26.6 C
Chișinău
sâmbătă, iulie 24, 2021

(VOX) Ziua Pământului – o sărbătoare pentru toți

Anual, pe data de 22 aprilie, este marcată Ziua Pământului, un evenimentul sărbătorit la nivel internațional, având scopul de a atenționa omenirea privind protecția mediului înconjurător. Ziua Pământului a fost aniversată pentru prima dată în 1970, inițiată de senatorul american Gaylord Nelson și celebrată, în premieră, doar pe teritoriul SUA.

Din 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, Ziua Planetei Pământ a început să fie organizată la nivel internațional, în peste 140 de țări. Oficial în anul 2009, această dată a fost declarată de ONU (Organizația Națiunilor Unite) drept sărbătoarea oficială a Planetei Pământ. În Republica Moldova Ziua Planetei Pământ se sărbătorește din anul 1990. Activitățile realizate în acest sens pe teritoriul Republicii Moldova vizează acțiunile de salubrizare, plantare, amenajarea teritoriului, inclusiv, informarea populației.

Cu acest prilej am interogat studenții a diferitor facultăți și universități despre ce soluții de combatere a poluării mediului înconjurător ar putea să propună pentru a oferi încă o răsuflare Planetei noastre Pământ.

Dumitrița Culiuc, studentă al facultății de Limbi și Literaturi Străine în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”

„Consider că o soluție eficientă împotriva poluării ar fi interzicerea comercializării obiectelor din plastic și înlocuirea acestora cu obiecte ecologice, care au impact zero sau redus asupra mediului sau care pot fi reciclate și reutilizate. O altă soluție ar fi utilizarea mașinilor electrice și aplicarea de amenzi persoanelor care folosesc automobile ce emit o cantitate ridicată de gaze de eșapament, acțiune ce ar conduce la reducerea considerabilă a emisiilor de CO2. Calitatea mediului depinde doar de noi, de relația noastră cu natura, iată de ce este important să manifestăm un nivel înalt de responsabilitate față de mediul înconjurător.”

Ion Agatii, student în cadrul Universității de Stat din Moldova de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

„Este un subiect destul de complex unde totul depinde de conștiința oamenilor. Eu aș propune în primul rând să începem cu sortarea gunoiului chiar în casă, să avem coșuri aparte pentru plastic, deșeuri menajere, sticla, hârtie. Cu ajutorul acestei sortații se recuperează materialele reciclabile care ulterior se transformă în materie primă, însă în Chișinău, singura stație de sortare a deșeurilor și-a încetat activitatea, cică e o activitate neprofitabilă. O mare atenție ar trebui acordată protecției solului. Ar trebui de evitat folosirea erbicidelor și a îngrășămintelor chimice care distrug fertilitatea solului.”

Valeria Minciună, studentă al facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării în cadrul Universității de Stat din Moldova

„Totul începe de la fiecare în parte. Atâta timp cât noi vom fi conștienți de ceea ce facem și vom încerca să ne corectăm, totul se va schimba spre bine. Acea gumă de mestecat, acel șervețel pe care îl folosim și apoi îl aruncam jos, sticlele din plastic, etc. Eu personal, când nu văd un coș de gunoi prin apropiere, pun într-o sacoșa, în buzunar sau în geantă ceea ce am de aruncat și la prima posibilitate, arunc tot ce am. Treptat, acest lucru devine o deprindere. Îndemn oamenii să protejeze natura, să nu fie indiferenți, deoarece prin poluarea mediului înconjurător noi ne facem rău tot nouă.”

Nicu Andronic, student al facultății de Istorie și Filosofie al Universității de Stat din Moldova

„Mă gândeam că prin intermediul televiziunii, a radioului s-ar putea face ceva în direcția asta. Poate dacă s-ar încerca să se distribuie la televizor, la radio unele conținuturi care ar încerca nu să arate în ce stare critică a ajuns pământul, ecologic vorbind, ci să încerce cumva să lărgească, să extindă sentimentul apartenenței la acest spațiu de care dispunem. Mi se pare că asta e problema: majoritatea oamenilor simt ca familiar doar spațiul care se termină unde începe gardul pe care l-au construit, ceea ce trece dincolo își pierde caracterul de familiaritate. Cred că dacă s-ar face ceva în direcția lărgirii acestui sentiment al familiarității spațiului s-ar schimba ceva.”

Mariana Isac, studentă al facultății de Științe Economice în cadrul Universității de Stat din Moldova.

„Cu toții avem obligația să contribuim la protejarea mediului înconjurător și de a asigura, pentru noi și generațiile care vin, o calitate a aerului mai bună! Pentru a preveni poluarea aerului trebuie întocmite diverse norme, cum ar fi reciclarea și refolosirea materialelor, economisirea energiei electrice, modernizarea instalațiilor sau închiderea celor neperformante, folosirea mijloacelor de transport în comun refolosind obiectele sau reciclându-le. De economisit indirect și resursele necesare producerii lor dar în același timp și de contribuit la o calitate mai bună a aerului prin eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs în urma proceselor tehnologice de fabricație.”

Mihaela Țvintarnîi, stagiară

Alte știri pozitive

Fii cu noi

8,172FaniÎmi place
736CititoriConectați-vă
1,440AbonațiAbonați-vă

Cele mai recente