Deșeurile de mercur, inclusiv ale produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur, sunt periculoase pentru sănătate și pentru mediu.

Fiecare cetățean este responsabil pentru reducerea și eliminarea și deșeurilor de mercur.

Republica Moldova este parte a Convenției de la Minamata cu privire la mercur și și-a asumat angajamentul de a proteja sănătatea umană și mediul împotriva emisiilor antropice și degajărilor de mercur și compuși de mercur.

Din 1 ianuarie 2021, în Republica Moldova este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur.

Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie scoase din uz și administrate corect pentru a reduce riscurile și emisiile de deșeuri periculoase.

Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie înlocuite cu dispozitive alternative (termometre, sfigmomanometre).

Ciclul de viață al produselor/obiectelor/produselor cu mercur sau compuși de mercur (baterii, lămpi, relee, termometre, echipamente electrice, relee etc) trebuie să fie controlat de către autoritățile de stat.

Instituțiile din domeniul sănătății și educațional trebuie să substituie termometrele cu mercur și sfigmomanometrele și să le depoziteze în siguranță.

Piața farmaceutică trebuie să fie liberă de dispozitive medicale cu conținut de mercur.

Instruirea specialiștilor în domeniu este esențială pentru gestionarea ecologică a deșeurilor cu mercur.

Cadrul legal cu privire la gestionarea ecologică și transportarea deșeurilor de mercur necesită a fi perfecționat.

Un material video cu interviuri realizate cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna LILIANA ZALUJNÎI, Consultantă principală, Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, în contextul activităților proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– Una dintre prezentările dumneavoastră pe acest subiect s-a axat pe recomandările pentru demercurizarea încăperilor. Care sunt principalele trei-patru recomandări pentru demercurizarea încăperilor? De ce este importantă respectarea lor strictă?

– Dacă termometrul s-a spart, atunci este necesar să deschidem ferestrele și să curățim încăperea. Pentru început, îmbrăcăm mănuși de cauciuc, acoperim nasul și gura cu o mască sau o batistă umezită. Cel mai simplu și la îndemâna fiecăruia este să luăm un șervețel obișnuit umezit în ulei vegetal, în acest fel metalul începe să se lipească de hârtie și practic nu lăsă urme pe suprafață. După finalizarea procedurii, mercurul îndepărtat este plasat într-un vas de sticlă, cu apă, bine închis.

Vaporii mercurului sunt cea mai periculoasă otravă. Dacă lichidul dăunător nu este îndepărtat, prin evaporare se otrăvește aerul din jur. Atunci când o persoană respiră zilnic vapori toxici, mercurul se acumulează în organe și are loc intoxicația cu mercur. Toxicitatea mercurului afectează sistemul nervos, digestiv și imunitar, precum și plămânii, ficatul, rinichii, pielea și ochii.

– Ce lecții învățate se pot împărtăși acum către finele proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”?

– Într-o lume în care sursele de poluare sunt atât de multe, este bine să ne îngrijim de sănătate și de mediu și să nu ignorăm sfaturile specialiștilor. Intoxicația cu metale grele, iar mercurul e unul din ele, poate avea urmări grave asupra stării noastre de sănătate și a copiilor noștri. Astfel, evaluarea pericolului potențial și real al influenței mercurului asupra sănătății populației și mediului trebuie inclusă în lista de sarcini prioritare pentru Moldova.

– Vă mulțumim.

#otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna RODICA POPRIȚAC, Inspectoare principală în Direcția control gestionare deșeuri și substanțe chimice la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în contextul activitățile proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– Anuarul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, intitulat „Protecția mediului în Republica Moldova”, face referiri, în capitolul consacrat managementului deșeurilor și substanțelor chimice, și la deșeurile de mercur. Ce evoluții pozitive din ultimii ani ne puteți împărtăși la acest subiect?

– Din 1 ianuarie 2021 este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse cu conținut de mercur, adaosuri de mercur sau compuși de mercur, fapt ce nu va permite producerea ulterioară a deșeurilor de acest gen. Dar există în continuare problema stocurilor istorice, care necesită tratarea mercurului lichid periculos în sulfură de mercur și transportarea sigură la locul de eliminare finală. La moment, Republica Moldova nu dispune de tehnologii de tratare a mercurului, iar depozitarea finală poate fi realizată numai în minele de granit sau de sare, iar în țara noastră și chiar în țările vecine nu sunt.

– Republica Moldova nu produce mercur, în același timp, pe piața internă se regăsesc un șir de produse cu conținut de mercur, cum ar fi: tuburi fluorescente, baterii și acumulatori, dispozitive de măsurare, care, dacă nu sunt tratate în mod corespunzător, prezintă un risc sporit. Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai important aspect pe care trebuie să se concentreze eforturile pentru a obține eliminarea riscurilor asociate cu mercurul în Republica Moldova?

– Consider că acum este timpul pentru a conștientiza și a respecta restricțiile plasării pe piață a produselor cu conținut de mercur, iar pentru aceasta este necesară colaborarea între agenții economici, Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va controla și va asigura protecția mediului, verificarea păstrării și evidenței raportării deșeurilor toxice până la eliminarea lor finală.

– Vă mulțumim.

#otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna AURELIA BAHNARU, Președinta Asociației Obștești Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR”, în contextul activităților proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– Centrul de Instruire și Consultanță „E-Circular” oferă suport sectorului public, privat și societății civile din Republica Moldova în dobândirea bunelor practici și competențelor în gestionarea eficientă a deșeurilor, economie circulară, suport în implementarea proiectelor de mediu, inclusiv programe de formare profesională continuă în diverse domenii. Cum s-a implicat organizația dumneavoastră, ce contribuție a avut, are în realizarea proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”?

– Unele dintre activitățile de bază ale Asociației Obștești Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR” sunt editarea trimestrială a Revistei de specialitate „Managementul Deșeurilor” și furnizarea serviciilor de instruire în baza programelor de formare pentru adulți în domeniul de gestionare a deșeurilor. Evident, aceste activități urmăresc drept scop oferirea către grupurile-țintă beneficiare ale suportului în asigurarea accesului la informație din domeniu, acces la bune practici, noutăți legislative în domeniu, livrarea informațiilor necesare despre activitățile și rezultatele proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Contribuția Asociației „E-CIRCULAR” în implementarea proiectului ține nemijlocit de promovarea și diseminarea în rândul grupurilor-țintă beneficiare a informației și, mai nou, a prevederilor Regulamentului pentru gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur, care urmează a fi consultat și aprobat până la finele anului. Regulamentul reprezintă un act normativ foarte important în reglementarea clară a responsabilităților și obligațiilor ce revin producătorilor de deșeuri de mercur. Iar „E-CIRCULAR”, prin resursele informaționale elaborate și instruirile furnizate, reprezintă un partener important în partajarea și promovarea acestor prevederi și bune practici la nivel național.

– O ediție recentă a revistei „Managementul Deșeurilor”, pe care o editează Platforma „E-CIRCULAR”, consemnează într-un articol mai multe aspecte legislative privind controlul ecologic de stat în domeniul gestionării deșeurilor de mercur. În ce măsură aspectele legate de reducerea și eliminarea riscurilor legate de mercur se regăsesc programele de instruire pe care le derulați? Cine sunt destinatarii acestor informații?

– Gestionarea corectă a deșeurilor este subiectul-cheie în fiecare ediție a Revistei „Managementul Deșeurilor”. În cazul de față, articolul „Aspecte legislative privind controlul ecologic de stat în domeniul gestionării deșeurilor de mercur” a urmărit drept scop prezentarea actelor normative, care reglementează la nivel național controlul ecologic de stat în domeniul gestionării deșeurilor de mercur. După cum se menționează în articol, deși Republica Moldova nu produce mercur, anual pe piața internă sunt plasate un șir de produse cu conținut de mercur, cum ar fi: tuburi fluorescente, baterii și acumulatori, dispozitive de măsurare. Aceste echipamente, dacă nu sunt tratate în mod corespunzător, prezintă un risc sporit pentru mediu.

În acest context, implementarea proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” și, respectiv, elaborarea Regulamentului pentru gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur reprezintă instrumente foarte importante în deblocarea situației curente la nivel național privind gestionarea deșeurilor de mercur în rândul tuturor producătorilor de deșeuri de mercur și întreprinderilor care administrează deșeuri de mercur.

Pe această dimensiune, angajamentele naționale privind Convenția de la Minamata privind mercurul, adoptată la Kumamoto, Japonia, la 10 octombrie 2013, și ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.51/2017, și Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1599-XIII din 10 martie 1998, cu siguranță se regăsesc și în conținutul programelor de instruire oferite cursanților de „E-CIRCULAR”.

În perioada 2021-2023, Asociația „E-CIRCULAR” a instruit în domeniul de gestionare deșeuri peste 60 de reprezentanți a sectorului public și privat, inclusiv reprezentanți din societatea civilă și mediul academic. Iar unul din subiecte importante abordate în cadrul instruirilor la capitolul „Poluarea și formele de poluare” ține de gestionarea ecologică și responsabilă a deșeurilor de mercur. Respectiv, încercăm să livrăm cursanților cât mai multe informații și bune exemple privind tehnici de minimizare a poluării cu mercur, măsuri pentru colectarea optimă a deșeurilor de mercur în corespundere cu prevederile cadrului legal, măsurile și condițiile corespunzătoare privind colectarea, ambalarea, etichetarea, transportarea, depozitarea și tratarea deșeurilor de mercur și, desigur, contribuția pe care o au cetățenii la eliminarea sigură a acestor deșeurilor periculoase. Pe lângă aspectul legal, cursanții sunt informați și despre modul în care pot preveni accidente ce implică mercurul la locul de muncă, cum trebuie să intervină în cazul unui asemenea accident, simptomele în caz de intoxicare etc.

Cursurile oferite de Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR” sunt autorizate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare în baza unei programe aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului și sunt destinate specialiștilor din domeniu, agenților economici, precum și oricărei persoane interesate să afle mai multe despre managementul deșeurilor și sustenabilitate ecologică.

