale Prutului și încearcă să lege analitic fenomenul celebrei generații de un anume tip de imaginar: cel care mizează pe ruperea sârmei ghimpate dintre cele două teritorii-surori, pe sincronizare, pe europenizare, pe ieșirea din cenușiul ostracizant al realismului socialist. Cei de după optzeciști n-au făcut decât să culeagă (desigur, cu merite deosebite, proprii și incontestabile) roadele acestei binevenite guri de liberalizare prin estetic.” (Adrian G. Romila)

MARIA ȘLEAHTIȚCHI (17 ianuarie 1960, s. Ștefănești, Florești, RSSM), scriitoare română. După absolvirea şcolii medii din satul natal, a urmat Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (promoţia 1981), apoi doctoratul în literatura română la Institutul de Limbă și Literatură al AŞM, cu o teză despre proza pentru copii; doctor în filologie din 1991. Timp de trei ani (1981-1984) a fost profesoară de limba şi literatura română la Şcoala nr. 1 din oraşul Bălţi, după care este angajată la actuala Universitate de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1984-2012), unde a trecut treptele profesionale de la asistent la conferenţiar universitar şi a fost rând pe rând şefă de secţie, şefă de catedră, decan al Facultăţii de Filologie, prorector pentru știinţă. În 2012-2015 a fost directorul Departamentului Cercetare şi Inovare al Universităţii de Stat din Moldova. A fost secretarul ştiinţific al Secţiei Ştiinţe Umanistice şi Arte a AŞM. A fondat împreună cu Nicolae Leahu şi Mircea V. Ciobanu revista literară „Semn” (1995). A fost redactor-şef al revistei „Noua Revistă Filologică”. În prezent este directorul Muzeului Național de Literatură Română Debut în poezie cu o săptămână de poeme nescrise (1998); alte volume: oleandrii mă strigă roz (2010), acum (2013), iubirea noastră e o doamnă frumoasă (2015, 2019) și antologia Fragile (2016). Debut în critica literară cu Jocurile alterităţii (2002); alte volume: Istoria critică a literaturii române din Basarabia: pe genuri (2004, în colaborare), Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (2007), Romanul generaţiei ‘80 (2014), Literatură, reprezentări, negocieri (coordonator, 2018), Arta narațiunii romanești. Teorii și practici (2020). Coautoare a eseului dramatic Cvartet pentru o voce și toate cuvintele (2001). Textele ei au fost incluse în diverse antologii apărute în limba română şi în limbi străine. În limba franceză i-a apărut cartea de poeme Notre amour este une belle dame (traducere de Olimpia Barbul, 2019).

Alexandru BURLACU este critic și istoric literar. Cea mai recentă carte publicată: Trecutul prezent. Secvențe critice, Editura Unu, 2024.

Nina CORCINSCHI este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Realitatea ca hologramă, Editura Cartier, 2022.

Gheorghe ERIZANU este editor. Cel mai recent volum publicat: Și-am să devin erou. Texte egoiste, Editura Cartier, 2023.

Emilian GALAICU-PĂUN  este scriitor, redactor-șef al Editurii Cartier. Cea mai recentă carte:

Times New. Roman 12/18, Editura Cartier, 2024.

Romanul Generației 80. (Geo)poetică), de Maria Șleahtițchi, (Cartier popular). Legată, 456 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro sau cartier.md.

În Cartier popular au mai apărut:

Times New. Roman 12/18, de Emilian Galaicu-Păun

Ginta latină (Amintiri. Inedite),de Ion Druță

Fragmente (eseu), de Arthur Suciu

Legată cu funia de pământ (roman), de Lorina Bălteanu

Subiectiv. Prima dată. Cele mai bune eseuri din 2023 de pe moldova.org

Orașul promis (roman), de Valentina Șcerbani

Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut (roman), de Tatiana Niculescu

„Auzi cum cântă conestoga?” de Doru Ciocanu (Rotonda). Broșată, 336 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

„…De la Tatiana Țîbuleac și Valentina Șcerbani încoace, nu am citit nimic mai captivant și mai fluent. Personajul principal e chiar Doru Ciocanu. Utopia, parabola, romanul politic, romanul picaresc, romanul SF, autobiografia, romanul realist își dau mâna în acest roman pur și simplu tulburător. Un roman despre identitate, tranziție, despre visul canadian și cel moldovenesc, despre devenire, prietenie, nostalgie, dor, dragoste, fidelitate, nu poate fi decât un roman despre noi. Noi, cititorii lui.

