Deșeurile de mercur, inclusiv ale produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur, sunt periculoase pentru sănătate și pentru mediu.

Fiecare cetățean este responsabil pentru reducerea și eliminarea și deșeurilor de mercur.

Republica Moldova este parte a Convenției de la Minamata cu privire la mercur și și-a asumat angajamentul de a proteja sănătatea umană și mediul împotriva emisiilor antropice și degajărilor de mercur și compuși de mercur.

Din 1 ianuarie 2021, în Republica Moldova este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur.

Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie scoase din uz și administrate corect pentru a reduce riscurile și emisiile de deșeuri periculoase.

Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie înlocuite cu dispozitive alternative (termometre, sfigmomanometre).

Ciclul de viață al produselor/obiectelor/produselor cu mercur sau compuși de mercur (baterii, lămpi, relee, termometre, echipamente electrice, relee etc) trebuie să fie controlat de către autoritățile de stat.

Instituțiile din domeniul sănătății și educațional trebuie să substituie termometrele cu mercur și sfigmomanometrele și să le depoziteze în siguranță.

Piața farmaceutică trebuie să fie liberă de dispozitive medicale cu conținut de mercur.

Instruirea specialiștilor în domeniu este esențială pentru gestionarea ecologică a deșeurilor cu mercur.

Cadrul legal cu privire la gestionarea ecologică și transportarea deșeurilor de mercur necesită a fi perfecționat.

Un material video cu interviuri realizate cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna LILIANA ZALUJNÎI, Consultantă principală, Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, în contextul activităților proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– Una dintre prezentările dumneavoastră pe acest subiect s-a axat pe recomandările pentru demercurizarea încăperilor. Care sunt principalele trei-patru recomandări pentru demercurizarea încăperilor? De ce este importantă respectarea lor strictă?

– Dacă termometrul s-a spart, atunci este necesar să deschidem ferestrele și să curățim încăperea. Pentru început, îmbrăcăm mănuși de cauciuc, acoperim nasul și gura cu o mască sau o batistă umezită. Cel mai simplu și la îndemâna fiecăruia este să luăm un șervețel obișnuit umezit în ulei vegetal, în acest fel metalul începe să se lipească de hârtie și practic nu lăsă urme pe suprafață. După finalizarea procedurii, mercurul îndepărtat este plasat într-un vas de sticlă, cu apă, bine închis.

Vaporii mercurului sunt cea mai periculoasă otravă. Dacă lichidul dăunător nu este îndepărtat, prin evaporare se otrăvește aerul din jur. Atunci când o persoană respiră zilnic vapori toxici, mercurul se acumulează în organe și are loc intoxicația cu mercur. Toxicitatea mercurului afectează sistemul nervos, digestiv și imunitar, precum și plămânii, ficatul, rinichii, pielea și ochii.

– Ce lecții învățate se pot împărtăși acum către finele proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”?

– Într-o lume în care sursele de poluare sunt atât de multe, este bine să ne îngrijim de sănătate și de mediu și să nu ignorăm sfaturile specialiștilor. Intoxicația cu metale grele, iar mercurul e unul din ele, poate avea urmări grave asupra stării noastre de sănătate și a copiilor noștri. Astfel, evaluarea pericolului potențial și real al influenței mercurului asupra sănătății populației și mediului trebuie inclusă în lista de sarcini prioritare pentru Moldova.

– Vă mulțumim.

#otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna RODICA POPRIȚAC, Inspectoare principală în Direcția control gestionare deșeuri și substanțe chimice la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în contextul activitățile proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– Anuarul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, intitulat „Protecția mediului în Republica Moldova”, face referiri, în capitolul consacrat managementului deșeurilor și substanțelor chimice, și la deșeurile de mercur. Ce evoluții pozitive din ultimii ani ne puteți împărtăși la acest subiect?

– Din 1 ianuarie 2021 este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse cu conținut de mercur, adaosuri de mercur sau compuși de mercur, fapt ce nu va permite producerea ulterioară a deșeurilor de acest gen. Dar există în continuare problema stocurilor istorice, care necesită tratarea mercurului lichid periculos în sulfură de mercur și transportarea sigură la locul de eliminare finală. La moment, Republica Moldova nu dispune de tehnologii de tratare a mercurului, iar depozitarea finală poate fi realizată numai în minele de granit sau de sare, iar în țara noastră și chiar în țările vecine nu sunt.