Cursul prezintă un interes deosebit în rândul angajaților instituțiilor spitalicești din țară, ținând cont de prevederile Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, art. 55: „Conducătorii instituțiilor de asistență medicală sunt obligați să nominalizeze о persoană responsabilă pentru activitățile de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală și să asigure formarea profesională continuă a angajaților în domeniul gestionării deșeurilor rezultate din activitatea medicală. Persoanele responsabile pentru gestionarea deșeurilor ulterior se fac responsabili pentru a clasifica corect fiecare tip de deșeu și, respectiv, gestionarea acestora în conformitate cu regulile și standardele aplicabile pentru a proteja sănătatea publică și mediul”. Astfel, specialiștii instituțiilor medicale sunt instruiți despre obligativitatea lor legală de a asigura o gestionare sigură a deșeurilor periculoase, în special, a deșeurilor ce conțin mercur.

În anul 2023, Asociația „E-Circular” parcurge și etapa de acreditare pentru cinci ani a Cursului de formare pentru adulți „Responsabil / Responsabilă pentru gestionarea deșeurilor”, fapt care reconfirmă angajamentul și implicarea asociației în dezvoltarea competențelor verzi în rândul angajaților din toate sectoarele economiei naționale. Pas cu pas, prin parteneriate și conlucrare vom ajunge la noi rezultate!

– Vă mulțumim.

#otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

INTERVIU cu doamna SVETLANA BOLOCAN, Șefa Direcției Prevenirea Poluării și Managementul Deșeurilor, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, în contextul activităților proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”

– În cadrul unul atelier privind prevenirea și reducerea riscurilor asociate deșeurilor de mercur, în care ați fost unul dintre formatori, în noiembrie 2022, s-a constituit o platformă comună de cooperare dintre administrația publică centrală, administrația publică locală, agenții economici, sistemele colective și alți constituenți. Aici cuvântul-cheie este COOPERARE. Cum se întâmplă, cum se realizează această cooperare în cazurile practice legate de deșeurile de mercur? Și ce bune practici, lecții învățate sunt deja disponibile în Republica Moldova?

– Găzduirea atelierului regional, în 2022, de către Republica Moldova a oferit posibilitate statelor-părți la Convenție din Regiunea Europei Centrale și de Est să realizeze un schimb de experiență pe marginea implementării prevederilor Convenției, inclusiv cu extinderea acestei comunicări la nivel de țară pe o platformă comună de cooperare între instituțiile statului la nivel central și local, cu implicarea agenților economici, sistemelor colective și altor subiecți de drept, care în prezent se confruntă sau sunt implicați la soluționarea problemelor conexe gestionării produselor și a deșeurilor cu conținut de mercur.

În realitate această comunicare a eficientizat procesul de prevenire a traficului ilicit pentru unele produse periculoase, inclusiv cu conținut de mercur, deoarece persoanele-cheie din cadrul acestei platforme care au fost instruite anterior pot interveni prompt, cunoscând care sunt interdicțiile, restricțiile și riscurile de la aceste produse cu conținut de mercur. Iar în cazul unor neclarități, pot interveni operativ către Ministerul Mediului pentru documentare suplimentară.

O importantă lecție învățată se referă la faptul că populația conștientizează deja care sunt riscurile și pericolele unui produs (termometru) cu mercur defectat și că acesta nu poate fi aruncat la tomberonul comun de deșeuri municipale. Respectiv, am constatat că prin comunicare și informare responsabilizăm cetățenii și creștem nivelul de conștientizare a acestora, inclusiv cu implicarea instituțiilor statului la nivel central și local și a mediului de afacerii.

Doar prin eforturi comune putem să atingem scopul propus și să reducem semnificativ poluarea mediului, fără a implica cheltuieli suplimentare.

Iar în calitate de bune practici putem prelua doar practicile statelor Uniunii Europene, deoarece nu este rentabil să dezvoltăm o infrastructură sau să introducem tehnologii cu investiții consistente, dacă sunt și alte soluții. Vreau să menționez că Republica Moldova are deja o experiență vastă în colectarea, transportarea și eliminarea deșeurilor periculoase din categoria pesticidelor inutilizabile și interzise. Ținând cont că există soluții în statele UE, putem folosi doar aceste oportunități de eliminare a deșeurilor periculoase cu conținut de mercur, în condiții sigure pentru mediu.

– Acțiunile de prevenire a poluării mediului – cele care evită apariția, extinderea sau agravarea unor riscuri – în contextul riscurilor asociate cu deșeurile mercur sunt și aici esențiale. Vă rugăm să vă referiți la două-trei dintre aceste acțiuni pentru implementarea Convenției de la Minamata.

– Prevenirea poluării mediului se asigură doar prin acțiuni concrete. Astfel, împreună cu infrastructura de management al deșeurilor nepericuloase, care se va dezvolta începând cu anul 2024, vor fi create și condiții (puncte de colectare) pentru colectarea deșeurilor periculoase (inclusiv a celor de mercur), iar aceste locații de colectare vor fi utilizate de către populație. În acest sens, vor fi realizate acțiuni și campanii de informare și comunicare.

Planul de acțiuni al proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” prevede și achiziționarea, în 2023, a unor containere specializate pentru colectarea lămpilor luminiscente. Vor fi procurate de asemenea termometre fără conținut de mercur care vor fi donate instituiților spitalicești cu copii.

