JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #8

31 august 2023

De-a lungul călătoriei noastre spre înțelegerea jurnalismului comunitar, am tot povestit, la câte un popas sonor, CE ÎNSEAMNĂ acest gen de jurnalism, CUM se face și DE CE și, de asemenea, CE INSTRUMENTE ne pot ajuta în acest sens.

Iar în episodul de astăzi vrem să vă povestim, în două parabole, cu ce se aseamănă cel mai mult jurnalismul comunitar.

Atunci când ai un of la inimă și îl spui.

Atunci când nu te lasă inima să treci pe lângă o nedreptate și faci ceva ca să o înlături. Nedreptatea, nu inima. Și o faci uneori singur, dar cel mai bine este să ceri ajutorul altora pentru asta.

Atunci când ai o bucurie pe suflet și o împărtășești.

În toate aceste cazuri, există ceva care ne vorbește, ne îndrumă, ne spune ce e bine și ce nu e bine și cum să procedăm mai departe. Sigur că este vocea noastră interioară, este vocea inimii, care caută întotdeauna adevărul și vrea mereu dreptate pentru fiecare.

Nouă ni se pare că jurnalismul comunitar seamănă cel mai mult cu această voce interioară a omului. Bineînțeles că uneori o ascultăm, alteori – nu, dar avem nevoie neîncetat de ea. De vocea unei localități, a oamenilor, exprimată de unul dintre ei, care ne spune, câteodată în șoaptă, altă dată – în gura mare, că „trebuie făcut cutare și cutare lucru”.

Deci, jurnalismul comunitar este, de obicei, vocea interioară a unei localități. Este radioul nostru mintal.

Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii care nu au numaidecât o pregătire specială în domeniul scrisului, însă au de apărat o cauză, au de îndreptat o nedreptate sau au de împărtășit o bucurie despre oamenii de alături.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Așa cum viața ne învață să devenim mai atenți la semne – un cuvânt, o vorbă citită sau auzită undeva, o imagine etc. – și acestea ne pot sugera un răspuns atunci când suntem în fața unei alegeri complicate, la fel în jurnalismul comunitar vom întreba, vom cere și vom acționa ca să găsim o rezolvare pentru o problemă care îi preocupă pe oamenii unei localități. Și de cele mai multe ori soluția este chiar în localitate, vine din sânul ei.

Oare vă amintiți de parabola aceea în care zeii au hotărât să se distreze și să le ia oamenilor fericirea?

Primul zeu a spus: „Haideți să o ascundem pe cel mai înalt munte din lume”.

„Nu, astfel îi vom face pe oameni mai puternici, iar cineva ar putea să urce și să o găsească. Iar dacă o va găsi unul, toți ceilalți vor ști imediat unde este fericirea”, a răspuns un alt zeu.

„Atunci hai să o ascundem la fundul mării!”, a propus al treilea zeu.

Iar cel de-al patrulea și-a amintit ceva și a zâmbit: „Așa cum pe vremuri le-am ascuns dreptatea la fundul mării”.

„Nu, nu uitați că oamenii sunt curioși, cineva va inventa o mașină de scufundări și atunci va găsi fericirea la fundul mării”.

„Să ascundem fericirea pe o altă planetă, departe de Pământ”, a sugerat alt zeu, mai visător.

„Nu, amintiți-vă că, după ce le-am dat destulă minte, într-o zi ei vor inventa o navă și vor călători pe alte planete și așa vor găsi fericirea”.

Cel mai bătrân zeu, care a ascultat toată discuția, a spus:

„Cred că știu unde să ascundem fericirea”.

„Unde?”, au întrebat ceilalți.

„O vom ascunde în ei înșiși. Oamenii vor fi atât de ocupați să o caute în altă parte, încât nu vor căuta fericirea în interiorul lor”.

Toți zeii au fost de acord și de atunci oamenii petrec întreaga lor viață în căutarea fericirii, fără să știe că aceasta este ascunsă în ei.

Dar probabil că această pildă are mai multe învățături.

Dincolo de faptul că în această parabolă oamenii sunt zugrăviți, așa cum recunosc zeii, că sunt oameni puternici, sunt curioși, au destulă minte ca să inventeze lucruri și obiecte nemaipomenite, mai învățăm ceva de aici.