Cred că e cea mai bună carte a lui Doru Ciocanu și una dintre marile cărți ale literaturii noastre contemporane. Începând cu acest roman, Doru Ciocanu devine un mare scriitor. Un roman cu adevărat răvășitor”. (Dumitru Crudu)

„Fratele fraților rătăcitori”, de Radu Vancu. Ilustrații de Cristina Dan (Cartier codobelc). Legată, 40 pag. Preț: 33 RON/139 MDL

„Ce-ți voi spune nu e o poveste, ci un lucru adevărat. Dacă vei citi cu atentție, vei simţi că spun de la mine, că nu te duc cu vorba. Mă numesc Dezideriu şi m-am născut cu 40 de ani înainte de naşterea celui mai bătrân om din lume. Sunt un frate al fraților rătăcitori, al surorilor rătăcitoare – care nu-și înțeleg încă rostul pe lumea asta. Treaba mea e să-i ajut s-o facă. Să le arăt cum lumea poate deveni strălucitoare.

Sufletul unui frate al fraţilor rătăcitori rămâne mereu la vârsta la care a fost descoperit de un frate mai mare. Eu am rămas mereu cu sufletul de la 12 ani. Deşi am mai bine de un secol şi jumătate, sunt așadar de vârsta ta.

Mângâie deci cartea asta: dacă vei simţi că sufletul meu e în ea, că lumea se face strălucitoare, atunci mi-am găsit fratele rătăcitor. Sau sora rătăcitoare. Bine ne-am regăsit, fratele meu, sora mea”. (Radu Vancu)

„Descântece de bune maniere”, de Ionela Hadârcă. Ilustrații de Veronica Neacșu (Cartier codobelc). Legată, 60 pag. Preț: 39 RON/169 MDL

„Dacă te-ai săturat de reguli, dacă bunele maniere nu te lasă să trăiești cum vrei tu, să ții coatele pe masă, să NU le oferi locul bătrâneilor sau să te scobești în nas la teatru, atunci această carte e PENTRU TINE! Îți prezentăm o serie de descântece SIMPLE și eficiente, care te vor salva de ifose!”Atlase dialectale – italian, francez, albanez, bulgar – ne permit ceea ce acum 20 de ani era imposibil”. (Ionela Hadârcă)

„Romanul generației 80. (Geo)poetică” (ediția a II-a, reconceptualizată și adăugită), de Maria Șleahtițchi (Cartier popular). Legată, 456 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

„Nu că am duce lipsa studiilor despre optzecism, dar Romanul generației ´80 (Cartier, 2014) chiar e un eseu remarcabil, despre care nu știu dacă s-a scris relevant, după momentul apariției. Universitarul basarabean Maria Șleahtițchi continuă, prin el, preocupările sale consistente pentru literatura modernă de pe ambele maluri ale Prutului și încearcă să lege analitic fenomenul celebrei generații de un anume tip de imaginar: cel care mizează pe ruperea sârmei ghimpate dintre cele două teritorii-surori, pe sincronizare, pe europenizare, pe ieșirea din cenușiul ostracizant al realismului socialist. Cei de după optzeciști n-au făcut decât să culeagă (desigur, cu merite deosebite, proprii și incontestabile) roadele acestei binevenite guri de liberalizare prin estetic.” (Adrian G. Romila)

Pe 10 mai, la ora 12.00, la Teatrul „Cehov” va avea loc spectacolul „Pe urmele muzicanților din Bremen” – o poveste muzicală, prezentată de singurul Teatru Incluziv din țară „Plaiul Soarelui”. În spectacol sunt implicați 16 participanți, iar împreună cu tinerii cu nevoi speciale pe scenă vor urca profesorii și părinții acestora. Sub îndrumarea regizoarei Liubov Farber, toți actorii au lucrat împreună pentru a transpune pe scenă ideea profundă de prietenie, încredere, fericire, dragoste și bunătate, oferind publicului o experiență plină de emoție și învățăminte.

Teatrul Incluziv „Plaiul Soarelui” a fost înființat în 2011, sub egida Asociației „Planeta Carității”. În decursul celor 13 ani de activitate, teatrul a prezentat 6 spectacole și a organizat numeroase evenimente muzical-dramatice, concerte festive și două evenimente caritabile numite „Balul Îngerilor”, printre altele. Cu toate acestea, cea mai prețioasă valoare a Teatrului „Plaiul Soarelui” constă în actorii săi, plini de energie și entuziasm, care emană bucurie de viață și optimism neînfricat și care întotdeauna așteaptă cu nerăbdare întâlnirea cu spectatorii lor.

Incluziunea ar trebui să atingă fiecare inimă. O societate incluzivă este acea societate în care se iau în considerare nevoile fiecărui individ, iar potențialul și talentul au șansa să se manifeste. Oamenii cu nevoi speciale nu caută compasiune, ci, așa cum fac toți ceilalți, aspiră la respect, egalitate, autodeterminare și o viață deplină. Veniți să-i susțineți pe actorii de la „Plaiul Soarelui”! Pentru ei este foarte important!

Intrare liberă

„Pe urmele muzicanților din Bremen”, 10 mai, ora 12.00

Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”

Str. Vlaicu Pârcălab, 75

Telefoane de contact: 078480890 / 068303144