10.5 C
Chișinău
miercuri, septembrie 22, 2021

Cinci romane scrise de cei mai importanți scriitori șaizeciști basarabeni în atenția criticilor literari români

Patrimoniul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău expus pentru prima dată la București într-o extraordinară expoziție de artă și carte la ARCUB

„Romanul românesc din stânga Prutului” un nou proiect al Asociației pentru cultură și arte Arbor, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, menit să promoveze valorile culturale basarabene în România.

Asociația pentru cultură și arte Arbor, președinte Victoria Nagy Vajda, a inițiat, în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, director general dr. habil. Maria Șleahtițchi, un proiect intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”, care are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști,  romane care au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism feroce, sau creionând, deja în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei. E vorba despre: „Povestea cu cocoșul roșu” (1966) de Vasile Vasilache, „Zbor frânt” (1966) de Vladimir Beșleagă, „Biserica albă” (1987) de Ion Druță, „Venetica” (1998) de Ariadna Șalari și „Hronicul găinarilor” (2006) de Aureliu Busuioc.

Nu este un simplu act de promovare, ci un demers interpretativ, o punere în contextul mai larg al literaturii române. O vor face cinci critici de primă mărime din generația tânără: Marius Chivu, Andreea Răsuceanu, Cosmin Ciotloș, Florina Pîrjol și Bogdan Crețu, care au scris câte un text despre romanul ales. Fiecare text va fi publicat în revista Contrafort (Republica Moldova) și pe www.dilemaveche.ro și dezbătut în cadrul unui eveniment public organizat la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, pe 24 și 25 august 2021 (ora 17:00), moderat de Mirela Nagâț, realizatoarea emisiunii Cooltura, de la TVR1.

Cinci prozatori importanți basarabeni, citiți cu un ochi proaspăt de cinci critici literari din dreapta Prutului. O recuperare necesară, un proiect binevenit!”

Mirela Nagâț, jurnalist cultural

Pentru o interacțiune mai strânsă cu opera literară promovată în cadrul acestui proiect cultural, sunt aduse de la Chișinău, în premieră pentru publicul român, valoroase opere de artă, manuscrise și obiecte care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, de o valoare inestimabilă pentru întreaga cultură română. Alături de manuscrise și jurnale, vor fi expuse portretele scriitorilor basarabeni, realizate în anii ‘70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de remarcabilul și mult iubitul portretist, cunoscut ca mare creator de măști, Glebus Sainciuc. Cu sprijinul Companiei Teleradio Moldova și Moldova Film, publicul român va putea să asculte spectacole radiofonice și să vizioneze filmele de ficțiune realizate după piesele de teatru și romanele scrise de scriitorii basarabeni.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 20 august – 5 septembrie 2021 (marți – duminică, în intervalul 14:00 – 19:00), la ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor.  

***

Contextul mai larg, în care se va desfășura proiectul, este unul al intensificării și diversificării colaborărilor culturale dintre România și Republica Moldova. Din păcate, pe parcursul celor 4 ani de activitate, de când Asociația Arbor contribuie la dezvoltarea acestui demers, cu fiecare nou proiect pe care-l desfășoară se revelă un gol tot mai pronunțat, o percepție defectuoasă a produselor culturale basarabene ca parte integrantă a culturii naționale. Proiectul cultural „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, organizat de Arbor în 2020, a fost un astfel de demers care a revelat faptul că până și cei mai importanți istorici de artă și artiști români nu erau familiarizați cu numele și opera celei mai cunoscute pictorițe din Republica Moldova, deși născută în România Mare și fostă studentă la Academia de Arte Frumoase din Iași, clasa profesorului Jean L. Cosmovici și a maestrului Corneliu Baba. Aceeași lipsă de cunoaștere o avem și în cazul altor domenii de creație: literatură, muzică, teatru; importante personalități ale culturii românești nu cunosc numele sau opera artistică ale autorilor basarabeni din diferite perioade.

„Au trecut deja câteva decenii de când Prutul nu mai marchează o graniță închisă, dar, cu toate acestea, absolut inexplicabil, în cadrul larg al aceleiași limbi, nu avem o continuitate și o comunicare culturală atât de firești pe cât ar trebui ele să fie. Nu există încă o circulație suficient de bine orchestrată logistic (și PR-istic) a cărților de o parte și de alta a Prutului, deși se scrie suficient în ambele țări, iar autorii se cunosc, se citesc între ei, participă împreună la festivaluri literare și, mai nou, la recitaluri și întâlniri informale cu cititorii. Nu e de ajuns însă. Fiindcă, dincolo de performanțele literare românești sau moldovenești, încă nu e clar dacă trebuie să le separăm sau nu, dacă trebuie, altfel spus, să integrăm fără rest literatura basarabeană în burta încăpătoare a literaturii române sau trebuie să o lăsăm să-și trăiască propriul ei destin în contextul (est)european sau universal, fiindcă există, nu-i așa, niște diferențe specifice (social-istorice, implicit și culturale) care nu o fac reductibilă, în mod simplist, la o simplă ramură conjuncturală a marii (sic!) literaturi române.”