Și anume că rezolvările la problemele unei localități – fie că e vorba de iluminatul stradal care lipsește, ori de terenul de joacă sau de sport care are nevoie de renovare – sunt ascunse chiar în interiorul localității.

Iar un activist civic ori reporter comunitar îi poate ajuta pe oameni de la fața locului să înțeleagă asta și să schimbe ei înșiși fața localității.

Dar nu de unul singur și nu doar cu gândul la propria persoană, ci la ceilalți.

Într-o zi, un profesor a adus la școală mai multe baloane colorate și le-a spus copiilor să le umfle, iar apoi fiecare să-și scrie numele pe balon.

Profesorul a luat apoi toate baloanele și le-a aruncat pe coridor, amestecându-le. Iar la sfârșit, le-a dat cinci minute – aproape cât durează acest episod – ca fiecare copil să-și găsească balonul.

Copiii au alergat peste tot, căutând frenetic însă pe măsură ce timpul trecea, niciunul nu a reușit să-și găsească balonul!

Atunci, profesorul le-a cerut copiilor să ia cel mai apropiat balon de ei și să-l dea persoanei al cărei nume este pe balon. În mai puțin de două minute, fiecare avea propriul balon.

La sfârșit, profesorul, cu o voce de zeu bătrân, a spus:

„Baloanele sunt precum fericirea! Nimeni nu o va găsi dacă o caută doar pentru el. În schimb, dacă fiecare se îngrijește de celălalt, va găsi fericirea cât mai repede posibil”.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva cu grijă pentru celălalt, pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Link YOUTUBE:
https://youtu.be/jwrjjl52zqo

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Moldova are un program național de adaptare la schimbările climatice până în 2030, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova

30 august 2023

Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia au fost aprobate în ședința Guvernului din 30 august, 2023. Programul a fost elaborat cu sprijinul proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă, se arată într-un comunicat de presă comun, emis de Ministerul Mediului, PNUD Moldova și Fondul Verde pentru Climă.

Potrivit Ministrei Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, prin adoptarea programului, Republica Moldova și-a propus să se alinieze la eforturile globale de a limita impactul negativ al schimbărilor climatice: „Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 constă în asigurarea integrării măsurilor de adaptare în politicile sectoriale, în sinergie cu documentele de politici în domeniul adaptării la schimbările climatice, cât și în domeniul gestionării riscurilor de dezastre. Programul a fost elaborat pentru sporirea rezilienței climatice a țării. În acest scop sunt necesare politici cu acțiuni țintite. De aceea, programul se axează pe un șir de sectoare vulnerabile la schimbările climatice”.

Programul național de adaptare la schimbările climatice setează obiective orientate spre sporirea rezilienței climatice a șase sectoare esențiale: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestierși este însoțit de un plan de acțiuni pentru prevenirea și depășirea riscurilor și vulnerabilităților provocate de schimbările climatice.

Documentele prevăd intervenții specifice în fiecare din cele șase sectoare.

În sectorul forestier se va insista pe creșterea suprafețelor împădurite, care este actualmente la cota de 11% din teritoriul Republicii Moldova – o acoperire prea mică pentru a atenua efectele schimbărilor climatice. Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%.
În sectorul agricol va fi încurajată promovarea speciilor adaptate la condițiile de secetă, stimularea achizițiilor de plase anti-grindină și a măsurilor care ar proteja culturile în perioada înghețurilor timpurii.
În sectorul transport urmează a fi revizuite și îmbunătățite standardele pentru construcția și menținerea infrastructurii drumurilor, ținându-se cont inclusiv de daunele aduse de schimbările climatice.
În sectorul sănătate urmează a fi ajustate protocoalele clinice existente sau elaborate protocoale noi pentru profilaxia și tratamentul bolilor cauzate sau acutizate de schimbările climatice.
În sectorul energetic ar urma să fie îmbunătățită infrastructura de aprovizionare cu energie electrică pentru a minimiza pierderile cauzate de fenomenele climatice extreme.
Una din măsurile pentru sectorul apă prevede încurajarea cetățenilor și sectorului privat să adopte măsuri de reutilizare a apei pentru necesitățile menajere și industriale.

Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete. Doar inundațiile din 2008 au provocat pagube de peste 120 de milioane de USD, iar secetele care au avut loc între anii 2007 și 2012 au provocat pierderi economice de peste un miliard de dolari, afectând 80% din teritoriul țării.

ION DRUȚĂ – EXPRESIA SENTIMENTELOR NOASTRE, 95 de ani de la naștere

28 august 2023

„…Și e atât de curată, atât de frumoasă, atât de binecuvântată această vatră strămoșească, încât îți vine uneori să-ți dai viața pentru ea, apoi, să te mai naști o dată, să mai trăiești o viață, rămânându-i pururea credincios” | Ion DRUȚĂ

La 3 septembrie 2023, talentatul prozator, dramaturg, eseist, membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, stabilit la Moscova, „omul cu cele mai multe doruri”, Ion Druță împlinește 95 de ani.

Cu respect şi recunoştinţă pentru opera sa, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova este organizată o expoziţie de documente cu genericul „Ion Druță – expresia sentimentelor noastre”.

Expoziția își propune să-l redescoperim și să-l omagiem pe cel, care „…a scris, a plâns, a militat pentru valorile noastre cu maximă participare sufletească, a demonstrat, cu argumente artistice, că moldovenii sunt firi profunde, că poartă însemnul European de gândire, că pot fi oameni de aleasă performanță spirituală” (Gh. Mazilu). Ion Druță este scriitorul care a avut curajul de a propune în 1965, la renumitul congres al Uniunii Scriitorilor din R.S.S.M, revenirea la alfabetul latin. În anii 90 Ion Druță s-a aflat în fruntea mișcării de renaștere națională.

În expoziție sunt prezentate circa 90 de documente din colecțiile BNRM, printre care culegerile de schițe de debut „La noi în sat” (1953) și „Poveste de dragoste” (1954), povestirea „Frunze de dor” (1957), „Dor de oameni” (1959), drama psihologică „Casa mare” (1967), povestiri pentru copii, cărțile autorului traduse în alte limbi, alte tipuri de documente care aduc în vizorul publicului larg opera scriitorului cu o dragoste nemărginită față de Moldova și oamenii ei, cu destinul lor de ieri și de azi, cu tradiții și obiceiuri străvechi, cu problemele lor mari și mici.

Documentele sunt sistematizate în două compartimente: Creația lui Ion Druță în contextul sociocultural și Poetica teatralității în dramaturgia lui Ion Druță.

Expoziția va fi deschisă de la 28 august până la 28 octombrie 2023 (Biblioteca Națională a Republicii Moldova, str. 31 august 1989, 78 A, blocul central, spațiul expozițional etajul II, Chișinău).

„LIMBA ROMÂNĂ, revista de știință și cultură. 33 de ani în serviciul Moldovei Europene”

24 august 2023

Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în parteneriat cu Revista de știință și cultură „LIMBA ROMÂNĂ”, vă invită la expoziția – eveniment cu genericul „LIMBA ROMÂNĂ, revista de știință și cultură. 33 de ani în serviciul Moldovei Europene”.

Expoziția își propune să reflecte destinul revistei „LIMBA ROMÂNĂ”, care pe parcursul a trei decenii a contribuit la revigorarea limbii române, la repunerea în circuit a valorilor culturale românești. Pe parcursul celor 33 de ani au fost editate un număr impresionant de studii, articole, comunicări, documente, recenzii, constituind o importantă sursă de informare privind identitatea etnică, lingvistică și culturală a românilor basarabeni, evoluția științei filologice românești în cele mai diverse și specifice aspecte lingvistice și literare.

În cadrul expoziției sunt prezentate revistele (de la primul, din 1991, și până la cel mai recent număr din 2023), precum și cărțile editate de echipa revistei „Limba Română”, galeria fondatorilor revistei și a celor mai importanți autori ai publicației, opinii, aprecieri, mențiuni pentru revistă, scrisori, documente, poze ce oglindesc activitatea echipei de-a lungul anilor.

Documentele sunt sistematizate în 10 compartimente: „Limba Română” – o publicație a unității naționale; Limba Română și adevărul despre noi; Coșeriana; Eternitatea Limbii Române; Virtuțile limbii române literare; Dimensiuni ale continuității românești; Lecțiile istoriei; Însemne identitare; Trei decenii de febrile căutări; Victorie a spiritului liber.

