14.4 C
Chișinău
vineri, mai 3, 2024

SALON DE ARTĂ. EXPOZIȚIE PERSONALĂ DE ILUSTRAȚII ȘI GRAVURI: Alexei COLÎBNEAC, 80 de ani de la naștere. 50 de ani alături de revistele pentru copii și tineret „ALUNELUL” și „NOI”

Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită doritorii la o nouă întâlnire în cadrul Salonului de Artă, sărbătoare a spiritului și a culorilor, vernisarea expoziției personale aniversare de ilustrații și gravuri a Maestrului Alexei Colîbneac, pictor, grafician, profesor universitar. Expoziția cuprinde 33 de lucrări, dintre care 15 sunt ilustrații ale copertelor revistelor „ALUNELUL” și „NOI”, dar și a unor opere ale scriitorilor și poeților din literatura română și universală, elaborate în diferiți ani de activitate.

18 lucrări sunt părți componente ale linogravură „Căderea în păcat”, o lucrare unică în felul ei, concepută în anul 1970 la Sankt Petersburg (Rusia), ca „o încercare de a comenta în limbaj plastic noțiunea de „cădere în păcat” și, drept consecință a acestei „căderi”, complexul vinovăției ce afectează, în mod frecvent, una din tainele lumii și anume taina zămislirii vieții”.

În vizorul publicului este expusă și o expoziție de documente (monografii, enciclopedii, albume, reproduceri, pliante, cărți poștale, ediții periodice, filatelie) din colecțiile BNRM, ce reflectă domeniile de activitate atât didactică, cât și creativă/artistică ale artistului plastic Alexei Colîbneac, care a ajuns la o aniversare solidă – 80 de ani de la naștere.

Alexei Colîbneac activează în mai multe domenii: grafică de carte, grafică unicat, pictură de şevalet și artă monumentală. A realizat grafică de carte pentru cărțile lui Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Spiridon Vangheli, Nicolae Dabija, Ion Druță etc. A realizat și o serie de portrete ale unor maeștri ai condeiului: Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Vasile Alecsandri ș.a. A avut numeroase expoziții în țară și peste hotare. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1971), membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici UNESCO, Paris (1994) și membru al Uniunii de Creație a Artiștilor Plastici din Federația Rusă (1995). În 2003 a devenit membru al Academiei Ortodoxe Ruse a Științelor și Artelor. Alexei Colîbneac a realizat coperta pentru Calendarele Naţionale, alte ediţii importante elaborate de Biblioteca Naţională, care a realizat şi o bibliografie despre activitatea graficianului. Omul de cultură deţine numeroase titluri şi distincţii, lucrările lui Alexei Colîbneac se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, la Galeria „Tretiacov” din Moscova, Muzeul „Nakamura” din Japonia, alte centre culturale din lume.

Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, blocul II, etajul 1, sala de lectură Colecția de Arte și Hărți (str. 31 august 1989, 78) începând cu data de 5 decembrie 2023 până la 25 ianuarie 2024.

Evenimentul de vernisare v-a avea loc la 5 decembrie 2023, ora 15:00, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, sala de lectură Colecția de Arte și Hărți, blocul II, etajul 1 (str. 31 august 1989, 78).

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #11

În drumul nostru spre înțelegerea jurnalismului comunitar am întâlnit recent alți oameni  care au scos din traista lor câteva parabole instructive și le-au împărtășit cu noi.

Un învățător ne-a povestit că într-o zi cu soare se plimba cu unul dintre prietenii săi pe malul râului. Pe malul râului Bâc, să zicem, sau pe malul râului Dâmbovița. Ori Bahlui, dacă sună sau curge mai bine.

Și învățătorul și-a îndemnat prietenul să se uite la peștii din apă. De altfel, în istoriile noastre toate râurile au pești, pentru că poveștile noastre sunt pozitive și educative.

„Vezi peștii aceia care înoată și fac ceva acolo? Se vede că se simt bine împreună”, a spus învățătorul.

Iar prietenul lui nu a fost de acord, că așa sunt prietenii, pun la îndoială uneori ceea ce spui.

„Chiar dacă tu ești născut în zodia peștilor, nu ești pește. Așa că nu ai de unde să știi dacă peștii se simt bine sau nu împreună acolo”.

Și atunci învățătorul i-a explicat. „Dar nici tu nu ești în locul meu. Așa că nu poți să știi dacă eu știu sau nu că peștii se simt bine?”