Florina Pîrjol, critic literar

***

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” (MNLMK) reprezintă cel mai important pilon al rezistenței culturale și al luptei pentru identitatea națională, pentru apărarea limbii române în Basarabia. Deși a fost fondat în 1965, cu scopul de a studia, descoperi, aduna și conserva patrimoniul literar-cultural-artistic din Moldova medievală, modernă și contemporană, prin cercetarea literaturii și culturii române din stânga Prutului și dincolo de frontierele fostei RSSM, se întâmplă că abia în anul 2021, prin demersuri insistente și neîntrerupte, MNLMK a obținut de la autoritățile centrale ale Republicii Moldova un sediu propriu pentru desfășurarea activaților muzeale și de conservare a patrimoniului. Din păcate, clădirile care au ajuns în folosința muzeului se află într-o stare deplorabilă și necesită urgent intervenții de consolidare și renovare, precum și de amenajare a spațiului conform standardelor muzeale actuale. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului”, Asociația Arbor și MNLMK își propun să sensibilizeze atât autoritățile și agenții economici din România în vederea sprijinirii reabilitării noului sediu al muzeului, cât și publicul larg, care este așteptat să viziteze Basarabia și să descopere bogatul tezaur cultural al acestui vechi ținut românesc.

Partenerii principali ai proiectului sunt Primăria Municipiului București prin ARCUB, gazda proiectului, Administrația Fondului Cultural Național, cofinanțatorul proiectului, Ambasada Republicii Moldova în România și Fautor Winary. Alți parteneri: Moldova Film, Compania Teleradio Moldova, Rivulet Studio, Euro Foto Art Studio (Chișinău).

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național

Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor

Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost fondată în 2017, la București. Misiunea Arbor este de a promova artiști independenți și proiecte din toate domeniile culturii, de a dezvolta mobilitatea culturală între România și Republica Moldova. Asociația Arbor se concentrează în principal pe  organizarea de expoziții de artă în spațiul expozițional pe care-l deține – Arbor.art.room (str. Transilaviei nr. 11, sector 1, București) –, dar și în parteneriat cu alte galerii private sau muzee. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat și sprijinit organizarea a peste 30 de expoziții, iar din 2020 Arbor realizează și expoziții de artă în realitate virtuală (VR), pe prima platformă de expoziții în realitate virtuală lansată în România și Republica Moldova www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Arbor derulează proiecte de educație artistică, editează albume de artă, face donații instituțiilor de învățământ artistic, sponsorizează artiști vizuali, muzicieni și companii de teatru.

Evenimentele proiectului cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” se desfășoară în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare va permite un aflux constant de vizitatori.

* Reprezentarea zeului Ianus pe afișele proiectului este inspirată din coperta volumului de poezii „În alb și negru” de Aureliu Busuioc, grafică de Mihail Vacarciuc (1977). În mitologia romană, Ianus reprezenta zeul începuturilor, al timpului și a porților, pe lângă celelalte funcții divine și căruia romanii i-au dedicat luna ianuarie. Prin proiectul cultural „Romanul românesc din stânga Prutului” ne dorim să mai deschidem o ușă în vederea dezvoltării demersului de promovarea a valorilor culturale din stânga Prutului și a mobilității culturale între cele două maluri.  

Program vizitare expoziție:

20 august – 5 septembrie 2021

Marți – Duminică: 14:00 – 19:00

Vernisaj: 24 august 2021, 15:00

Program dezbateri literare:

24 august 2021, 17:00

Dezbatere literară pe marginea romanelor „Biserica Albă” de Ion Druță și „Venetica” de Ariadna Șalari.

Participanți: Bogdan Crețu, Marius Chivu, Maria Șleahtițchi și Constantin I. Ciobanu

Moderator: Mirela Nagâț

25 august 2021, 17:00

Dezbatere literară pe marginea romanelor „Povestea cu cocoșul roșu” de Vasile Vasilache, „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc și „Zbor frânt” de Vladimir Beșleagă.