Moment inedit: secvențe de la întâlnirea marelui lingvist Eugeniu COȘERIU cu echipa revistei „Limba Română”. Filmare din 1998.

La deschiderea expoziției vor lua cuvântul:

• Alexandru BANTOȘ, redactor-șef al revistei „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”
• Ion TIGHINEANU, profesor universitar, doctor habilitat, Președinte al Academiei de Științe a Moldovei
• Ana BANTOȘ, critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, redactor-șef adjunct al revistei „Limba Română”
• Viorica MOLEA, profesor universitar, doctor habilitat în filologie, membru al colegiului de redacție al revistei „Limba Română”
• Arcadie SUCEVEANU, poet, eseist și publicist
• Anatol PETRENCU, Președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova

La inaugurarea expoziţiei sunt invitaţi: autori ai revistei, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, cadre didactice, studenţi, reprezentanţi ai mass-media etc.

Evenimentul va avea loc la data de 29 august 2023, ora 11:00, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova în spațiul expozițional, parter, blocul central (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

Lansare de carte „ARTA – EXPRESIA SUPREMĂ A SPIRITULUI” de Leonora SÎDNIC

21 august 2023

Biblioteca Națională a Republicii Moldova anunță lansarea, la 30 august 2023, a cărții „Arta – expresia supremă a spiritului” semnată de Eleonora SÎDNIC, critic de artă plastic, muzeograf, profesoară de limbi modern și istoria artelor, traducătoare, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Lucrător Eminent al Culturii din Republica Moldova.

Prezenta lucrare reflectă întreaga activitate publicistică a protagonistei și a fost elaborată în baza colecțiilor Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, diverse surse electronice, materialelor din arhiva personală a Eleonorei Sîdnic.

Lucrarea cuprinde studii introductive semnate Eleonora Brigalda,dr. În studiul artelor, Mihai Gh. Cibotaru, scriitor, Gh.Vrabie, artist plastic, Vasile Căpățână, scriitor ș.a. Alcătuitor: Svetlana MIRON, specialist principal, BNRM.

Evenimentul va avea loc la 30 august 2023, ora 14:00, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Colecția de artă și hărți, blocul II, (str. 31 August 1989, nr. 78 ).

Școala de Vară Youth Bank „Youth in Action”, ediția 2023: o pledoarie a tinerilor și tinerelor de a construi o lume liberă

18 august 2023

120 de tineri și tinere din cadrul Fondurilor pentru Tineri din Moldova s-au reunit, pentru patru zile, între 14 și 17 august 2023, la o nouă ediție a Școlii de Vară Youth Bank – „Youth in Action”, pentru a învăța lucruri noi, pentru a-și consolida cunoștințele, abilitățile și spiritul de echipă și pentru a face planuri de viitor. Școala de Vară este organizată în cadrul Programului Fondul pentru Tineri, implementat de Fundația Est-Europeană cu suportul financiar oferit de Suedia.

Tinerii și tinerele din Moldova sunt forța vitală a celor zece Fonduri ale Tinerilor, create cu sprijinul Fundației Est-Europene și a partenerilor săi, iar energia și entuziasmul tinerilor și tinerelor, coagulate în cadrul acestei ediții a Școlii de Vară, i-au ajutat să creeze noi propuneri de proiecte pentru viitoarele programe de granturi, în baza conținuturilor învățate în modulele predate și exersate de echipa de facilitatori.

Printre subiectele noi aflate pe agenda Școlii de Vară Youth Bank „Youth in Action”, ediția 2023, s-au aflat Leadership-ul Personal, Leadership-ul în echipă, Content Management-ul, Branding-ul Personal în Social Media, Metodele de Fundraising Eficient, Formarea Abilităților de Prezentare Publică și altele.

„Ambasada Suediei susține în Moldova dezvoltarea democratică și pașnică, sprijinim procesul de integrare a țării în Uniunea Europeană, precum și dezvoltarea economică incluzivă și asigurarea unui mediu durabil. Iar pentru realizarea acestor obiective este foarte important să lucrăm împreună cu tinerii și tinerele din toate regiunile Republicii Moldova, pentru că generația tânără reprezintă viitorul”, a afirmat, în cadrul Școlii de Vară „Youth in Action”, Karin BOROVIC, Șefă a Secției Cooperare pentru Dezvoltare, Ambasada Suediei la Chișinău, care s-a arătat foarte impresionată de participanții și participantele implicate în activitățile Fondurilor pentru Tineri.