Un alt pas important este promovarea pentru aprobare a proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului Național privind Managementul Durabil al Substanțelor Chimice, care prevede și măsuri de prevenire și limitare a utilizării produselor cu conținut de metale grele (inclusiv cu mercur). Iar acest fapt va contribui la realizarea de către Republica Moldova a art. 5 alin (3) a prevederilor Convenției de la Minamata privind mercurul.

– Vă mulțumim.

 #otaraliberademercur

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI:

Tânărul sau tânăra NEET este o persoană care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Fiecare țară calculează rata tinerilor NEET pentru diferite vârste, cel mai des este utilizată vârsta de 15-29 de ani. Biroul Național de Statistică colectează date despre tinerii NEET din Moldova pe trei categorii: în vârstă de 15-24 de ani, în vârstă de 15-29 de ani și în vârstă de 15-34 de ani.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a prezentat, în aprilie 2023, în cadrul unui eveniment online, raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”. 

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria.

Raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), aduce în prim-plan mai multe date relevante legate de situația tinerilor NEET din Republica Moldova.

Conform Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova sunt circa 45,3 mii de tinerii NEET în vârstă de 15-24 de ani, 118 mii de tineri NEET cu vârsta dintre 15 și 29 de ani și 192,5 mii persoane – tineri și tinere NEET în vârstă de 15-34 de ani. Potrivit autorilor cercetării, în mare parte, statutul NEET este caracteristic tinerilor cu vârsta de peste 29 de ani. Din perspectivă de gen, atât la nivel european, cât și în Republica Moldova, ponderea femeilor în grupul NEET este mai mare ca cea a bărbaților (60,1% în rândul tinerelor de 15-24 de ani, 68,3% printre cele de 15-29 de ani și 67,1% printre tinerele de 15-34 de ani).

Cei mai mulți tineri NEET se înregistrează în regiunea de Centru a republicii: 28,9%, comparativ cu zona Nord – 24,5%, iar în mun. Chișinău – 24,8%. În același timp, dacă ponderea femeilor NEET în zonele rurale și urbane se egalează, bărbații NEET se întâlnesc mai mult în zonele rurale 20,1%, comparativ cu cei care locuiesc în urbe – 13,7%.

Mai mult de jumătate dintre tinerii NEET au un nivel scăzut de studii. Potrivit raportului de analiză, 36,5% dintre tinerii NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani aveau studii gimnaziale. Din perspectiva de gen, cea mai mare discrepanță se înregistrează în rândul tinerilor cu nivel înalt de studii, unde 29,30% sunt femei și doar 11,30% – bărbați (din totalul bărbaților NEET).

Analiza cauzală relevă trei motive majore care au determinat tinerii să devină NEET: (i) și-au asumat responsabilitățile de îngrijire și, respectiv, au devenit casnici, această particularitate fiind caracteristică preponderent fetelor, (ii) au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru peste hotare și (iii) au o dizabilitate sau altă situație legată de sănătate. Sarcinile casnice și de îngrijire constituie o cauză mai frecvent invocată odată cu înaintarea în vârstă.

49,1% din tinerii NEET cu vârsta între 15 și 29 de ani îngrijesc de familie, cu o pondere de 36,1% în grupa de vârstă 15-24 de ani și, respectiv, 48,3% la persoanele de 15-34 de ani (la persoanele de 25-29 de ani – 57,3%). 

Dizabilitatea reprezintă o barieră importantă pentru tineri pentru a se integra pe piața muncii sau în educație. Conform unui raport, 48,6% dintre tinerii cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani fac parte din categoria NEET.

28,9% dintre tinerii de 15-24 de ani, 26,6% dintre cei de 15-29 de ani și 27,8% dintre tinerii de 15-34 de ani au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la lucru în străinătate.

Tinerii NEET sunt grupuri foarte diverse de persoane cu o varietate de experiențe și nevoi: șomeri/șomere de lungă durată, persoane care abia intră pe piața muncii, persoane care au grijă de copii sau rude, care suferă temporar de probleme de sănătate sau au dizabilități de lungă durată sau care iau o pauză temporară de la muncă sau studii ș.a.

Pentru a oferi tinerilor mai multe oportunități în educație sau pe piața muncii și pentru a le permite să participe pe deplin în toate sferele vieții sociale este nevoie de o abordare holistică. Raportul prezentat a identificat măsuri care  au fost grupate în trei arii majore: (i) măsuri pentru flexibilizarea sistemului educațional, (ii) măsuri pentru accesibilizarea spațiilor și (iii) măsuri pentru sporirea prezenței băieților în sistemul educațional.

În ultimii ani, fenomenul NEET este abordat și în cadrul de politici al Republicii Moldova. La nivel național sunt întreprinse o serie de măsuri în vederea diminuării acestui fenomen. Astfel, în 2018 a fost aprobată Legea cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, care integrează tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani în lista categoriilor de populație care necesită suport suplimentar pe piața muncii, astfel aceștia devenind beneficiari direcți ai programelor de suport în ocupare, implementate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și subdiviziunile acesteia. Strategia Națională „Moldova Europeană 2030” își propune drept prim obiectiv creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților, integrând măsuri specifice de stimulare a ocupării tinerilor, inclusiv a celor aflați în statut NEET.

Evenimentul LIVE de lansare a raportului „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” poate fi urmărit AICI.