Participanți: Andreea Răsuceanu, Florina Pîrjol, Cosmin Ciotloș, Maria Șleahtițchi, Lucia Țurcanu

Moderator: Mirela Nagâț

INTRARE LIBERĂ

Adresa:

ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Coloanelor/Sala Mare

Str. Lipscani nr. 84-90, sector 3, București

Facebook: ARBOR4Culture și muzeuldeliteraturachisinau

Web: www.theopen-art.com și www.mnl.md

Contact presă: Victoria Nagy Vajda, tel. 0752076623

Vladimir Beșleagă (n. 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, Grigoriopol, Transnistria), a absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1955. Și-a început doctoratul în 1958, avînd ca temă de studiu romanele lui Liviu Rebreanu, dar nu a reușit să susțină teza din cauza cenzurii comuniste. Timp de mai mulți ani, a fost angajat la diferite publicații periodice: Chipăruș, Cultura Moldovei, Tinerimea Moldovei. A fost redactor-șef adjunct la revista Nistru (1977-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976), director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988), deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). A debutat în 1956 cu cartea pentru copii Zbînțuilă. În 1963 a publicat prima carte pentru maturi, culegerea de nuvele La fîntîna Leahului, iar în 1966 a apărut romanul Zbor frînt, considerat unul dintre cele mai importante romane ale literaturii române din Basarabia din secolul al XX-lea. În 1969-1970, a scris poemul epic „Noaptea a treia”, rămas în sertar pînă în 1988, cînd a văzut lumina tiparului cu titlul Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoaşterii de sine. A mai publicat romanele: Acasă (1976; reeditat în 1998 cu titlul Nepotul), Ignat şi Ana (1979), Durere (1979), Sînge pe zăpadă (1985; primul dintr-o trilogie consacrată lui Miron Costin; ediția completă a trilogiei, intitulată Cumplite vremi, va apărea la Editura Cartier abia în 2017), Voci sau Dublul suicid din zona lacurilor (2013). Este autorul unui Jurnal (1986-1988) (2002), al volumului de versuri Țipătul lăstunului (2006), al nuvelei Hoții din apartamente (2006), al cărților de memorii Tata Vasile în 73 de episoade şi XIV scrisori (2016) și Mama. Casa. Pămîntul: lacrimi, litanie, incantații (2019), etc.

***

Florina Pîrjol (n. 1980) este critic și istoric literar. Ultima carte publicată: volumul Carte de identități. Mutații ale autobiograficului în proza românească de după 1989, Editura Cartea Românească, 2014.

Textul de critică literară la romanul Zbor frânt (1966) de Vladimir Beșleagă „Vorbește, memorie! Supraviețuirea prin literatură sau literatura geometrică a supraviețuirii în Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă” de Florina Pîrjol: LINK

Aureliu Busuioc (n. 26 octombrie 1928, Cobâlca, azi Codreanca, Orhei – d. 9 octombrie 2012, Chișinău) și-a luat bacalaureatul la Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișora, urmînd Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care, în timpul examenelor de absolvire (1949), a părăsit-o, pentru a se alătura familiei, obligată de autoritățile sovietice de ocupație să se „repatrieze”. S-a aflat în lagărul sovietic de filtrare de la Sighet (1949-1950). Revenit la Chișinău, și-a făcut studiile la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”. A fost redactor la Editura de Stat, redactor-șef adjunct la revista de satiră Chipăruș, redactor-șef la ziarul Tinerimea Moldovei, consultant literar și secretar al comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor din Moldova (1977-1987). A debutat editorial în 1955, cu placheta pentru copii La pădure și cartea de versuri satirice Prafuri amareA mai publicat volumele de poezie: Piatra de încercare (1958), Firicel de floare rară (1961), Dor (1962), Poezii (1964), În alb și negru (1977), Îmblînzirea mașinii de scris (1988), Plimbătorul de purici (1992), Concert (1993). În 1966, apare romanul Singur în fața dragostei, urmat de: Unchiul din Paris (1973), Local – ploi de scurtă durată (1986), Lătrînd la lună (1997), Pactizînd cu diavolul (2000), Spune-mi Giony… (2002), D’ ale vînătorii (2005), Hronicul Găinarilor (2006), Și a fost noapte… (2012). Este autorul piesei Radu Ștefan, întîiul și ultimul, montată la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău în 1969, dar interzisă de autorități după cîteva reprezentări. A tradus din literatura rusă: Blok, Cehov, Gogol, Pușkin, Griboedov, Gorki, Șolohov.

***

Andreea Răsuceanu (n. 1979) este critic și istoric literar, prozatoare și editoare. Ultima carte publicată: romanul Vîntul, duhul, suflarea, Editura Polirom, 2020.

