Cu sprijinul Uniunii Europene (UE), în Republica Moldova au fost create șase hub-uri de susținere a afacerilor la Bălți, Orhei, Comrat, Tiraspol și Chișinău (2). Aici, antreprenorii pot obține expertiză, instruiri, granturi mici, competențe în domeniul legislației și a tehnologiilor inovative din domeniul afacerilor.
„Se învață tehnologii, aspecte de management, acces la finanțare și o sumedenie de chestii practice pe care le poți învăța doar în teren”, spune Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației Business-ului European (EBA), organizație parteneră a proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova” (implementat de Fundația Est-Europeană și finanțat de Uniunea Europeană și Suedia), în cadrul căruia au fost create business hub-urile.
Networking cu antreprenori, la Comrat
Pentru că unul dintre cele șase hub-uri operează în UTA Găgăuzia, la Comrat a fost organizat vineri, 28 octombrie, un eveniment de networking cu genericul „Welcome to Gagauzia”, în care circa 50 de de antreprenori, precum și beneficiari ai proiectului UE „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă în Republica Moldova”, au făcut schimb de contacte și experiență.
„Unul dintre scopurile importante ale proiectului ține de identificarea de noi contacte. Noi suntem într-o reconfigurare a parteneriatelor comerciale în contextul situației geopolitice și a războiului, respectiv sunt valoroase nu doar contactele comerciale din afara țării, dar și din țară. Orice producător din Găgăuzia ar putea să-și găsească un furnizor de materie primă fie în Tiraspol, Orhei sau Bălți și viceversa”, este de părere Mariana Rufa.
„Nu în ultimul rând, uneori chiar antreprenorii care vin din aceeași regiune s-ar putea să nu se cunoască unii cu alții. Relaționarea între ei contează nu doar la nivel de țară, dar și regional. Sperăm mult că evenimentul organizatva crea aceste contacte, parteneriate, și – cel mai important – va duce la dezvoltarea și la extinderea lor”, a mai spus ea.
„Și în regiuni business-ul poate fi mare”
Potrivit lui Vladimir Kara, directorul executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din Găgăuzia, networking-ul între reprezentanții mediului de afaceri este important în contextul schimbului de experiență între companiile regionale, naționale, de contacte și creare de parteneriate între business-ul mic și mijlociu, dar și studierea experienței companiilor.
„E o practică bună de a arăta că și în regiuni business-ul poate fi mare, poate fi național sau chiar internațional. Aici au posibilitatea de a face schimb de experiență, de a se cunoaște, de a-și găsi noi prieteni și parteneri”, a subliniat acesta.
Networking-ul de la Comrat a inclus și vizita beneficiarilor la două întreprinderi care au beneficiat de asistență financiară din partea Uniunii Europene.
Constantin Nedealcov este directorul ForsMotor, întreprindere care de 18 ani se ocupă cu producerea articolelor din metal.
„În cei 18 ani de activitate am primit, probabil, zeci de finanțări nerambursabile. Primul grant l-am câștigat în urmă cu șapte ani, cu ajutorul căruia am achiziționat o instalație de sudură de care aveam neapărat nevoie”, își amintește Constantin.
„Dacă nu ar fi fost granturi, am fi stat mult timp pe loc”, mărturisește antreprenorul al căruia clienți sunt vânzătorii angro, companiile de construcție și cele care comercializează echipament electric.
„Participăm în continuare la proiecte, scriem granturi. Am instalat panouri solare”, a adăugat acesta, precizând că producția companiei s-a diversificat mult în ultimii ani, iar cifra de afaceri este în creștere de la an la an.
„Deocamdată ne învățăm pe piața internă, analizăm punctele slabe. Lucrăm în privința exportului, la ambalaj, la logistică”, a adăugat antreprenorul.
O altă întreprindere de la Comrat care și-a dezvoltat și extins producția este fabrica de lactate „Sana”, unul dintre cei mai mari plătitori de impozite din regiunea de sud a Republicii Moldova.
Directoarea afirmă cu mândrie că întreprinderea pe care o conduce este certificată conform standardelor europene. Maria Akbaș este recunoscătoare pentru asistența europeană obținută și a pus accentul pe expertiza primită.
„Ce ține de calitate, suntem o companie certificată european. Am primit certificarea ISO, deci e un nivel care ne permite să ne poziționăm altfel pe piață”, declară antreprenoarea, mărturisind că afacerea nu ar fi supraviețuit în lipsa asistenței europene: „Nu era să fie real să supraviețuim. Poate reușeam să supraviețuim, dar erau cu totul alte rezultate”.
„Sprijinul Uniunii Europene contribuie la modernizarea producției și implementarea noilor tehnologii. Acum antreprenorii din Găgăuzia, cu echipament și tehnică modernă din UE, au aceleași standarde ca pe piața Uniunii Europene și pot produce servicii și produse de calitate. […] E o posibilitate de export și lărgirea pieței de desfacere cu producția proprii” – Vladimir Kara.
„Găgăuzia s-a schimbat mult grație relației bune pe care o avem cu Uniunea Europeană”
Potrivit bașcanului UTA Găgăuzia, Irina Vlah, regiunea s-a schimbat mult în ultimii 5-6 ani „datorită faptului că am reușit să avem o colaborare reușită cu Uniunea Europeană, iar granturile oferite de Uniunea Europeană s-au îndreptat spre regiune”.
Oficialul a remarcat că pe lângă domeniul economic și al afacerilor, asistența europeană se face simțită și în domenii ca învățământul și sănătatea.
O nouă oportunitate pentru antreprenorii care vor să exporte
În cadrul aceluiași proiect, companiile vor avea posibilitatea să beneficieze de un sprijin în valoare de 2.000 de euro sub forma unor servicii care vor facilita și susține exportul în Uniunea Europeană.
„Evident, asta se va face pe o bază selectivă, pentru că nu toate companiile au capacitatea de export. Chiar dacă suma e infimă, e importantă valoarea adăugată majoră a acestui proiect sunt contactele, este crearea acestor business hub-uri care oferă servicii de asistență. Asta rămâne și după finalizarea proiectului, deci asta e sustenabil. Și nu în ultimul rând, nivelul de școlarizare a personalului companiilor, datorită expertizei europene și locale în cadrul acestui proiect”, a adăugat Mariana Rufa.