– Republica Moldova nu produce mercur, în același timp, pe piața internă se regăsesc un șir de produse cu conținut de mercur, cum ar fi: tuburi fluorescente, baterii și acumulatori, dispozitive de măsurare, care, dacă nu sunt tratate în mod corespunzător, prezintă un risc sporit. Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai important aspect pe care trebuie să se concentreze eforturile pentru a obține eliminarea riscurilor asociate cu mercurul în Republica Moldova?

– Consider că acum este timpul pentru a conștientiza și a respecta restricțiile plasării pe piață a produselor cu conținut de mercur, iar pentru aceasta este necesară colaborarea între agenții economici, Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va controla și va asigura protecția mediului, verificarea păstrării și evidenței raportării deșeurilor toxice până la eliminarea lor finală.

– Vă mulțumim.

#otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna AURELIA BAHNARU, Președinta Asociației Obștești Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR”, în contextul activităților proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– Centrul de Instruire și Consultanță „E-Circular” oferă suport sectorului public, privat și societății civile din Republica Moldova în dobândirea bunelor practici și competențelor în gestionarea eficientă a deșeurilor, economie circulară, suport în implementarea proiectelor de mediu, inclusiv programe de formare profesională continuă în diverse domenii. Cum s-a implicat organizația dumneavoastră, ce contribuție a avut, are în realizarea proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”?

– Unele dintre activitățile de bază ale Asociației Obștești Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR” sunt editarea trimestrială a Revistei de specialitate „Managementul Deșeurilor” și furnizarea serviciilor de instruire în baza programelor de formare pentru adulți în domeniul de gestionare a deșeurilor. Evident, aceste activități urmăresc drept scop oferirea către grupurile-țintă beneficiare ale suportului în asigurarea accesului la informație din domeniu, acces la bune practici, noutăți legislative în domeniu, livrarea informațiilor necesare despre activitățile și rezultatele proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Contribuția Asociației „E-CIRCULAR” în implementarea proiectului ține nemijlocit de promovarea și diseminarea în rândul grupurilor-țintă beneficiare a informației și, mai nou, a prevederilor Regulamentului pentru gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur, care urmează a fi consultat și aprobat până la finele anului. Regulamentul reprezintă un act normativ foarte important în reglementarea clară a responsabilităților și obligațiilor ce revin producătorilor de deșeuri de mercur. Iar „E-CIRCULAR”, prin resursele informaționale elaborate și instruirile furnizate, reprezintă un partener important în partajarea și promovarea acestor prevederi și bune practici la nivel național.

– O ediție recentă a revistei „Managementul Deșeurilor”, pe care o editează Platforma „E-CIRCULAR”, consemnează într-un articol mai multe aspecte legislative privind controlul ecologic de stat în domeniul gestionării deșeurilor de mercur. În ce măsură aspectele legate de reducerea și eliminarea riscurilor legate de mercur se regăsesc programele de instruire pe care le derulați? Cine sunt destinatarii acestor informații?

– Gestionarea corectă a deșeurilor este subiectul-cheie în fiecare ediție a Revistei „Managementul Deșeurilor”. În cazul de față, articolul „Aspecte legislative privind controlul ecologic de stat în domeniul gestionării deșeurilor de mercur” a urmărit drept scop prezentarea actelor normative, care reglementează la nivel național controlul ecologic de stat în domeniul gestionării deșeurilor de mercur. După cum se menționează în articol, deși Republica Moldova nu produce mercur, anual pe piața internă sunt plasate un șir de produse cu conținut de mercur, cum ar fi: tuburi fluorescente, baterii și acumulatori, dispozitive de măsurare. Aceste echipamente, dacă nu sunt tratate în mod corespunzător, prezintă un risc sporit pentru mediu.

În acest context, implementarea proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” și, respectiv, elaborarea Regulamentului pentru gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur reprezintă instrumente foarte importante în deblocarea situației curente la nivel național privind gestionarea deșeurilor de mercur în rândul tuturor producătorilor de deșeuri de mercur și întreprinderilor care administrează deșeuri de mercur.

Pe această dimensiune, angajamentele naționale privind Convenția de la Minamata privind mercurul, adoptată la Kumamoto, Japonia, la 10 octombrie 2013, și ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.51/2017, și Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998, cu siguranță se regăsesc și în conținutul programelor de instruire oferite cursanților de „E-CIRCULAR”.

În perioada 2021-2023, Asociația „E-CIRCULAR” a instruit în domeniul de gestionare deșeuri peste 60 de reprezentanți a sectorului public și privat, inclusiv reprezentanți din societatea civilă și mediul academic. Iar unul din subiecte importante abordate în cadrul instruirilor la capitolul „Poluarea și formele de poluare” ține de gestionarea ecologică și responsabilă a deșeurilor de mercur. Respectiv, încercăm să livrăm cursanților cât mai multe informații și bune exemple privind tehnici de minimizare a poluării cu mercur, măsuri pentru colectarea optimă a deșeurilor de mercur în corespundere cu prevederile cadrului legal, măsurile și condițiile corespunzătoare privind colectarea, ambalarea, etichetarea, transportarea, depozitarea și tratarea deșeurilor de mercur și, desigur, contribuția pe care o au cetățenii la eliminarea sigură a acestor deșeurilor periculoase. Pe lângă aspectul legal, cursanții sunt informați și despre modul în care pot preveni accidente ce implică mercurul la locul de muncă, cum trebuie să intervină în cazul unui asemenea accident, simptomele în caz de intoxicare etc.

Cursurile oferite de Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR” sunt autorizate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare în baza unei programe aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului și sunt destinate specialiștilor din domeniu, agenților economici, precum și oricărei persoane interesate să afle mai multe despre managementul deșeurilor și sustenabilitate ecologică.

Cursul prezintă un interes deosebit în rândul angajaților instituțiilor spitalicești din țară, ținând cont de prevederile Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, art. 55: „Conducătorii instituțiilor de asistență medicală sunt obligați să nominalizeze о persoană responsabilă pentru activitățile de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală și să asigure formarea profesională continuă a angajaților în domeniul gestionării deșeurilor rezultate din activitatea medicală. Persoanele responsabile pentru gestionarea deșeurilor ulterior se fac responsabili pentru a clasifica corect fiecare tip de deșeu și, respectiv, gestionarea acestora în conformitate cu regulile și standardele aplicabile pentru a proteja sănătatea publică și mediul”. Astfel, specialiștii instituțiilor medicale sunt instruiți despre obligativitatea lor legală de a asigura o gestionare sigură a deșeurilor periculoase, în special, a deșeurilor ce conțin mercur.

În anul 2023, Asociația „E-Circular” parcurge și etapa de acreditare pentru cinci ani a Cursului de formare pentru adulți „Responsabil / Responsabilă pentru gestionarea deșeurilor”, fapt care reconfirmă angajamentul și implicarea asociației în dezvoltarea competențelor verzi în rândul angajaților din toate sectoarele economiei naționale. Pas cu pas, prin parteneriate și conlucrare vom ajunge la noi rezultate!

– Vă mulțumim.

#otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna SVETLANA BOLOCAN, Șefa Direcției Prevenirea Poluării și Managementul Deșeurilor, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, în contextul activităților proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– În cadrul unul atelier privind prevenirea și reducerea riscurilor asociate deșeurilor de mercur, în care ați fost unul dintre formatori, în noiembrie 2022, s-a constituit o platformă comună de cooperare dintre administrația publică centrală, administrația publică locală, agenții economici, sistemele colective și alți constituenți. Aici cuvântul-cheie este COOPERARE. Cum se întâmplă, cum se realizează această cooperare în cazurile practice legate de deșeurile de mercur? Și ce bune practici, lecții învățate sunt deja disponibile în Republica Moldova?

– Găzduirea atelierului regional, în 2022, de către Republica Moldova a oferit posibilitate statelor-părți la Convenție din Regiunea Europei Centrale și de Est să realizeze un schimb de experiență pe marginea implementării prevederilor Convenției, inclusiv cu extinderea acestei comunicări la nivel de țară pe o platformă comună de cooperare între instituțiile statului la nivel central și local, cu implicarea agenților economici, sistemelor colective și altor subiecți de drept, care în prezent se confruntă sau sunt implicați la soluționarea problemelor conexe gestionării produselor și a deșeurilor cu conținut de mercur.

În realitate această comunicare a eficientizat procesul de prevenire a traficului ilicit pentru unele produse periculoase, inclusiv cu conținut de mercur, deoarece persoanele-cheie din cadrul acestei platforme care au fost instruite anterior pot interveni prompt, cunoscând care sunt interdicțiile, restricțiile și riscurile de la aceste produse cu conținut de mercur. Iar în cazul unor neclarități, pot interveni operativ către Ministerul Mediului pentru documentare suplimentară.

O importantă lecție învățată se referă la faptul că populația conștientizează deja care sunt riscurile și pericolele unui produs (termometru) cu mercur defectat și că acesta nu poate fi aruncat la tomberonul comun de deșeuri municipale. Respectiv, am constatat că prin comunicare și informare responsabilizăm cetățenii și creștem nivelul de conștientizare a acestora, inclusiv cu implicarea instituțiilor statului la nivel central și local și a mediului de afacerii.

Doar prin eforturi comune putem să atingem scopul propus și să reducem semnificativ poluarea mediului, fără a implica cheltuieli suplimentare.

Iar în calitate de bune practici putem prelua doar practicile statelor Uniunii Europene, deoarece nu este rentabil să dezvoltăm o infrastructură sau să introducem tehnologii cu investiții consistente, dacă sunt și alte soluții. Vreau să menționez că Republica Moldova are deja o experiență vastă în colectarea, transportarea și eliminarea deșeurilor periculoase din categoria pesticidelor inutilizabile și interzise. Ținând cont că există soluții în statele UE, putem folosi doar aceste oportunități de eliminare a deșeurilor periculoase cu conținut de mercur, în condiții sigure pentru mediu.

– Acțiunile de prevenire a poluării mediului – cele care evită apariția, extinderea sau agravarea unor riscuri – în contextul riscurilor asociate cu deșeurile mercur sunt și aici esențiale. Vă rugăm să vă referiți la două-trei dintre aceste acțiuni pentru implementarea Convenției de la Minamata.

– Prevenirea poluării mediului se asigură doar prin acțiuni concrete. Astfel, împreună cu infrastructura de management al deșeurilor nepericuloase, care se va dezvolta începând cu anul 2024, vor fi create și condiții (puncte de colectare) pentru colectarea deșeurilor periculoase (inclusiv a celor de mercur), iar aceste locații de colectare vor fi utilizate de către populație. În acest sens, vor fi realizate acțiuni și campanii de informare și comunicare.

Planul de acțiuni al proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” prevede și achiziționarea, în 2023, a unor containere specializate pentru colectarea lămpilor luminiscente. Vor fi procurate de asemenea termometre fără conținut de mercur care vor fi donate instituiților spitalicești cu copii.

Un alt pas important este promovarea pentru aprobare a proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului Național privind Managementul Durabil al Substanțelor Chimice, care prevede și măsuri de prevenire și limitare a utilizării produselor cu conținut de metale grele (inclusiv cu mercur). Iar acest fapt va contribui la realizarea de către Republica Moldova a art. 5 alin (3) a prevederilor Convenției de la Minamata privind mercurul.

– Vă mulțumim.

 #otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

Tânărul sau tânăra NEET este o persoană care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Fiecare țară calculează rata tinerilor NEET pentru diferite vârste, cel mai des este utilizată vârsta de 15-29 de ani. Biroul Național de Statistică colectează date despre tinerii NEET din Moldova pe trei categorii: în vârstă de 15-24 de ani, în vârstă de 15-29 de ani și în vârstă de 15-34 de ani.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a prezentat, în aprilie 2023, în cadrul unui eveniment online, raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”. 

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.

Raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), aduce în prim-plan mai multe date relevante legate de situația tinerilor NEET din Republica Moldova.

Conform Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova sunt circa 45,3 mii de tinerii NEET în vârstă de 15-24 de ani, 118 mii de tineri NEET cu vârsta dintre 15 și 29 de ani și 192,5 mii persoane – tineri și tinere NEET în vârstă de 15-34 de ani. Potrivit autorilor cercetării, în mare parte, statutul NEET este caracteristic tinerilor cu vârsta de peste 29 de ani. Din perspectivă de gen, atât la nivel european, cât și în Republica Moldova, ponderea femeilor în grupul NEET este mai mare ca cea a bărbaților (60,1% în rândul tinerelor de 15-24 de ani, 68,3% printre cele de 15-29 de ani și 67,1% printre tinerele de 15-34 de ani).

Cei mai mulți tineri NEET se înregistrează în regiunea de Centru a republicii: 28,9%, comparativ cu zona Nord – 24,5%, iar în mun. Chișinău – 24,8%. În același timp, dacă ponderea femeilor NEET în zonele rurale și urbane se egalează, bărbații NEET se întâlnesc mai mult în zonele rurale 20,1%, comparativ cu cei care locuiesc în urbe – 13,7%.

Mai mult de jumătate dintre tinerii NEET au un nivel scăzut de studii. Potrivit raportului de analiză, 36,5% dintre tinerii NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani aveau studii gimnaziale. Din perspectiva de gen, cea mai mare discrepanță se înregistrează în rândul tinerilor cu nivel înalt de studii, unde 29,30% sunt femei și doar 11,30% – bărbați (din totalul bărbaților NEET).

Analiza cauzală relevă trei motive majore care au determinat tinerii să devină NEET: (i) și-au asumat responsabilitățile de îngrijire și, respectiv, au devenit casnici, această particularitate fiind caracteristică preponderent fetelor, (ii) au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru peste hotare și (iii) au o dizabilitate sau altă situație legată de sănătate. Sarcinile casnice și de îngrijire constituie o cauză mai frecvent invocată odată cu înaintarea în vârstă.

49,1% din tinerii NEET cu vârsta între 15 și 29 de ani îngrijesc de familie, cu o pondere de 36,1% în grupa de vârstă 15-24 de ani și, respectiv, 48,3% la persoanele de 15-34 de ani (la persoanele de 25-29 de ani – 57,3%). 

Dizabilitatea reprezintă o barieră importantă pentru tineri pentru a se integra pe piața muncii sau în educație. Conform unui raport, 48,6% dintre tinerii cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani fac parte din categoria NEET.

28,9% dintre tinerii de 15-24 de ani, 26,6% dintre cei de 15-29 de ani și 27,8% dintre tinerii de 15-34 de ani au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru în străinătate.

Tinerii NEET sunt grupuri foarte diverse de persoane cu o varietate de experiențe și nevoi: șomeri/șomere de lungă durată, persoane care abia intră pe piața muncii, persoane care au grijă de copii sau rude, care suferă temporar de probleme de sănătate sau au dizabilități de lungă durată sau care iau o pauză temporară de la muncă sau studii ș.a.

Pentru a oferi tinerilor mai multe oportunități în educație sau pe piața muncii și pentru a le permite să participe pe deplin în toate sferele vieții sociale este nevoie de o abordare holistică. Raportul prezentat a identificat măsuri care  au fost grupate în trei arii majore: (i) măsuri pentru flexibilizarea sistemului educațional, (ii) măsuri pentru accesibilizarea spațiilor și (iii) măsuri pentru sporirea prezenței băieților în sistemul educațional.

În ultimii ani, fenomenul NEET este abordat și în cadrul de politici al Republicii Moldova. La nivel național sunt întreprinse o serie de măsuri în vederea diminuării acestui fenomen. Astfel, în 2018 a fost aprobată Legea cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, care integrează tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani în lista categoriilor de populație care necesită suport suplimentar pe piața muncii, astfel aceștia devenind beneficiari direcți ai programelor de suport în ocupare, implementate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și subdiviziunile acesteia. Strategia Națională „Moldova Europeană 2030” își propune drept prim obiectiv creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților, integrând măsuri specifice de stimulare a ocupării tinerilor, inclusiv a celor aflați în statut NEET.

Evenimentul LIVE de lansare a raportului „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” poate fi urmărit AICI.

Raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” poate fi accesat AICI:

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.