Textul de critică literară la romanul Hronicul Găinarilor (2006) de Aureliu Busuioc „O saga în cheie parodică – între râsul homeric și o poetică rabelaisiană a excesului” de Andreea Răsuceanu: LINK

Ion Druță (n. 3 septembrie 1928, Horodiște, Soroca) a absolvit Cursurile Superioare la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1957). Criticile distrugătoare din partea oficialităților comuniste din RSS Moldovenească vizînd scrierile sale, mai ales romanul Povara bunătății noastre, precum și filmul după nuvela Ultima lună de toamnă, îl fac pe autor să se stabilească la Moscova (în 1969). Este membru de onoare al Academiei Române (din 1990) și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (din 1992). A debutat cu volumul de schițe și nuvele La noi în sat, în 1953, urmat de culegerea de povestiri Poveste de dragoste (1954) și de romanul Frunze de dor (scris în 1955, publicat în 1957). A mai publicat: Povara bunătății noastre (roman; vol. I, 1963; vol. II, 1968; integral, 1970); Piept la piept (nuvele, 1964); Clopotnița (1970); Ultima lună de toamnă (nuvelă, 1975); Horodiște (nuvelă, 1975); Biserica albă (roman, 1975-1981; 1986-1987); Toiagul păstoriei (nuvelă, 1984) ș.a. Ca dramaturg, a scris mai multe piese, montate cu succes atît în RSSM, cît și pe scenele teatrelor din fosta URSS și din străinătate: Casa mare (1961); Doina (1968); Păsările tinereții noastre (1971); Horia (1973); Frumos și sfînt (Sfînta sfintelor, 1974); Cervus divinus (1975); Apostolul Pavel (1996). Este autorul volumelor de eseuri și proză memorialistică Grădina Domnului (2017), Căsuța de la răscruce (2018) și al almanahului epistolar Despărțirea apelor (2020).

***

Bogdan Creţu (n. 1978) este prof. univ. dr. Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, și director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Ultima carte publicată, romanul Cornul inorogului, Editura Polirom, 2021.

Textul de critică literară la romanul Biserica Albă (1987) de Ion Druță „Ambiguitatea ideologică a literaturii” de Bogdan Crețu: LINK

Ariadna Șalari (n. 27 septembrie 1923, Cetatea Albă – d. 3 august 2016, București) a absolvit Institutul Politehnic din București (1947). Între anii 1947 și 1949, a colaborat la revista bucureșteană Flacăra. În 1953, s-a stabilit la Chișinău, fiind profesoară la o școală de cultură generală. A urmat Cursurile Superioare la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1959). A debutat cu povestiri pentru copii, îmbrățișând mai tîrziu genul romanului și creînd personaje ale căror destine sunt profund marcate de calamitățile istoriei: război, foamete, deportări, repatrieri, lagăre de concentrare. A publicat romanele: Se-ntîlnesc pămînturile (1956), Oameni și destine (1961), Valul lui Traian (1968), Tăceri răscolite (1982), Labirintul (1990) și Venetica (1998).

***

Marius Chivu (n. 1978) este scriitor, editor și cronicar literar. A editat antologia Kiwi. Sosiri/Plecări, Editura Polirom, 2021.

Foto: Irina Gache

Textul de critică literară la romanul Venetica (1998) de Ariadna Șalari „Existențialism în vremea totalitară” de Marius Chivu: LINK

Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, Unțești, Bălți – d. 8 iulie 2008, Chișinău) și-a început studiile liceale (1937) la „Liceul de Aplicație” (Seminarul Pedagogic Universitar) de pe lîngă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar, odată cu anexarea Basarabiei, a fost nevoit să se întoarcă în satul natal. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1958) și Cursurile Superioare de Scenaristică din Moscova (1964). A fost redactor la revistele Cultura Moldovei (1958) și Nistru (1965-1969), membru al Colegiului redacțional la Studioul „Moldova-Film” (1965-1971), redactor-șef la revista Columna (1993-1995). A debutat editorial în 1961, cu proza pentru copii Trișca și volumul de publicistică Răsărise un soare în vie. Au urmat culegerile de nuvele: Ale tale două mîini (1964), Două mere țigance (1964), Tăcerile casei aceleia (1970). Și-a cîștigat notorietatea cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), înfierat de criticii aserviți puterii pentru că îi lipsesc principalele trăsături prin care se manifestă „principiul partinității comuniste a literaturii sovietice: ținuta ideologică și artistică înaltă, aprecierea principială, de clasă a fenomenelor din viață, limpezimea idealului social-estetic, de pe pozițiile căruia studiem viața”. A mai publicat volumele de proză scurtă Elegie pentru Ana-Maria (1983), Navetista și pădurea (1989), Surîsul lui Vișnu (1993), Navetista în codru (2007).

***

Cosmin Ciotloş (n. 1983) este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Editura Pandora M, 2021.

Textul de critică literară la romanul Povestea cu cocoșul roșu (1966) de Vasile Vasilache „Sculptând în timp” de Cosmin Ciotloș: LINK

Alte știri pozitive

Fii cu noi

8,172FaniÎmi place
736CititoriConectați-vă
1,450AbonațiAbonați-vă

Cele mai recente