Raportul de analiză „MAI INCLUZIV ȘI MAI EFICIENT: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” poate fi accesat AICI:

Proiectul „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)” este finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Agenției pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, ale Uniunii Europene și/sau al Suediei.

MERCURUL ESTE…

Mercurul este un lichid argintiu care se evaporă ușor la temperatura camerei, este puternic toxic și poate afecta sănătatea oamenilor și polua mediul.

Mercurul este exclus din bunurile de consum, cu unele excepții:

• termometrul cu mercur
• lămpile fluorescente sau becurile reci.

CÂND SE SPARGE UN TERMOMETRU

Termometrul cu mercur conține aproximativ două grame de mercur. Atunci când se sparge un termometru, cantitatea de mercur este mică pentru a vă afecta sănătatea, atunci când respectați măsurile de precauție la curățirea locului incidentului:

Evacuați persoanele și animalele din încăpere.

Deschideți larg geamurile, aerisiți bine.

Dacă este aer condiționat, închideți aparatul.

Pregătiți un borcan de sticlă cu puțină apă rece.

Folosiți o mască, mănuși de cauciuc și huse sau pungi pentru încălțăminte.

Puneți termometrul spart în borcanul cu apă.

Folosiți două foi de hârtie sau o bandă adezivă, o seringă fără ac ori o pară de cauciuc ca să strângeți bilele de mercur și să le puneți la fel în borcan.

Acoperiți borcanul cu un capac ca mercurul să nu mai fie periculos!

Și nu folosiți aspiratorul pentru strângerea mercurului!

Borcanul cu termometrul cu mercur spart trebuie dus la containerele pentru depozitarea temporară a mercurului acolo unde acestea există.

PLUS

După curățarea locului în care a fost spart termometrul cu mercur, prelucrați suprafața cu o soluție concentrată de permanganat de potasiu sau cu o soluție de săpun și bicarbonat de sodiu (sodă alimentară) (la un litru de apă folosiți 40 de grame de săpun și 50 de grame bicarbonat de sodiu).

Dacă mercurul din termometrul s-a scurs pe covor, scoateți atent covorul din încăpere și tăiați bucata contaminată.

După ce ați îndepărtat materialele periculoase și ați curățat, puneți în două pungi de gunoi  tot ce ați folosit: cârpele, husele pentru încălțăminte, mănușile, masca etc.

Aceste pungi și borcanul cu termometrul spart trebuie să se afle într-un loc securizat până la predarea acestora.

Mai multe informații: https://minamatamoldova.medium.com

Acest infografic este elaborat în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al partenerilor proiectului.

Mercurul, oriunde s-ar afla – în Tabelul periodic al elementelor, având numărul 80, sau în oceane și în scoarța pământului –, acesta trebuie să rămână lipsit de pericole pentru viața de zi cu zi a oamenilor și îndepărtat din uzul casnic. În acest sens, pe plan mondial, Convenția de la Minamata, adoptată în anul 2013 și ratificată de Republica Moldova în 2017, are drept obiectiv protejarea sănătății umane și a mediului împotriva emisiilor antropice și a eliberărilor de mercur și compuși ai mercurului.

În Republica Moldova, este interzis importul, plasarea pe piață și exportul produselor cu conținut de mercur începând cu 1 ianuarie 2021, iar eforturile tuturor constituenților se reunesc în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

SUPORT POST-RATIFICARE A CONVENȚIEI DE LA MINAMATA

Proiectul SIP care oferă suport Republicii Moldova în perioada de după ratificarea Convenției de la Minamata privind mercurul a fost lansat la finele anului 2020, iar acest sprijin este oferit autorităților naționale din partea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în cadrul Acordului de cooperare cu Ministerul Mediului, semnat la 26 august 2020.

Această inițiativă oferă, prin mesajele publice și produsele sale de comunicare, nu doar informații esențiale pentru sănătatea oamenilor și pentru protecția mediului și răspunsuri la asemenea întrebări frecvente, precum „Ce trebuie de făcut dacă se sparge un termometru cu mercur?”, „Cât mercur conține un termometru cu mercur și dacă este periculos atunci când se sparge?” etc., ci și asigură sprijin țării pe mai multe dimensiuni: educație, sănătate și mediu.

Proiectul „Suport în procesul post-ratificare a Convenției de la Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” a contribuit la dezvoltarea cadrului legal și operațional adecvat privind buna gestionare a mercurului și a deșeurilor de mercur. În acest sens, sunt relevante Legea nr. 51/2017 pentru ratificarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur, Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, precum și altele reglementări în domeniu.

În continuare, eforturile partenerilor din cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” sunt direcționate spre reducerea treptată a utilizării lămpilor cu conținut de mercur și spre reducerea expunerii la dispozitive de măsurare care conțin mercur în sectorul de sănătate, în special în rândul femeilor și copiilor. În acest sens, raportul de evaluare a instituțiilor din sectorul de sănătate care necesită substituirea dispozitivelor / obiectelor / produselor de măsurare cu mercur în Moldova cu dispozitive/obiecte/produse libere de mercur, elaborat sub auspiciile proiectului, identifică instituțiile destinatare ale acestei asistențe.

