Dana Ciobanu este femeia care trăiește prin artă și arta prin ea. Pe lângă faptul că este actriță la teatrul independent Geneza Art, prezentatoare la postul de televiziune TVR Moldova și profesoară de dicție la centrul Dialog Bar, acesta mai este mamă, soră, fiică, iubită, prietenă atâtea roluri îmbinate zilnic, dar trăite și simțite alt cumva. Ne-am propus astăzi, să descoperim femeia care stă în spatele acestor roluri, femeia aia adevărată, pe care posibil nu toți o cunosc anume în așa mod.
Cum e Dana Ciobanu dincolo de rolurile pe care le are? Dincolo de pupitru, de scenă, de teatru?
Sunt o persoană foarte sensibilă, una care se entuziasmează foarte ușor. Deși cred că uneori nu am prea mult curaj, îmi pot dovedi totuși că sunt curajoasă și am putere să fac lucruri care păreau dificile la un moment dat. Dana Ciobanu după cum am și spus este o femeie sensibilă, emotivă, dar și puternică.
După toate acestea cel mai important rol, rămâne cel de mamă. Așadar ce fel de mamă se ascunde în interior?
Eu cred cu desăvârșire în copilul meu, dar totodată ca femeie și mamă sunt posesivă. Încerc să-mi protejez copilul, încerc să-l apăr de tot răul și să-i amintesc că în față, în spate și alături mereu va fi mama.
Cu ceva timp în urmă ați menționat că uneori sau chiar frecvent trăiți sentimentul de vinovăție față de mama dvs? Cum credeți de unde se trage și de ce se manifestă această trăire?
Știu cât de mult mi-a dăruit mama mea la viața ei și cât de multe sacrificii a făcut ea. M-a crescut, îngrijit… Am senzația că nu îndeajuns îi sunt recunoscătoare. Fizic să-i acord atenția mea, dragostea și grija mea. Cu toate că ea știe cât de mult o iubesc și că nu îmi percep viața fără ea. Mama este sufletul meu pereche.
Care sunt oamenii ce vă inspiră, susțin, motivează și oferă puteri? Un fel de oameni ai sufletului daca să spun așa.
Oamenii sufletului meu reprezintă FAMILIA. Pe parcursul vieții am înțeles totuși că cei mai apropiați oameni sunt cei din Familia mea. Familia este cea mai apropiată. Un alt suflet pereche care cred că este la același nivel ca și mama este sora mea. Fără ea nu percep viața, ea este cea care mă încurajează și cea care deseori mă aduce cu picioarele pe pământ. Deci, familia în ansamblu reprezintă puterea și motivația mea.
Datorită acestor oameni ați obținut și reușit foarte multe lucruri. Ați devenit o femeie și un om de succes. Așadar ce reprezintă pentru dvs. succesul? Cât de important este acesta în viața unui om?
Pentru mine succesul este o cutie de rezonanță a tuturor încercărilor, eșecurilor, ambițiilor mele. Dacă ele cumva rezonează cu ceia ce sunt eu astăzi și făcând retrospectiv o abatere și văzând prin câte am trecut, dacă sunt mulțumită la moment de mine înseamnă că mă simt „ de succes“ . Eu mă simt bine și asta cel mai mult contează
Care sunt valorile și principiile după care vă ghidați în viață?
Sunt o fire empatică și întotdeauna încerc să empatizez oamenii pe care îi întâlnesc. Încerc să înțeleg ce își doresc de la întâlnirea și interacțiunea cu mine, fie pe plan profesional sau personal. Consider că am venit aici să dăruiesc, fie asta căldură, experiență sau dragoste. Orice formă de dar contează. În asemenea momente mă simt împlinită și cred că asta e valoarea supremă.
Recent ați inaugurat un laborator de dicție pentru copiii, Dialog Bar. Cum a apărut ideea acestui proiect? Și cum ați reușit să formați o echipă de oameni cu care să munciți împreună?
Echipa este încă în formare… Avem nevoie de oameni destoinici care să poată menține această provocare, să mențină cursul la un nivel la fel de destoinic. Această ideea o avem de mai mult timp, se cocea în mintea mea de mai mulți ani și iată că acum am prins la curaj să o fac și pe asta, credeam că nu o mai fac niciodată. Am îndrăznit și am făcut pentru a dărui din experiența mea .
Vă considerați o femeie realizată? Sau mai sunt undeva în adânc de suflet careva dorințe, idei , vise?
Atâta timp cât am dorințe sunt vie. Mă simt împlinită, realizată…Eu sunt o femeie FERICITĂ
Nu vreau totuși să neg legătura dvs. cu teatrul…printre altele ați spus odată că în interior vi s-ar afla interpretul, actorul, creatorul și criticul? Care dintre acestea de obicei prevalează și căruia îi oferiți o atenție mai deosebită?
De obicei prevalează creatorul, criticul mai puțin, acesta apare de regulă când deja am făcut vreo gafă.
Care este spectacolul și rolul cel mai aproape de suflet?
De fapt sunt mai multe roluri pe care le am la suflet . Unul ar fi, Mihaela Petricani, personajul din spectacolul „ Invitație la vals”, după cartea lui Mihail Drumeș , în regia Danielei Burlaca.
“Iubirea e nesăţioasă, de un egoism sălbatic, vrea să-i sacrifici tot fără a-i cere nimic în schimb, mulţumindu-te doar cu ceea ce-ţi oferă. ”
A fi femeie în secolul sec.21 este o provocare frumoasă. În acest secol, noi ne putem identifica, putem recunoaște cine suntem, putem recunoaște ce iubim, fără a ne simți vinovate de felul în care iubim și de felul în care alegem. În secolul 21. a fi femeie înseamnă PUTERE.
Vocea unei femeie care trăiește prin artă reprezintă dragoste.
Mama înseamnă început, soare, lumina cea divină. Pentru mine mama întotdeauna a însemnat Dumnezeu întruchipat în viața mea.
Casa e locul unde poți să te simți tu însuți.
Un copil crescut printre cărți este diferit. Atunci când copilul percepe cartea ca un model, sau ca un mod de a ași dezvolta felul lui de a fi este foarte încurajator. Eu susțin familiile care își cresc copiii printre cărți.
A avea acasă un suflet, care crescând devine și ea femeie este dificil și responsabil. Atâta timp cât tu ca și femeie te iubești, cred că poți să transmiți această certitudine, această încredere și femeii care crește în fața ta.
Iuliana Gonța, stagiară