Președintele Fundației Est-Europene, Sorin MEREACRE, și-a exprimat bucuria că „am reușit să susținem și în acest an organizarea Școlii de Vară Youth Bank. „Am numit-o Școală pentru că tinerii și tinerele au învățat aici lucruri noi, frumoase și interesante, nu doar au avut activități de timp liber. Am remarcat bucuria participanților și participantelor pentru facilitatorii și experții care i-au ghidat în aceste zile, iar adolescenții ne-au mărturisit că aceste cunoștinței îi vor ajuta „să construiască”, așa cum zic eu, un viitor frumos pentru ei înșiși și pentru toți”. „Și este important pentru noi să susținem asemenea activități, pentru că astfel investim în viitor, într-un viitor deștept cu tineri și tinere care vor să trăiască într-o lume liberă, într-o lume deschisă”, a menționat Sorin MEREACRE.

„Această Școală de Vară este conectată cu YouthBank și asta este minunat. Iar noi, la YouthBank International, am creat un model care combină dezvoltarea tinerilor, antreprenoriatul social, activitățile de mobilizare a fondurilor cu încrederea că noi cu toții, inclusiv tinerii și tinerele, învățăm atunci când facem ceva”, a subliniat Katja PALAIC, Consultantă Marketing & Comunicare, YouthBank International, care de asemenea a transmis un mesaj de salut participanților și participantelor la ediția din 2023 a Școlii de Vară Youth Bank „Youth in Action”. „Această Școală de Vară a creat un vibe mai relaxant pentru tineri și tinere și a asigurat un echilibru minunat” astfel încât aceștia să poate fi creativi și productivi, a spus Consultanta de la YouthBank International.

Domeniile de interes abordate în cadrul Școlii de Vară „Youth in Action” au cuprins aspecte legate de dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă și asertivă, dicție și discurs public, brand personal, dezvoltare personală și armonie de sine, psihosomatică, gestionarea conflictelor, legile unei echipe de succes, editarea videografică, management, crearea de content și difuzarea pe Social Media, Copywriting, metode și tehnici de colectare de fonduri, inclusiv noi tendințe în domeniul de tineret.

Școala de Vară Youth Bank „Youth in Action”, ediția 2023 s-a desfășurat în cadrul Programului Fondul pentru Tineri, implementat de Fundația Est-Europeană cu suportul financiar oferit de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

Pentru informații suplimentare despre activitățile Fundației Est-Europene și Programul Fondul pentru Tineri Vă rugăm să accesați: www.eef.md, www.youthbank.md, https://www.youthbankinternational.org/

Fotografii de Florin Tăbîrță

Surprize apicole și pomușoare la „Festivalul Pomușoarelor și al Mierii de Albine”

11 august 2023

15 producători de pomușoare și 20 apicultori vor expune spre vânzare mai multe tipuri de pomușoare și de miere la Festivalul pomușoarelor și mierii ce se va desfășura în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” pe 12-13 august 2023.

Potrivit lui Ion Maxim, director executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, vizitatorii vor putea procura la festival mai multe tipuri de miere, începând cu mierea polifloră și până la miere de levănțică și coriandru. Totodată, apicultorii vor oferi vizitatorilor un spectru larg de produse apicole cum este lăptișorul de matcă, polenul sau cocktailurile apicole, recomandate de medicina naturistă pentru fortificarea imunității și prevenirii diverselor maladii.

Aneta Ganenco, Președintele Asociației „Pomușoarele Moldovei”, susține că în cadrul ediției curente, vor fi expuse mai multe tipuri de pomușoare de soiuri remontante de zmeur, coacăze, mure, fructe goji, dar și pomușoare de sezon, cum sunt afinele. Toate fructele moi vor fi oferite comercializării cu degustații, cumpărătorii vor putea procura pomușoare direct de la fermieri, la un preț de sinecost, fără taxe intermediare. Surpriza evenimentului va fi zmeura remontantă „Enrosadira” – un soi nou pentru Republica Moldova, cu gustul și aromă deosebită, aspectul comercial atractiv, care va fi propusă consumatorului local pentru prima dată. Asemenea plantații inovative sunt un exemplu că și fermierii moldoveni au capacitățile și cunoștințele necesare, pentru a oferi consumatorului un produs de calitate europeană.

Spotul de promovare a Târgului este AICI: https://fb.watch/mlBjLi9-eZ/

„Festivalul pomușoarelor și mierii de albine” este o platformă, care le oferă posibilitate consumatorilor să interacționeze direct cu producătorii și să afle despre povestea pasiunii lor, să-și expună opiniile, și să facă schimb de rețete. Evenimentul este de binefacere, fiecare vizitator poate oferi un suport în formă de donații persoanelor cu nevoi speciale. Evenimentul se va desfășura în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, pe 12-13 august 2023, începând cu ora 10.00. În cadrul Festivalului va fi desfășurat un vast program cultural-artistic cu participarea artiștilor populari, menționează un comunicat al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova și Asociației „Pomușoarele Moldovei”.

Festivalul este organizat de AO „Pomușoarele Moldovei” și AO „Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova”, în parteneriat cu Pretura sectorului Buiucani, Primăria mun.Chișinău și cu suportul Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală (USAID), cu scopul de a susține producătorii locali.

Notă: în prezent, în Republica Moldova, sunt circa 7000 de apicultori care au în gestiune peste 265 mii familii de albine și aproximativ 600 de gospodării de pe ambele maluri ale râului Nistru, care produc pomușoare pe suprafața de 4,3 mii ha.

Expoziție tematică la Biblioteca Națională a Republicii Moldova „Cetatea Soroca – monument inedit de arhitectură și istorie. 480 de ani de la fondare”

9 august 2023

În scopul valorificării și promovării patrimoniului cultural material, Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează expoziția tematică „Cetatea Soroca – monument inedit de arhitectură și istorie. 480 de ani de la fondare”, monument istoric unic în arhitectura construcţiilor defensive ale Moldovei medievale.

Documentele prezentate reflectă unicitatea arhitecturală, dar și istoricul construcției unei din cele mai vechi fortărețe construite de Ștefan cel Mare pe teritoriul Republicii Moldova, care a supraviețuit ravagiilor de timp și istorie și a ajuns la o aniversare solidă – 480 de ani.

Expoziția cuprinde documente (monografii, enciclopedii, albume, reviste, reproduceri, pliante, cărți poștale, hărți turistice) din colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, sistematizate în trei compartimente:

· Istoricul construcției fortăreței de la Soroca.

· Cetatea de la Soroca – monument architectural inedit.

· Cetatea de la Soroca – în cărți poștale, filatelie și marcă comercială.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 10 august-30 septembrie 2023 în Spațiul expozițional, Colecția de artă și hărți, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, blocul II, etajul I (str. 31 august 1989, 78).

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #7

31 iulie 2023

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #7

Jurnalistului îi șade bine cu drumul, spune o veche vorbă deșteaptă.

Așa că ne vom continua drumul spre a înțelege ceea ce înseamnă jurnalismul comunitar.

Iar la fiecare popas vom dezlega traista pe care o purtăm în spate și vom scoate de acolo câte o parabolă pentru a o povesti ca să ne facă drumul mai ușor și înțelegerea mai adâncă.

Pilda următoare este din vremurile îndepărtate, când oamenii aveau grijă unii de alții și învățau din ceea ce li se întâmplă lor și din ceea ce se întâmplă în jur.

Un bătrân orb se afla într-o seară în ospeție la un prieten vechi și, până și-au povestit unul altuia noutățile de peste zi, s-a făcut noapte.

Iar la despărțire gazda i-a spus bătrânului că îi dă o lumânare ca să meargă acasă.

„N-am nevoie de lumânare pentru a ajunge acolo unde m-am pornit, a spus bătrânul orb. Pentru că lumina și întunericul sunt la fel pentru mine”.

„Știu că nu ai nevoie de lumânare pentru a vedea drumul, i-a spus prietenul lui. Dar dacă mergi fără lumânare, atunci altcineva poate da peste tine. Deci, ia-o”. Și bătrânul orb a luat lumânarea.