A ÎNVĂȚA DIN EXPERIENȚĂ

În cadrul atelierului regional „Îmbunătățirea răspunsului de mediu pentru a aborda și reduce riscurile asociate cu mercurul și consolidarea capacităților instituționale în Europa Centrală și de Sud-Est”, organizat la Chișinău, în septembrie 2022, la cinci ani de la ratificarea de către Republica Moldova a Convenției de la Minamata cuprivire la mercur, Eisaku Toda, care este Senior Programme Management Officer în Secretariatul Convenției de la Minamata din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a făcut o declarație onorantă pentru țara noastră. „Există un larg interes pentru a învăța din experiența țării voastre”, a afirmat Eisaku Toda în cadrul atelierului regional, desfășurat în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Managera proiectului Cristina Lesnic evidențiază parteneriatul creat și consolidat în cadrul proiectului susținut de UNEP între instituțiile de stat, forul legislativ, sectorul public, mediul de afaceri, profesioniști și alți constituenți, având ca scop comun protecția mediului și asigurarea sănătății umane prin eliminarea amenințărilor legate de mercur, precum și în mod particular cu Secretariatul Convenției Minamata.

„Proiectul a oferit o nouă perspectivă de gestionare de deșeurilor cu mercur printr-o sinergie mai bună între autoritățile de mediu și alte instituții ale statului în abordarea riscurilor, lacunelor și problemelor ce afectează sectoarele de mediu și de sănătate și în identificarea unor soluții de îmbunătățire a cadrului legal și instituțional, dar și prin creșterea noilor capacități și abilități de management al deșeurilor chimice periculoase. Această inițiativă este ancorată în angajamentul Republicii Moldova de a implementa eficient Convenția de la Minamata privind mercurul și de a ne alinia la bunele practici și standarde ale ONU și Uniunii Europe în acest domeniu”, afirmă Cristina Lesnic.

Managera de proiect Cristina Lesnic a evidențiat în context câteva lecții învățate în cadrul acestei inițiative și a vorbit despre lucrul esențial, crucial pentru reușita proiectului. „Prin activitățile de proiect s-a reușit organizarea unui ciclu de instruiri tematice pentru funcționarii publici și specialiști în domeniu, elaborarea unor proiecte de acte normative care au menirea să stabilească reguli de gestionare a deșeurilor cu mercur, elaborarea proiectului planului de operare pentru aplicarea schemei de responsabilitate extinsă pentru produsele ce conțin mercur / compuși de mercur, evaluarea categoriilor de deșeuri cu mercur pe piața țării, studii, analize și altele”, a amintit Cristina Lesnic. „Iar contribuția Secretariatului Convenției de la Minamata a fost esențială pentru derularea proiectului și buna ghidare în procesul de implementare, lucru pentru care avem o recunoștință aparte”.

PROTECȚIA MEDIULUI ȘI SĂNĂTATEA OAMENILOR

În cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției de la Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” au fost elaborate Raportul național cu privire la estimarea datelor și categoriilor de produse plasate pe piață ce conțin mercur sau compuși de mercur / adaos de mercur, Regulamentul pentru gestionarea ecologică (depozitare) a deșeurilor de mercur, precum și Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur. De asemenea, a fost întocmit Planul operațional de răspundere extinsă a producătorului (pentru sistemul individual și cel colectiv), precum și un atelier de instruire cu participarea autorităților naționale și agenților economici.

1231 de școli, cu 31580 de cadre didactice și 333199 de elevi, au fost informate prin intermediul unei circulare a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la măsurile ce se impun în cazul spargerii unui termometru cu mercur.

Protecția mediului și sănătatea oamenilor s-au aflat în prim-planul acestui proiect de suport a Republicii Moldova în acțiunile de implementare Convenției de la Minamata privind mercurul. 

„Suntem determinați să depunem eforturi în continuare pentru a înmulți progresele importante, obținute până acum în Republica Moldova în realizarea prevederilor Convenției de la Minamata privind mercurul”, afirmă Ministra Mediului a Republicii Moldova, Iordanca-Rodica Iordanov. „Beneficiile acestor eforturi la nivel de politici se regăsesc în viața de zi cu zi a oamenilor, la nivel național și comunitar, și au un impact pozitiv asupra mediului”, menționează Ministra Iordanca-Rodica Iordanov.

Totodată, Ministra Mediului a apreciat sprijinul oferit în acest domeniu de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). „Suntem recunoscători partenerilor noștri care ne oferă susținere”, a subliniat Ministra Iordanca-Rodica Iordanov, care a evidențiat efectele benefice ale acestui parteneriat asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător, prin reducerea și eliminarea emisiilor mercurului și compușilor de mercur.

Potrivit informației prezentate de către subdiviziunile teritoriale, în baza circularei Inspectoratului pentru Protecția Mediului nr. 1200 din 13 septembrie 2021, în instituțiile de stat și private erau stocate 421652 de lămpi luminiscente uzate, 2729 de termometre și 235 de lămpi bactericide.

Ministra Sănătății a Republicii Moldova, Ala Nemerenco, afirmă că „dispozitivele care conțin mercur prezintă un risc atât pentru sănătate, cât și pentru mediu. Multe dintre deșeurile de mercur provin din sistemul medical”.

