La 80 de ani de la nașterea scriitorului și diplomatului AUREL DRAGOȘ MUNTEANU
La 19 ianuarie 2022, ora 13.00, în cadrul Miercurilor literare, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” organizează lansarea „Cărții satului Buda” în contextul comemorării scriitorului și diplomatului Aurel Dragoș Munteanu la 80 de ani de la naștere.
La eveniment vor participa alcătuitorii cărții Petru Șarcov, Grigore Gotcă, Nicanor Țurcanu, Nicolae Popa.
Printre invitați vor fi Vladimir Beșleagă, Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Mircea Surdu, Emil Galaicu-Păun, Iurie Colesnic, Gheorghe Budeanu, Ion Șișcanu ș.a.
Evenimentul se va desfășura în sediul din strada Alexie Mateevici 79, Sala de expoziții nr. 1.
Participarea la eveniment va fi în baza invitațiilor…
***
Aurel Dragoș MUNTEANU (n. 16 ianuarie 1942 în s. Buda, județul Lăpușna, România, – d. 30 mai 2005 la New York, SUA) a fost un prozator și eseist român, primul director al TVR post-decembriste, ambasador al României în SUA, ambasador al României la ONU și președinte al Consiliului de Securitate ONU.
Opera (selectiv): „După-amiază neliniștită” (1967); „Singuri” (1968); „Scarabeul sacru” (1970); „Opera și destinul scriitorului” (1972); „Marile iubiri” (1977), „Singurătate vie” (2006).
„Cult, cunoscător al multor limbi străine, Aurel Dragoș Munteanu ar fi putut să facă, fără dificultate, o carieră universitară sau de cercetare peste Ocean. A optat să rămână în țară ca prim-director al unei Televiziuni Române posttotalitare și ca purtător de cuvânt al unui regim popular, dar intens contestat. În martie 1990, avea să devină ambasador al României la ONU și președinte al Consiliului de Securitate în momentul invaziei Kuweitului de către Irak. A negociat cinci rezoluții ale Consiliului de Securitate fără un singur vot negativ. Între 1992 și 1994, a fost ambasador al României în Statele Unite, în timpul mandatului său la Washington, România redobândind Clauza Națiunii celei mai Favorizate (MFN).”
(Radu Ioanid)
***
„Dorința mea este ca această carte să ne ajute să fim mai uniți, mai informați și conștienți de tradițiile noastre populare, de valorile culturale și naționale românești moderne, transmise din generație în generație și moștenite de la strămoșii noștri” (Grigore Gotcă, alcătuitor).
„Așezare străveche pe Valea Răcătăului, satul Buda și-a meritat numele plin de mister și dreptul de a se număra printre satele care și-au adus contribuția la păstrarea patrimoniului cultural național și universal. Cartea pentru care a fost scris acest eseu este o pledoarie pentru întoarcerea la izvoare, la rădăcinile strămoșești. Cunoscându-ne moșii și strămoșii, ne vom cunoaște și înțelege mai bine pe noi înșine” (Nicanor Țurcanu, redactorul cărții).
„Cartea satului Buda” (Editura Cu drag, Chișinău, 2021)