Pentru că având grijă de ceilalți, vei avea grijă de tine. Așa e și cu jurnalismul comunitar. Având grijă de ceilalți, ai grijă, de fapt, de tine.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

Jurnalismul comunitar este jurnalismul pe care îl fac oamenii care nu au o pregătire specială în domeniul scrisului. Însă au de apărat o cauză, au de îndreptat o nedreptate sau au de împărtășit o bucurie despre oamenii de alături.

Cum se face asta și CE GENURI JURNALISTICE avem la îndemână? Vom povesti astăzi pe scurt doar despre trei: știre, reportaj și interviu.

Putem relata o problemă, o întâmplare, o reușită într-o ȘTIRE. În patru alineate, de exemplu. Spunem acolo ce s-a întâmplat, unde, cu cine. Și publicăm știrea, împreună cu câteva fotografii, imediat după eveniment.

Putem spune povestea unui eveniment într-un REPORTAJ. Este o relatare mai lungă despre ceea ce se întâmplă acum. Aici avem nevoie de eroi, de atmosferă, de voci și de ambianță.

În reportaj suntem ochii, urechile și simțurile celor pentru care relatăm. Și povestim în așa fel ca cei care urmăresc sau ascultă povestea noastră să vadă, să audă și să simtă tot ce se întâmplă, chiar dacă ei nu sunt prezenți.

Iar INTERVIUL este o discuție mai amplă, mai adâncă despre o temă, o problemă cu un specialist sau cu o persoană-cheie de la care cerem opinii, sfaturi, acțiuni.

Iar pentru alte idei, resurse și istorii despre jurnalismul comunitar, căutați și vizionați animațiile noastre precedente la această temă.

Acolo am povestit ce este jurnalismul comunitar. Probleme comunitare, specific local, locuri de vizitat, bucate nemaiîntâlnite, inițiative locale. Claca, flashmobul, biblioteca mobilă, plantarea copacilor.

Despre asta este jurnalismul comunitar. Aici să povestești deja înseamnă să faci ceva.

Acolo am vorbit și despre CUM SĂ POVESTIȚI o problemă sau o bucurie.

CU CE SĂ ÎNCEPEȚI? CE ÎNTREBĂRI SĂ ADRESAȚI? CE INSTRUMENTE SĂ FOLOSIȚI?

Toate aceste întrebări au răspunsuri în episoadele noastre precedente.

Și apropo, ce alte detalii, elemente ale jurnalismului comunitar ar fi interesante pentru voi ca teme pentru următoarele episoade – scrieți în comentarii și vom răspundem acestor cereri.

Până atunci însă vom povesti o altă parabolă. Este despre vorbe și fapte, despre laudă și ajutor adevărat.

Într-un sat, s-au întâlnit la fântână trei femei. Două dintre ele nu încetau să-și laude băieții. Cea de-a treia însă, nu spunea nimic, cu toate că avea și ea un băiat de care nu s-ar fi putut plânge.

Au luat cele trei femei câte o găleată cu apă și au mers împreună înapoi, spre casă. Pe drum, s-au întâlnit cu cei trei copii, care se jucau într-o livadă.

– Ia uite-l pe-al meu, a zis prima femeie. E așa de puternic.

– Dar al meu, zise și a doua, e priceput la toate.

Nici de această dată, cea de-a treia femeie nu a spus nimic, însă copilul ei, văzându-și mama, s-a grăbit să vină și să ia el găleata.

Ceilalți doi băieți au început să râdă și au rămas să se joace mai departe. Acum se vedea adevărul. Din modestie, cea de-a treia femeie nu se lăudase cu feciorul său, dar, în locul ei, vorbeau faptele…

Și cum dezlegăm această parabolă? Se poate și în felul următor.

Despre noi, ca oameni, vorbesc faptele. Jurnalismul comunitar este un jurnalism de acțiune.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

* * *

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundația Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

(VIDEO) „Oportunități mai bune pentru tinerii şi tinerele care nu beneficiază de educație, formare şi locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor şi Tinerelor NEET)”: parcurs & reușite

26 iulie 2023

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii şi tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de către Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Iar în acest video Coordonatoarea de Programe la Fundația Est-Europeană, Carolina Blajin, consemnează parcursul și câteva dintre reușitele-cheie ale eforturilor comune din cadrul proiectului.

Acest video a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a Proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de către Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Conținutul videoului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene și/sau a Suediei.