„Astăzi dispozitivele moderne care nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor le înlocuiesc pe cele cu mercur. Colectarea și stocarea securizată a dispozitivelor cu mercur rămâne o prioritate a Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevederile Convenției de la Minamata din anul 2013”, menționează Ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

POLITICI PUBLICE ȘI RECOMANDĂRI ALE SPECIALIȘTILOR

După ratificarea Convenției de la Minamata cu privire la mercur, ca prim pas, Republica Moldova a interzis importul, plasarea pe piață și exportul produselor cu conținut de mercur, începând cu 1 ianuarie 2021, pentru a preveni utilizarea acestor produse, inclusiv pentru reducerea cantităților de deșeuri periculoase. „Spre regret,țara noastră, ca și alte state, a utilizat activ și utilizează produse cu conținut de mercur, lămpi luminiscente, termometre, dispozitive medicale și alte produse și articole, care sunt încă în circuit pe piața internă a țării”, precizează Svetlana Bolocan, Șefă de Direcție, Direcția Prevenirea Poluării și Managementul Deșeurilor, Ministerul Mediului.

De altfel, experiențele pozitive ale altor țări în domeniul reducerii riscurilor asociate cu mercurul au început a fi valorificate și în Republica Moldova. În cadrul unui atelier regional, organizat la Chișinău, în noiembrie 2022, facilitat de câțiva formatori naționali și focusat pe prevenirea și reducerea riscurilor asociate deșeurilor de mercur, s-a constituit o platformă comună de cooperare dintre administrația publică centrală, administrația publică locală, agenții economici, sistemele colective și alți constituenți. Aici cuvântul-cheie a fost COOPERARE. Cum se întâmplă, cum se realizează această cooperare în cazurile practice legate de deșeurile de mercur și ce bune practici, lecții învățate sunt deja disponibile în Moldova povestește în continuare Svetlana Bolocan, Șefă de Direcție la Ministerul Mediului.

„Găzduirea acestui atelier regional în 2022 de către Republica Moldova a oferit posibilitate statelor-părți la Convenție din Regiunea Europei Centrale și de Est să realizeze un schimb de experiență pe marginea implementării prevederilor Convenției, inclusiv cu extinderea acestei comunicări la nivel de țară pe o platformă comună de cooperare între instituțiile statului la nivel central și local, cu implicarea agenților economici, sistemelor colective și altor subiecți de drept, care în prezent se confruntă sau sunt implicați în soluționarea problemelor conexe gestionării produselor și a deșeurilor cu conținut de mercur”, a spus Svetlana Bolocan, specificând și modul de funcționare a acestei platforme. „În realitate această comunicare a eficientizat procesul de prevenire a traficului ilicit pentru unele produse periculoase, inclusiv cu conținut de mercur, deoarece persoanele-cheie din cadrul acestei platforme care au fost instruite anterior pot interveni prompt, cunoscând care sunt interdicțiile, restricțiile și riscurile acestor produse cu conținut de mercur. Iar în cazul unor neclarități pot interveni operativ către Ministerul Mediului pentru documentare suplimentară”.

Reușita unor demersuri rămâne sustenabilă dacă politicile publice merg mână în mână cu implementarea acestora la nivelul vieții de zi cu zi a cetățenilor, acolo unde informațiile și recomandările sunt esențiale pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului.

„Într-o lume în care sursele de poluare sunt atât de multe, este bine să ne îngrijim de sănătate și de mediu și să nu ignorăm sfaturile specialiștilor. Intoxicația cu metale grele, iar mercurul e unul din ele, poate avea urmări grave asupra stării noastre de sănătate și a copiilor noștri. Astfel, evaluarea pericolului potențial și real al influenței mercurului asupra sănătății populației și mediului trebuie inclusă în lista de sarcini prioritare pentru Moldova”, afirmă Liliana Zalujnîi, Consultantă principală, Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice, Ministerul Mediului.

Iată și câteva recomandări-cheie pentru demercurizarea încăperilor, împărtășite de Consultanta principală la Ministerul Mediului, Liliana Zalujnîi. „Dacă termometrul s-a spart, atunci este necesar să deschidem ferestrele și să curățim încăperea. Pentru început, îmbrăcăm mănuși de cauciuc, acoperim nasul și gura cu o mască sau o batistă umezită. Cel mai simplu și la îndemâna fiecăruia este să luăm un șervețel obișnuit umezit în ulei vegetal, în acest fel metalul începe să se lipească de hârtie și practic nu lăsă urme pe suprafață. După finalizarea procedurii, mercurul îndepărtat este plasat într-un vas de sticlă, cu apă, bine închis”. Toate acestea sunt foarte importante pentru că „toxicitatea mercurului afectează sistemul nervos, digestiv și imunitar, precum și plămânii, ficatul, rinichii, pielea și ochii”.