Iar din întâmplarea asta ne-am gândit că putem învăța cel puțin trei lucruri utile pentru tema noastră.

În primul rând, dacă cineva face ceva, alături de altcineva – un pod, un proiect, un parc sau pur și simplu curățenie, înseamnă că aceștia se simt bine împreună și soarele în ziua aceea strălucește mai tare.

În al doilea rând, o bucurie trebuie să fie împărtășită. Ca să fie mai mare și să-i bucure pe mai mulți.

Iar în al treilea rând, cel mai bine înțelegem oamenii și localitățile atunci când suntem în locul lor.

Iată de ce jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii locului care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Iar aceste scurte definiții sunt confirmate și de următoarea parabolă cu învățătorul care mergea cu prietenul său pe malul unui râu.

Doar că de această dată, într-o altă zi, un elev îl întreabă pe învățător.

„Spuneți-mi, vă rog, ce înseamnă știința de carte? că auzim că trebuie să avem știință de carte, competențe despre care nu prea înțelegem ce înseamnă acestea”.

Și atunci învățătorul i-a răspuns.

„Știința de carte este de fapt știința de viață.

Ce faci atunci când ți-e foame? Mănânci. Iar când ești obosit, te odihnești.

Că asta e viața.

Așa săpun și cărțile vechi, că este un timp pentru a arunca pietre și un timp pentru a strânge pietre, un timp pentru a îmbrățișa și un timp pentru a fi departe de îmbrățișări.

Asta e știința de carte.

Când nu știi ceva, întreabă!

Când ai nevoie de ajutor, spune sau strigă!

Când vezi ceva frumos, bucură-te și povestește și la alții despre asta”.

Iar acest învățător parcă este, cu sfaturile lui de viață, un profesor de jurnalism comunitar cu importante lecții de viață. 

Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii locului care nu au neapărat o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link YOUTUBE Animație #11 „Jurnalism comunitar”:

https://youtu.be/Uv1n5bhMr8U

CONCURSUL NAȚIONAL „VINUL MOLDOVEI”: succesele obținute de vinăriile participante la competiție. Află ce vinuri au obținut Marea Medalie de Aur!

Rezultate impresionante obținute de vinăriile din țară, participante la Concursul național „Vinul Moldovei”. În cea de-a doua ediție a competiției au fost înscrise 307 mostre de vinuri de la 60 vinării din țară, care au fost apreciate de un juriu format din 30 de experți internaționali și locali.

După centralizarea rezultatelor, vinurile evaluate au fost apreciate cu 92 de medalii, dintre care 6 vinuri au obținut Media de Argint, 80 – Media de Aur și, respectiv, 6 – Marea Medalie de Aur.

În conformitate cu regulile internaționale ale concursurilor de profil organizate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), vinurile care au fost apreciate cu 89 de puncte se califică pentru Medalia de Aur, iar cele care au acumulat 93 de puncte și mai mult sunt apreciate cu Marea Medalie de Aur.

Astfel, vinurile care s-au calificat pentru Marea Medalie de Aur sunt:

  • „Roșu de Purcari” (2018) de la Purcari Winery
  • „Negru de Purcari Vintage” (2017) de la Purcari Winery
  • „Feteasca Neagră” (2019) de la Castel Mimi
  • „Aurore Feteasca Neagră-Tempranillo” (2020) de la Fautor Winery
  • „Carpe Diem Bad Boys” (2019) de la Casa Vinicola Luca și
  • „Negru de Purcari Vintage” (2011) de la Purcari Winery.

Distincțiile vor fi înmânate vinăriilor în cadrul ediției de iarnă a evenimentului „Vernisajul Vinului”, care va avea loc pe 15 decembrie. Participanții vor avea ocazia să deguste și să evalueze vinurile care au acumulat punctajele necesare pentru a fi propulsate în topul competiției.

La ediția a doua a Concursului național „Vinul Moldovei” au fost evaluate vinuri produse din soiuri autohtone precum Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră și Fetească Neagră, din soiuri noi de selecție moldovenească, precum Viorica, Legenda, Alb de Onițcani și Riton. De asemenea, experții străini au evaluat vinuri obținute prin asamblarea soiurilor indigene cu cele europene, dar și băuturi spirtoase de origine vitivinicolă. Cea de-a doua ediție a Concursului național „Vinul Moldovei” s-a desfășurat în data de 9 și 10 noiembrie 2023, fiind organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), cu suportul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu suportul partenerului strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (RCRA).

Republica Moldova a aderat la Uniunea Mondială de Folclor

Republica Moldova, reprezentată de Silvia Zagoreanu, Directoare Generală a Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, a aderat la Uniunea Mondială de Folclor (I.G.F.).

Decizia a fost adoptată la ședința Biroului de conducere I.G.F., desfășurată la 18.11.2023 în Italia, la San Giovanii Rotondo, unde se află unul dintre sediile oficiale ale organizației, cel de-al doilea fiind la Voiron, Franța. Evenimentul, în cadrul căruia Silvia Zagoreanu a vorbit celor prezenţi despre valorile tradiționale din țara noastră, a întrunit reprezentanți din Italia, Franța, Croația, Turcia, România și Israel, cu funcții importante în Birou, care au votat unanim aderarea Republicii Moldova la I.G.F.

Această realizare este una semnificativă şi reprezintă o poartă deschisă pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor noastre populare, a interpreților vocali și instrumentiști, ansamblurilor folclorice, grupurilor de dansatori la nivel mondial. Totodată, prin colaborarea cu I.G.F., vom putea interacționa cu alte culturi la noi acasă, având unele oportunități atunci când vom invita artiști din alte țări la evenimentele culturale desfășurate pe teritoriul republicii.

Uniunea Mondială de Folclor (I.G.F.) a fost fondată în anul 1949. Actualul președinte este Prof. Dr. Dorel Cosma, jurnalist, scriitor, director de televiziune, realizator de emisiuni de folclor, care conduce cu succes această organizație timp de doisprezece ani. Conform deciziei luate la ședința biroului din 18.11.2023, în perioada 2024-2027, vicepreședinți cu rol de locțiitori vor fi Nicolas Charlety (Franța) și Tobias Rinaldo (Italia). Funcția de senator I.G.F. va fi îndeplinită de Benito Ripoli și Luigi Pompilio (Italia). Alte funcții importante în Birou (vicepreședinții, trezorieri, secretari generali, delegați responsabili de anumite țări etc.) revin unor reprezentanți din Israel, Lituania, Italia, Franța, Ucraina, România, Vietnam, Slovacia, Turcia, Croația, Cipru.

Festivalurile de folclor sub egida Uniunii Mondiale de Folclor se desfășoară în peste 50 de țări, membre ale organizației. Una dintre activitățile de anvergură organizate de I.G.F. este Gala premiilor Ex OSCAR, care are loc anual în una din țările selectate de Biroul de conducere. Următorul punct de întâlnire va fi Satu Mare, România, în perioada 24-26 noiembrie 2023, la Festivalul – Concurs Internaţional de Folclor ,,Rozmarin în colțu’ mesii”, unde Silvia Zagoreanu va fi prezentă în calitate de membru al juriului, iar interpretul Robert Damian va participa în concurs.

„Suntem onoraţi si bucuroşi să fim parte a familiei I.G.F., acesta fiind un pas important în promovarea culturii tradiționale din țara noastră”, se arată într-un comunicat de presă al Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

Lectură în premieră & dialog DINTOTDEAUNA, o carte de Igor Guzun (Galerie FOTO)

Teatrul Radical a găzduit, la 15 noiembrie 2023, o seară de lectură în premieră și dialog din cartea de poezie „DINTOTDEAUNA” de Igor Guzun.

Alături de autor au citit, recitit și recitat poeme Margareta Nazarchevici, actriță la Teatrul „Alexei Mateevici” din Chișinău; Lidia Novicov, actriță la Teatrul Radical; alți colegi, prieteni și cititori.

„DINTOTDEAUNA” este un proiect realizat de MOVING PICTURES și co-finanțat de Autoritatea Fondului Cultural Național (AFCN).

Galerie foto de Mircea Zatușevschi

O, ce veste minunată! MOLDOVA ESTE ÎN TOPUL PREFERINȚELOR călătorilor din întreaga lume

La prestigiosul concurs internațional CIFFT, care promovează videoclipuri turistice, țara noastră s-a clasat în Top 10.

Republica Moldova este din nou în topurile internaționale. Țara noastră s-a clasat pe locul 9 în cadrul prestigiosului concurs internațional CIFFT (Committee of Tourism Film Festivals), la categoria „People’s Choice”. Competiția promovează și premiază cele mai reușite videoclipuri despre călătorii, destinații turistice și despre industria turismului, fiind organizată de Comitetul Internațional al Festivalurilor de Film de Turism, cu suportul Organizației Mondiale a Turismului și al Comisiei Europene pentru Turism. 

Moldova a participat cu o selecție de 8 materiale video, sub numele „Moldova – discover the routes of life” care pătrund în inima autenticității, istoriei și tradițiilor moldovenești, evidențiind pensiunile primitoare, podgoriile pitorești, lacurile cu ape cristaline și siturile arheologice, invitând internauții să descopere potențialul turistic al Moldovei, se arată într-un comunicat de presă sosit pe adresa redacției. Iată câteva secvențe din acesta.

Elena Stepanov, director executiv al Asociației Naționale pentru Turism Receptor: „Succesul înregistrat de Moldova la concursul CIFFT este cu adevărat lăudabil. Faptul că ne-am clasat în top 10 subliniază interesul și fascinația turiștilor străini pentru frumusețea peisajelor pitorești și cultura noastră autentică. Rezultatul înregistrat la competiția desfășurată cu suportul OMT se datorează publicului, care a avut ocazia să voteze filmul de prezentare a țării în cele 3 săptămâni de desfășurare a concursului. În acest mod reușim să mai facem un pas important pentru a aduce Moldova în atenția lumii și continuăm să facem cunoscută Moldova pe scena internațională, pentru a atrage cât mai mulți vizitatori”.

La această ediție a concursului au participat 56 de țări, Moldova poziționându-se cu mândrie în top 10, alături de destinații turistice renumite precum Portugalia, Peru, Cuba, Bosnia și Herțegovina, Mexic, Polonia, Croația și Spania.

Participarea Moldovei la competiția CIFFT a fost posibilă cu suportul Asociației Naționale pentru Turism Receptor (ANTRIM), care susține dezvoltarea durabilă a sectorului și contribuie la creșterea vizibilității destinațiilor moldovenești pe plan internațional. 

Partenerii care au susținut inițiativa sunt Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova…

Diana Lazăr, Directoarea industriei vitivinicole și a turismului, Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) din Moldova: „Deja de mai bine de un deceniu, Statele Unite, prin proiectele implementate în Moldova susțin dezvoltarea sectorului turismului și a potențialului enorm al industriei, care încă păstrează tradițiile și patrimoniul cultural, și în același timp, oferă oportunități economice pentru zonelor rurale. Clasarea Moldovei în top 10 la concursul CIFFT este rezultatul activităților de marketing internațional implementate, ale căror rezultate vor genera prezența un număr mai mare de turiști străini”.

Turismul în Moldova a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, iar în anul 2022, Moldova a fost vizitată de 4,7 milioane de străini, dintre care 162.000 de turiști. În anul 2022 turismul a generat 317 milioane USD, ceea ce reprezintă 2,2% din PIB-ul Moldovei. În 2023, numărul turiștilor a crescut cu 110% față de perioada ianuarie-iunie 2022.

Anual, în a doua duminică a lunii noiembrie, Moldova sărbătorește Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Moldova dispune de 10 crame cu facilități turistice și cazare, 20 de vinării cu restaurante și 40 – cu opțiuni pentru tururi vinicole și degustare. Pe întreg teritoriul țării a fost dezvoltată o rețea de peste 150 kilometri de trasee de ciclism și drumeție, care oferă și posibilitatea de a face kayaking sau birdwatching în rezervațiile naturale.

ÎNZECIT, de Nicolae Popa, la Librăria din Centru

Joi, 9 noiembrie 2023, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea noului volum de poeme Înzecit, de Nicolae Popa, apărut la Editura Cartier în colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării.

Sesiune de autografe.

Alături de autor vor participa:

Eugen Lungu

Ion Buzu

Arcadie Suceveanu

Alina Țurcanu

Moderator: Em. Galaicu-Păun

„Nicolae Popa face parte din specia rară a poeților vizionari. Miza poemelor sale este ștergerea graniței dintre individual și general uman, dintre concretul banal și metafizicul inefabil, dintre lumesc și dumnezeiesc. (…) Este uimitoare această capacitate a lui Nicolae Popa de a îmbina planuri aparent neadiacente, pentru a descoperi transcendentul în lumesc și omenescul în celest. Construite din astfel de dihotomii, uneori ludice, alteori profund dramatice, poemele răvășesc și încântă, contrariază și deprimă, așa cum trebuie să facă poezia adevărată (…)
Înzecit este o carte a profunzimilor, scrisă de un poet care a ieșit din tiparele poetice ale generației sale, creându-și propria formulă, distinctă, inconfundabilă. Un poet adevărat.” (Lucia Țurcan)

Nicolae POPA (n. 13 februarie 1959, s. Buda, Călăraşi, Republica Moldova) poet şi prozator. A absolvit Şcoala poligrafică din Chişinău (1978), Facultatea de jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova (1983) şi Cursurile Superioare de literatură la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1989). Debut editorial cu volumul Timpul probabil, Editura Literatura Artistică, 1983.

Cărţi publicate: (poezie) Ghid pentru cometa Halley, Editura Literatura Artistică, 1987; Lunaticul nopţii scitice, Editura Cartier, 1995 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova); Careul cu raci, Editura Cartier, 2003 (Premiul USM); Elegiile Casei Scriitorilor, Editura Vinea, 2013 (Premiul USM); antologia O mie de ani cu faţa la soare, Editura ARC, 2019; Mitrofan plângăciosul, Editura Tracus Arte, 2021; (romane) Cubul de zahăr, Editura Hyperion, 1991 (ediţia a II-a, Editura Cartier, 2005; ediţia a III-a, Editura Junimea, 2017); Avionul mirosea a peşte, Editura ARC, 2008 (Premiul USM; ediţia a II, 2022); (proză) Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit, Editura ARC, 2001 (Premiul USM); Castanul roz/ Hoţii de apartamente (în colaborare cu Vladimir Beşleagă, Editura Muzeului Naţional de Literatură Română, 2021; (cărţi pentru copii) Balcoane cu elefanţi, Editura Prut Internaţional, 2011; Marele Ciulică, Editura Prut Internaţional, 2012; Ghiozdanul zburător, Editura ARC, 2015.

Eugn LUNGU este critic literar. Cea mai recentă carte: Complexul Orfeu, Editura Arc, 2019.

Ion BUZU este poet. Cea mai recentă carte publicată: Realist și egal, Editura Charmides, 2021.

Arcadie SUCEVEANU este poet. Cea mai proaspătă carte: Amurguri clasice, dimineți postmoderne, Editura Junimea, 2022.

Alina ȚURCANU este actriță.

Emilian GALAICU-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Înzecit, de Nicolae Popa (Rotonda). Broșată, 96 pag. Preț: 33 RON/139 MDL

Poți procura cartea și online, oriunde ai fi. E simplu. Intră pe cartier.ro, cu livrare din București, sau cartier.md, cu livrare din Chișinău.

România are cel mai frumos motan din lume!

Un motan adult din rasa Maine Coon, în vârstă de 4 ani, născut și crescut în România a câștigat titlul de World Winner 2023 în cadrul celei mai prestigioase expoziții mondiale FIFe World Show, organizată anul acesta de către Franța la Strasbourg.

Câștigătorul se numește RO Panco’s Elros, este un motan adult din rasa Maine Coon și a câștigat cea mai dificilă categorie din cadrul concursului, se arată într-un comunicat de presă al Federației Naționale Felinologice România, difuzat de Plus Communication PR Agency.

Crescătorul său este Yann Panco din Bucureşti, care aduce în România primul trofeu mondial cucerit de superbul motan – „FIFe World Winner”.

Concursul s-a desfășurat în noul și modernul Parc des Expositions din Strasbourg, weekendul trecut, 28 – 29 octombrie 2023.

Au fost prezente peste 1.300 de pisici din toată lumea și câteva mii de vizitatori pe zi le-au putut admira și încuraja.

Valoarea ridicată a nivelului competițional promovat de peste 18 ani în cadrul Salonului Felin Internațional SofistiCAT, începe să-și arate roadele.

Concursul național „Vinul Moldovei”: experți din opt țări ale lumii vor evalua calitățile vinurilor moldovenești

Vinul Moldovei va fi în atenția unui juriu specializat internațional, format din 30 de experți străini și locali, care vor evalua detaliat valențele produsului mândriei naționale. Cea de-a doua ediție a concursului „Vinul Moldovei” își propune să aprecieze nivelul de calitate al produselor vitivinicole din țara noastră și să includă rezultatele într-un ghid specializat, care va contribui la promovarea și poziționarea pe piața locală și internațională.

Competiția va avea loc în data de 9 și 10 noiembrie 2023 și va fi organizată de Oficiul Național al Viei şi Vinului (ONVV), cu suportul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu suportul partenerului strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (RCRA).

Desfășurarea concursului se aliniază regulilor internaționale stabilite pentru competițiile de profil de către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Produsele vor fi evaluate, în conformitate cu regulamentul OIV, după criteriile specifice fiecăreia dintre cele cinci categorii: vinuri albe liniștite; vinuri roșii și roze liniștite; vinuri efervescente albe, roșii și roze; băuturi spirtoase de origine vitivinicolă, se arată într-un comunicat al Oficiului Național al Viei şi Vinului.

În cadrul ediției a doua a concursului vor fi evaluate vinuri produse din soiuri autohtone precum Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră și Fetească Neagră, din soiuri noi de selecție moldovenească, precum Viorica, Legenda, Alb de Onițcani și Riton, dar și vinuri obținute prin asamblarea acestora cu cele din soiuri europene, de cupaj obținute din asamblarea soiurilor europene și băuturi spirtoase de origine vitivinicolă.

Calitățile organoleptice ale vinurilor vor fi apreciate de jurații naționali, alături de cei internaționali, care provin din opt țări: România, Țările de Jos, Germania, Polonia, Georgia, Coreea de Sud, Cehia și Slovacia.

În timpul concursului care va dura 2 zile, comisiile specializate formate din câte 7 membri, dintre care 4experți internaționali, vor evalua până la 50 de probe de vinuri pe zi și până la 30 de probe de băuturi spirtoase pe zi, iar rezultatele vor fi centralizate cu ajutorul unui sistem informațional automatizat.

Vinurile care se vor califica pentru Medalia de Aur și Marea Medalie de Aur, adică peste 89 și, respectiv, peste 93 de puncte, vor fi incluse în Ghidul concursului, alături de o scurtă descriere, metoda de producere, dar și comentariile experților internaționali din juriu.

Câștigătorii concursului vor fi premiați în cadrul Vernisajului Vinului, ediția de iarnă.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #10

Am întrebat în ateliere, la o cafea, în chestionare, din vorbă în vorbă mai mulți prieteni, colegi și oameni de diferite vârste dacă au auzit despre jurnalismul comunitar și i-am rugat să ne spună și nouă în câteva cuvinte cum îl înțeleg.

Am schimbat aici vocile cu intenția ca orice asemănare cu persoane reale să fie pur întâmplătoare.

Am păstrat însă cu atenție sensul, căci toată povestea asta și toate istoriile de aici sunt bazate pe fapte reale. 

Deci, cum să-i spunem jurnalismului comunitar cu alte cuvinte?

„Este ceva de încredere”.

„Este jurnalismul care scoate la lumină povești frumoase care merită spuse, dar de cele mai multe ori sunt trecute cu vederea sau, pur și simplu, nu interesează prea tare pe cei care fac știri”.

„Înseamnă implicare civică”.

„Dacă jurnalistul este câinele de pază al democrației, jurnalistul comunitar este câinele comunitar care are grijă de oamenii din localitate”.

„Acești jurnaliști spun istorii din satul și din orașul lor”.

„Scriu bloguri, scriu la gazete”.

„Jurnalismul comunitar înseamnă local, participativ, cetățenesc”.

„Ceva educativ”.

„Ceva constructiv”.

„Înseamnă să faci jurnalism din localitatea ta”.

„Ceva care ajută la înnoirea satului”.

„Ne dă speranță și ne povestește despre faptele bune”.

 „Jurnalismul comunitar caută soluții”.

„Este făcut cu decență. Decența este chestia aceea care se mai numește bună-cuviință”.

„Fără titluri bombastice. Nu dintre acestea: „Senzațional!” „Zguduitor!” „N-o să-ți vină să crezi!” „Exploziv!”

„Jurnalismul comunitar nu seamănă panică, ci sădește optimism”.

„Arată ajutorul reciproc”.

„Discută problemele care îi privesc pe oamenii dintr-o localitate”.

„Un jurnalism care îi pune pe toți la muncă”.

„Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii care nu au numaidecât o pregătire specială în domeniul scrisului, dar în schimb apără o cauză, îndreaptă o nedreptate sau împărtășesc o bucurie despre oamenii de alături”.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

„Este treaba fiecăruia. Este munca noastră comună”.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Link Youtube Animație #10 „Jurnalism comunitar”:

https://youtu.be/i4VvAcnF204