Anuarul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, intitulat „Protecția mediului în Republica Moldova”, face referiri, în capitolul consacrat managementului deșeurilor și substanțelor chimice, și la deșeurile de mercur. Evoluții pozitive din ultimii ani la acest subiect sunt împărtășite de către Rodica Poprițac, Inspectoare principală, Direcția control gestionare deșeuri și substanțe chimice, Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

„Din 1 ianuarie 2021 este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse cu conținut de mercur, adaosuri de mercur sau compuși de mercur, fapt ce nu va permite producerea ulterioară a deșeurilor de acest gen. Dar există în continuare problema stocurilor istorice, care necesită tratarea mercurului lichid periculos în sulfură de mercur și transportarea sigură la locul de eliminare finală. La moment, Republica Moldova nu dispune de tehnologii de tratare a mercurului, iar depozitarea finală poate fi realizată numai în minele de granit sau de sare, iar în țara noastră și chiar în țările vecine nu sunt”, afirmă Inspectoarea principală Rodica Poprițac, care aduce în lumină și aspectul menținerii eforturilor comune. „Este timpul pentru a conștientiza și a respecta restricțiile plasării pe piață a produselor cu conținut de mercur, iar pentru aceasta este necesară colaborarea între agenții economici, Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va controla și va asigura protecția mediului, verificarea păstrării și evidenței raportării deșeurilor toxice până la eliminarea lor finală”.

PARTENERIATE CU SECTORUL ASOCIATIV

Reușitele și rezultatele proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” se datorează și constituirii unor parteneriate cu sectorul asociativ.

Astfel, Asociația Obștească Centrul de Instruire și Consultanță „E-CIRCULAR” editează trimestrial Revista de specialitate „Managementul Deșeurilor” și furnizează servicii de instruire în baza programelor de formare pentru adulți în domeniul de gestionare a deșeurilor. „Evident, aceste activități urmăresc drept scop oferirea către grupurile-țintă beneficiare a suportului în asigurarea accesului la informație din domeniu, acces la bune practici, noutăți legislative în domeniu, livrarea informațiilor necesare despre activitățile și rezultatele proiectului”, confirmă Președinta Asociației „E-CIRCULAR”, Aurelia Bahnaru.

Contribuția Asociației „E-CIRCULAR” în implementarea proiectului include promovarea și diseminarea în rândul grupurilor-țintă beneficiare a informației și, mai nou, a prevederilor Regulamentului pentru gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur, care urmează a fi consultat și aprobat până la finele anului. Regulamentul reprezintă un act normativ foarte important în reglementarea clară a responsabilităților și obligațiilor ce revin producătorilor de deșeuri de mercur. Iar „E-CIRCULAR”, prin resursele informaționale elaborate și instruirile furnizate, reprezintă un partener important în partajarea și promovarea acestor prevederi și bune practici la nivel național.

În 2021-2023, Asociația „E-CIRCULAR” a instruit în domeniul de gestionare deșeuri peste 60 de reprezentanți a sectorului public și privat, inclusiv reprezentanți din societatea civilă și mediul academic. Iar unul din subiecte importante abordate în cadrul instruirilor la capitolul „Poluarea și formele de poluare” ține de gestionarea ecologică și responsabilă a deșeurilor de mercur.

„În anul 2023, Asociația „E-CIRCULAR” parcurge și etapa de acreditare pentru cinci ani a Cursului de formare pentru adulți „Responsabil / Responsabilă pentru gestionarea deșeurilor”, fapt care reconfirmă angajamentul și implicarea asociației în dezvoltarea competențelor verzi în rândul angajaților din toate sectoarele economiei naționale. Pas cu pas, prin parteneriate și conlucrare vom ajunge la noi rezultate”, afirmă Președinta Asociației „E-CIRCULAR”, Aurelia Bahnaru.

PAȘII DE URMAT

Proiectul se încheie, eforturile continuă. Ce urmează după finalizarea activităților proiectului, fiindcă prevederile Convenției de la Minamata rămân în vigoare și după asta? – la această întrebare răspunde Managera de proiect Cristina Lesnic.

„Proiectul urmează să se încheie la finele lunii iunie 2023, iar rezultatele proiectului trebuie să fie sustenabile pentru îmbunătățirea răspunsului de mediu pentru a aborda și reduce riscurile asociate cu mercurul. Republica Moldova a ratificat Convenția de la Minamata, care obligă țările semnatare ale acestui document să contribuie la protejarea sănătății umane și a mediului de emisiile antropice de mercur și de compuși ai mercurului în aer, apă și sol”, a menționat Cristina Lesnic

Iar aprecierile din exterior sunt încurajatoare în acest sens. „Republica Moldova a realizat progrese remarcabile în gestionarea produselor cu adaos de mercur”, a afirmat în atelierul regional de la Chișinău înaltul oficial al Convenției de la Minamata privind mercurul, Eisaku Toda, exprimându-și, totodată, convingea că la finalul acestui proiect Moldova va deveni un model regional.

Iar viziunea urmărită prin eforturile tuturor constituenților consolidarea unei țări libere de mercur în care sănătatea oamenilor și mediul nu vor mai fi amenințate de acest metal aflat în Tabelul periodic al elementelor la poziția 80.

Mai multe informații privind și activitățile proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” pot fi găsite AICI: https://minamatamoldova.medium.com și AICI:
https://www.mediu.gov.md/ro/search/node/minamata

#OTaraLiberaDeMercur #ConventiaMinamata #MinamataConvention #MakeMercuryHistory

Imagine copertă: Minamata Convention on Mercury

Un material video cu interviuri cu partenerii-cheie ai proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” poate fi urmărit AICI: