VIN CU POEZIE – o seară de creație cu un scop nobil, cel de a uni îndrăgostiții de artă şi vin, dar şi de a dărui speranță celor adăpostiți în Azilul de bătrâni din or. Donduşeni.
Evenimentul este organizat de A.O Femei cu Influență şi Wine.MD.
Scopul acestui frumos eveniment este de a promova consumul inteligent al vinului şi dragostea față de poezie şi pictură. Noi suntem constituiți din ceea ce iubim, dar şi din ceea ce dăruim omenirii.
Invitați speciali ai evenimentului: Vasile Botnaru, Ioana Isac, Sergiu Druguş, Mihaela Strâmbeanu, Constantin Moscovici, Yurii Palkov.
Banii adunați în timpul evenimentului vor fi transferați pe contul Azilului de bătrâni din oraşul Donduşeni, pentru că în timp ce noi cucerim noi culmi şi desoperim noi muchii ale poliedrului artei, la distanța unei mâni întinse trăiesc părinți şi bunici pentru care strictul necesar e un „lux” pe care nu și-l pot permite, cu mare regret.
În sală vor fi expuse spre vânzare tablouri inedite, banii din vânzarea acestora la fel vor fi direcționați către Azilul de bătrâni din Dondușeni.
Înregistrare prealabilă la nr. de telefon: 060606688
Mulți dintre noi am pornit la drum în profesia de jurnalist – probabil, cea mai frumoasă profesie din lume – cu propria închipuire despre calitățile necesare ca să-ți faci munca bine.
Sunt atâtea și atâtea voci care ne șoptesc sau ne strigă în urechi că în profesia de jurnalist avem nevoie de mai multe calități.
Inteligență și prietenie.
Încredere, imaginație, ingenuitate.
Ingenuitate? ați zis. A, chestia aceea care înseamnă simplitate, naturalețe, împletită cu sinceritate și naivitate.
Energie, rapiditate.
Acuratețe, curaj, rezistență.
Autodisciplină, perseverență.
Onestitate, putere de observare.
Optimism. Iar optimismul este și în parabola aceea cu 10 mere. Unul poate vedea în cele 10 mere câteva borcane de compot. Altul – o felie de prăjitură de mere. Iar altcineva se poate uita la cele 10 mere până când acestea se strică.
Și eram la calitățile necesare unui jurnalist.
Punctualitate. La ea se referă vorba aceea care ne spune că nu folosește la nimic alergatul, pur și simplu, trebuie să pornești la timp.
Adaptabilitate.
Dar ce-i adaptabilitatea? Îi mai putem spune flexibilitate, adică puterea jurnalistului de a se acomoda cu situațiile complicate în care lucrează uneori.
Agerime, inițiativă. Și umor, bineînțeles.
Dar asta nu e tot.
Jurnalistul nu se poate reduce la abilitatea de a scrie. Ideile mari, mai mult
decât cuvintele frumoase, fac textul să fie demn de ținut minte.
Ei bine, cu toate calitățile menționate aici, cu cele văzute și nevăzute, acesta este portretul-robot, portretul ideal al jurnalistului, pe care l-am conturat, împreună cu vocile oamenilor pe care i-am întâlnit și i-am întrebat despre asta și împreună cu profesorul și scriitorul Curtis MacDougall.
Am putea să scoatem acum din traista noastră cu parabole și gadgeturi câte o istorie care să ilustreze fiecare dintre cele 20 de calități amintite, necesare unui jurnalist ca să-și facă bine munca.
Se spune că într-o zi o pădure a luat foc, iar o pasăre Colibri – probabil, cea mai mică pasăre din lume tot aducea apă în cioc, câte o picătură, ca să stingă focul.
Toate celelalte animale – regele animalelor, sanitarul pădurilor și alte vietăți mai mari – fugeau care încotro din cauza fricii și din cauza focului. Pasărea Colibri însă continua să zboare încolo și încoace ca să aducă apă de la râul din apropiere ca să stingă focul.
„Tu chiar nu vezi că muncești degeaba?”, a întrebat-o elefantul. Ori poate era un tigru. Ori un cerb, nu are importanță „Că flăcările sunt mai mari și decât tine, și decât picăturile de apă pe care le aduci”, a spus acesta.
Iar pasărea Colibri i-a răspuns așa: „Eu îmi fac partea mea de muncă”.
Și picătură cu picătură, după ce s-au implicat și celelalte animale, focul a fost stins. Problema a fost rezolvată. Că incendiul era o problemă comunitară și pentru animalele din pădure, și pentru oamenii din localitatea din apropiere.
Poate că această parabolă este și despre încredere, și despre optimism și despre puterea lui împreună.
Eram, deci, pe drumul nostru către jurnalismul comunitar la capitolul calități necesare.
Iar calitățile merg mână în mână cu instrumentele de calitate.
Un telefon. E mai bine să fie la fel ca noi. Inteligent. Pentru fotografii de calitate, pentru video, notițe, transmisiuni în direct și așa mai departe.
O agendă. În care să vă notați ideile și să vă dezvoltați temele.
Și un cont, o comunitate căreia să-i împărtășiți bucuriile, îngrijorările, îndemnurile scrise, vorbite sau filmate despre oamenii apropiați.
Din liceu. Din sat. Din viața celor pe care îi cunoașteți.
Iar toate acestea – calitățile și instrumentele – au făcut din jurnalismul comunitar un jurnalism mai intim și mai grijuliu față de oameni.
E chiar vocea oamenilor.
Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Din localitate. Asta e jurnalismul comunitar.
Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.
Maria Golban este tânără care a înțeles că frumusețea vine din interior și că acceptarea de sine este cheia pentru a fi fericit. Tânără este pasionată de psihologie și psihosomatică, fapt pentru care a decis să studieze domeniul și să-și construiască o carieră în care să poată ajuta oamenii.
După ce a absolvit liceul, a decis să studieze psihologia la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, iar în paralel face cursuri la Academia Ancăi Maftei.
„M-am regăsit în acest domeniu și am înțeles cât de importantă este dragostea de sine. Toate problemele noastre vin de la prea multe gânduri și neîncredere. Starea psihologică este mai importantă decât cea fizică, deoarece dacă ești fericit și te accepți așa cum ești, oamenii din jurul tău devin altfel cu tine”, susține Maria.
După ce a urmat cursurile de psihosomatică, a găsit liniștea interioară și a depășit temerile de a-și arăta dizabilitatea și a devenit mai deschisă și mai încrezătoare în sine.
Ea crede că toți oamenii au defecte, dar acestea sunt frumoase și trebuie iubite. Astfel, se concentrează pe trăirea vieții în mod pozitiv și pe a transmite această atitudine și celorlalți.
„Prin propriul meu exemplu, încerc să demonstreze lumii că nimic nu este atât de dramatic pe cât se crede. Eu spun deschis că am paralizie cerebrală, iar dificultatea pe care o am este ca un al șaselea simț, care mă ajută să fac o selecție a oamenilor din jurul ei”, relatează Maria.
În viitor, Maria Golban își propune să deschidă un centru de psihosomatică și să scrie mai multe cărți, în care să transmită mesajul că frumusețea vine din interior, iar acceptarea de sine este cea mai importantă.
Își consideră defectele sale frumoase, iar ea însăși este un exemplu viu că oricine poate depăși dificultățile și poate deveni o persoană puternică și încrezătoare, dacă alături are oamenii care o susțin și o încurajează.
„Medicii i-au spus mamei mele că nu poate să aibă copii și totuși am apărut eu pe lume, fiind o minune pentru ea. M-am născut sănătoasă, dar dizabilitatea mea s-a dezvoltat în copilărie. Totuși, dacă ar fi să mă mai nasc odată, aș alege să fiu la fel cum sunt acum”, a conchis Maria Golban.
Ludmila Iachim este o personalitate puternică, dedicată să motiveze și să ajute pe alții să creadă în puterile lor interioare. În prezent, Ludmila ocupă poziția de Director Executiv la Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, o organizație non-guvernamentală care oferă sprijin pentru persoane cu dizabilități fizice pentru asigurarea incluziunii sociale.
„Ziua mea începe devreme, cu un program încărcat. Sunt directoare a Asociației din 2018, însă inițial am în calitate de beneficiar al programelor, iar apoi mi s-a oferit oportunitatea de a crește și am decis să rămân”, povestește Ludmila.
Organizația pe care o conduce se concentrează pe promovarea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și este formată în mare parte din persoane cu dizabilități, inclusiv fondatorii.
„În ultimii ani, ne-am concentrat asupra angajării persoanelor cu dizabilități și am implementat un program care îi ajută să găsească locuri de muncă și să se integreze în câmpul muncii. Încercăm să-i motivăm și să le oferim informații despre incluziunea în câmpul muncii și angajatorilor pentru a-i ajuta să devină mai deschiși să ofere locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități. De asemenea, oferim monitorizare pentru a ne asigura că procesul de angajare decurge bine, inclusiv interacțiunea cu colegii și adaptarea la locul de muncă”, explică directoarea.
De asemenea, membrii sunt implicați în activități de advocacy pentru îmbunătățirea accesibilității la infrastructură și instituțiile publice pentru persoanele cu dizabilități. Ludmila afirmă că conștienți că incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nu poate fi atinsă fără o infrastructură accesibilă.
„În prezent, doar 5% din clădirile publice sunt accesibile, iar acest lucru este o problemă în special în mediul rural, unde nu există niciun fel de transport și persoanele cu dizabilități nu pot să iasă din casă. începând cu anul 2014 am început să evaluăm clădirile publice și să facem lobby pentru schimbări în acest sens, deși progresele au fost încete”, mai menționează directoarea.
Pe lângă munca sa, Ludmila se ocupă de șase pisici pe care le-a adoptat treptat.
„Sunt de pe stradă, adoptate, vreo 3 pisici m-au găsit la birou. Le-am tratat, le-am sterilizat și deja nu puteam să le las, acum fac parte din familia mea și mă ajută să fiu activă și fericită. Îmi dau o stare de bine, deși e o muncă enormă cu ele”, a adăugat ea.
În plus, Ludmila face și ore de șoferie, o activitate pe care a amânat-o mult timp din cauza fricii. Totuși, necesitatea de a ajunge undeva rapid și lipsa taxiurilor accesibile au făcut-o să ia decizia de a face școala de șoferi.
„Am ajuns la 45 de ani să trec peste asta pentru că mereu credeam că n-o să mă descurc. Cred că este o responsabilitate de a fi foarte atent față de oameni și față de alți șoferi, dar sunt mândră că am reușit să devin independentă și să pot conduce mașina mea”, a mai punctat femeia.
Oamenii o consideră adesea o eroină pentru munca sa și abilitățile sale, Ludmila însă nu se vede astfel. Pentru ea, faptul că este activă și face tot ce face și o altă persoană, dar într-un mod adaptat, este un rezultat al efortului depus de-a lungul anilor.
„Nu mă axez pe dizabilitatea mea și nu o pun în față drept o etichetă. Nu vreau milă sau să mi se întindă o mână de ajutor din cauza dizabilității mele. Vreau să fiu văzută ca o persoană activă și implicată, care face lucrurile la fel ca oricine altcineva”, spune directoarea Asociației.
În viitor, Ludmila dorește să investească mai mult în ea și în ceea ce-i aduce fericire, să-și ia permisul și să-și procure propriul automobil adaptat pentru scaunul rulant.
„Este important tu să te accepți așa cum ești. Cred că lucrurile frumoase vin de la sine dacă te respecți pe tine și pe cei din jur”, a conchis Ludmila Iachim.
În data de 28 aprilie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române organizează două evenimente culturale cu expunerea publică a unor bunuri din colecțiile muzeului.
Primul eveniment – Expoziția „SCRIITORII PROMOȚIEI ’70. Portret în grup: Ioan Mânăscurtă, 70” – este organizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova cu ocazia celor 70 de ani de la naștere, pe care i-ar fi împlinit scriitorul Ioan Mânăscurtă.
Expoziția prezintă viața și opera lui Ioan Mânăscurtă în cărți, manuscrise, documente, artă plastică, fotografii ș.a.
Evenimentul va avea loc vineri, 28 aprilie 2023, ora 13.00, în Sala de expoziții nr. 1, str. Alexei Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău.
Expoziția „Scriitorii promoției ’70” va putea fi vizitată până pe 03 ianuarie 2024, iar „Portretul în grup” dedicat lui Ioan Mânăscurtă – până pe 01 iunie 2023.
Cel de-al doilea eveniment – Expoziția „Culori și scriitori: Eleonora Romanescu” – este dedicat memoriei artistei plastice (care pe 26 aprilie 2023 ar fi împlinit 97 de ani) și prezintă peisaje și portrete din creația pictoriței.
În cadrul evenimentului va fi lansat volumul „Album” de Eleonora Romanescu, apărut în anul 2023 la Editura Cartier.
Hubul Antreprenorial Youth4Entrepreneurship anunță lansarea Concursului de Granturi pentru tineri antreprenori și startuperi. Participă în concurs și beneficiază de până la 1500 euro pentru ideea ta de afacere sau business-ul pe care deja îl dezvolți.
Dacă sunteți în căutarea unei modalități de a vă începe afacerea sau de a o îmbunătăți, Concursul de Granturi by Youth4Entrepreneurship este o oportunitate excelentă. Iată doar câteva motive de ce?
Finanțare: grantul oferă sprijin financiar pe care nu trebuie să-l rambursați. Cu acest suport, puteți acoperi diverse costuri de echipament, dezvolta noi produse sau promova servicii.
Expunere: participarea la concurs va oferi afacerii tale o expunere valoroasă. Chiar dacă nu câștigi, vei avea șansa de a-ți prezenta ideea unui public mai larg, inclusiv investitorilor, experților din industrie și potențialilor clienți.
Validare: câștigarea unui concurs de granturi este o modalitate excelentă de a vă valida ideea și de a arăta că aveți potențialul de a vă duce ideea la nivelul următor, cu mai multă încredere.
Networking: concursul va reuni persoane cu aceeași pasiune pentru antreprenoriat, veți avea ocazia să vă conectați cu alți tineri antreprenori, ceea ce poate duce la colaborări și parteneriate viitoare.
Creștere și credibilitate: câștigarea unui concurs de granturi poate oferi afacerii un impuls major de credibilitate. Participând, veți fi impulsionat să vă gândiți critic la start-up și să dezvoltați un plan de dezvoltare solid. Chiar dacă nu câștigi, acest proces te poate ajuta să identifici zonele de îmbunătățire și să stabilești obiective de creștere.
Criterii de eligibilitate pentru participare
– Tânăr cu vârsta cuprinsă între 18 – 40 de ani inclusiv
– Cetățean al Republicii Moldova, regiunea de dezvoltare Centru sau mun. Chișinău. Acest criteriu își propune să sprijine talentul local și să contribuie la creșterea economiei naționale
– Deține certificat de participare la etape anterioare de instruire și mentorat în cadrul proiectului Youth4Entrepreneurship sau în alte proiecte ce atestă obținerea instruirii și educației antreprenoriale
– Întreprindere definită conform art. 4 din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii sau persoana fizică care intenționează să constituie o întreprindere în termen de o lună de la data aprobării planului de afacere, ori să identifice o altă modalitate legală de activitate (patentă etc).
Suma grantului
Suportul financiar nerambursabil (grant) va constitui 1500 euro/plan de afacere acordat din resursele financiare ale Uniunii Europene și Suediei, prin intermediul Fundației Est-Europene.
Procedura de aplicare în Concursul de Granturi
Se realizează prin depunerea online a Dosarului în perioada 20 aprilie-10 mai 2023, la adresa electronică:
youth4entrepreneurship@gmail.com
cu subiectul:
Dosar_Nume_Prenume(Aplicant)_Concurs de Granturi-Y4e
Rețineți, termenul limită pentru a aplica este chiar după colț, așa că acționați rapid. Abia așteptăm să vedem ideile și afacerile incredibile, lansate de care tinerii antreprenori ca tine!
Concursul de Granturi este realizat de Hubul Antreprenorial Youth4Entrepreneurship, implementat de Fundația Youth Development for Innovation, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Digital Park și StarNet.
Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită doritorii să participe la masa rotundă cu genericul „Ilie BOGDESCO, maestrul graficii de carte”, prilejuită aniversării de 100 de ani de la nașterea marelui pictor, grafician, caligraf Ilie BOGDESCO, Artist al Poporului din URSS, Cavaler al Ordinului Republicii, unicul artist plastic moldovean membru-titular al Academiei de Arte din URSS. În activitatea sa, Ilie Bogdesco s-a manifestat în grafică de șevalet, portret, peisaj, desen de reportaj, artă monumentală, grafică de carte. A ilustrat peste 100 de cărți. Este autorul unui manual de caligrafie.
INVITAȚI:
Luminița ERMURACHE, președinta secției grafică, Uniunea Artiștilor Plastici
Alexei COLÂBNEAC, artist plastic, Maestru Emerit în Artă
Victoria ROCACIUC, dr. în studiul artelor, critic de artă
Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită doritorii să viziteze expoziția tematică „Arta legăturii de carte”, expusă în spațiile secției „Carte veche și rară” a Bibliotecii.
Prin intermediul lucrărilor expuse vizitatorii pot cunoaște cum s-a schimbat aspectul coperților din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre.
Designul cărților vorbește despre perioada culturală în care acestea au fost realizate, nu mai puțin decât conținutul propriu zis al volumelor. Ele au propria lor încărcătură istorică și la fel servesc ca o oglindă a trecutului.
Publicul va avea ocazia să cunoască cum erau păstrate cărțile sumeriene, cu ce erau prelucrate sulurile de papirus sau de pergament înainte de a fi păstrate în tuburile confecționate special pentru ele etc.
Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă așteaptă să vizitaţi expoziția care va fi deschisă până la 11 iunie 2023 la Biblioteca Naţională (str. 31 August 1989, 78, blocul 2, spațiul expozițional Carte veche și rară).
10 consorții, formate din 30 de ONG-uri, și-au împărtășit, la 22 martie, experiențele și modelele de angajare a persoanelor vulnerabile. Printre acestea se numără angajarea asistată, programe de instruire, de formare, proiecte de asistență personală și mentorat.
Activitățile ce țin de instruirea, consultarea și angajarea persoanelor vulnerabile implementate de cele 10 consorții au început în luna mai 2022 în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă a țării”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia.
1122 de persoane instruite și 67 de persoane angajate în câmpul muncii
„În total, cele 10 consorții au reușit să instruiască 1122 de persoane și, ca rezultat, au angajat în câmpul muncii 67 de persoane din categorii vulnerabile”, a declarat Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului în desfășurare.
„Începând cu luna mai, de când lucrăm cu Fundația Est-Europeană, am angajat deja 40 de oameni. Cineva temporar, cineva la un loc de muncă permanent, cineva la stagiere. Și în departamentul de vânzări, și la depozit. Cineva e sudor, altcineva e șofer. Multe fete merg la croitorie”, spune Alexandr Curașov de la AO Centrul Regional pentru Politici Comunitare.
Această asociație este specializată pe ajutorarea foștilor deținuți și a persoanelor cu istoric de consum de droguri din toată Republica Moldova. „Oferim servicii, printre care și un program de instruire care durează trei luni. Sunt 12 tematici diferite care formează aptitudini de viață pentru reintegrarea în societate”, a adăugat Alexandr Curașov.
„Acum pilotăm serviciul de asistent personal pe malul stâng al Nistrului. Am desfășurat activități cu părinții copiilor bolnavi și am înțeles că acest serviciu este foarte necesar. Sensibilizăm serviciile sociale ale regiunii noastre, autoritățile, ne împărtășim experiența și desfășurăm o campanie de advocacy pentru a implementa acest serviciu pe malul stâng al Nistrului la nivel de stat”, a declarat Evgheni Verbanov, conducătorul organizației „От равного к равному” din stânga Nistrului.
„Am reușit să elaborăm un program de formare a persoanelor cu dizabilități pentru angajarea în câmpul muncii și chiar am reușit să instruim împreună cu colegii din Bălți, până la moment, 30 de persoane. Sunt 30 de persoane. Scopul este să facilităm incluziunea în câmpul muncii a persoanelor vulnerabile. Aici sunt și persoane cu dizabilității, și vârstnice. Un obiectiv este capacitarea persoanelor cu dizabilități de a se angaja în câmpul muncii, adică programe de instruire. Un alt obiectiv a fost să angajăm persoanele cu dizabilități prin mecanismul de subvenționare în colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ne-am propus să consolidăm parteneriatul intersectorial și mai ales parteneriatul cu agenții economici pentru a facilita incluziunea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii”, spune Ina Cazacu, coordonatoare de program la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” din or. Criuleni.
„Vrem să schimbăm legislația”
Potrivit reprezentanților ONG-urilor, persoanele din categoriile vulnerabile – în special cele cu dizabilități de orice fel – sunt stigmatizate în societate și își găsesc mai greu un loc de muncă. Pe lângă angajările asistate la direct, aceștia încearcă să influențeze decidenții pentru a îmbunătăți legislația din domeniu.
„Sunt mai multe lacune în baza cărora vrem să facem un studiu și să le prezentăm, să le promovăm la nivel de legislație. Vrem să schimbăm legislația și anumite fenomene care să îmbunătățească situația ce ține de instruirea persoanelor cu dizabilități, pentru că majoritatea sunt marginalizate și nu nimeresc în sistemul educațional de pregătire profesională sau au doar anumite profesii care nu sunt relevante. Ne-am propus să promovăm angajarea asistată și să schimbăm mentalitatea antreprenorilor și a persoanelor publice”, a spus Iuliana Bulicanu, coordonatoare de proiect la Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
Antreprenorii, slab informați cu privire la facilitățile de care beneficiază la angajarea persoanelor cu dizabilități
„Angajatorii din Republica Moldova încă sunt slab informați despre subvenționarea sau ajutorul de la stat pe care-l pot avea în cazul angajării persoanelor cu dizabilități. De aici vine și motivarea lor slabă de a angaja aceste categorii de persoane”, a declarat Natalia Codrean, specialistă în angajare asistată la Asociația „MOTIVAȚIE”.
Ea a adăugat că un impediment este și pregătirea mai precară a acestei categorii de persoane pentru un anumit tip de muncă.
„Și, mai cu seamă, agenții economici nu înțeleg care sunt facilitățile lor în acest proces, sau care este sprijinul pentru agenți economici anume în crearea condițiilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități”, a mai spus Ina Cazacu de la AO „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”.
Potrivit Nataliei Codrean, coordonatoare în AO „Motivație”, un alt subiect ce merită discutat este oportunitatea păstrării actualei metode de determinare a dizabilității. „În prezent, metoda de determinare a dizabilității în Republica Moldova nu se bazează pe drepturile omului, pe abilități și pe cunoștințe, ci mai mult pe un model medical”, a precizat ea.
Această activitatea are loc în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și sustenabilă a țării” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia în perioada 2021-2024.
Fundația Est-Europeană, în calitatea sa de implementator, împreună cu partenerii de implementare – Centrul Contact și Asociația Businessului European, vor susține organizațiile societății civile în dezvoltarea a trei platforme pentru facilitarea promovării politicilor mai incluzive în domeniile mediu de afaceri și ocupării forței de muncă, comerț, antreprenoriat sociale; a 10 fonduri de antreprenoriat care vor susține financiar activității economice a tinerilor NEET; a 10 consorții de OSC care vor proiecta si implementa servicii de angajare incluziva pentru grupurile vulnerabile; a 15 întreprinderi sociale, integrând grupuri vulnerabile pe piața muncii și 6 centre regionale de suport în afaceri.
Cele 10 consorții și-au propus, ca în termen de doi ani, să angajeze cel puțin 230 de persoane cu nevoi speciale. La data de 18 mai 2022, 10 ONG-uri au semnat contractele de grant cu Fundația Est-Europeană.
Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, în comun cu AO ,,Moștenitorii”, Primăria satului Cîșlița-Prut, r. Cahul, organizează sâmbătă, 8 aprilie 2023, începând cu ora 10:30, în sala de conferințe a Primăriei din satul Câșlița-Prut, prima ediție a Conferinței ,,Patrimoniul cultural din Lunca Prutului de Jos: sursă și reper pentru generații”.
Conferința ,,Patrimoniul cultural din Lunca Prutului de Jos: sursă și reper pentru generații” are drept scop cunoașterea și diseminarea particularităților locale ale datinilor și tradițiilor strămoșești dintr-o regiune reprezentativă din punct de vedere etnografic pentru spațiul cultural românesc, astfel contribuind la scoaterea din anonimat a comorilor strămoșești și punerea lor în circuitul cultural național, subliniind totodată metodele tradiționale de transmitere tinerei generații. Comunicatorii vor prezenta obiceiuri, tradiții și meșteșuguri tradiționale din Lunca Prutului, precum: Colindatul de ceată bărbătească, Focurelul, Hora satului, Duminica Floriilor, Colindatul în sâmbăta Sf. Lazăr, Mărțișorul, confecţionarea costumului tradițional, prelucrarea stufului și cojocăritul etc.
Ediția marchează simbolic Festivalul-concurs pentru copii și tineret „Duminica, la Florii”, ajuns la cea de-a XXVII-a ediție, inițiat și coordonat de Valeriu Chiper, Maestru în Artă. La eveniment vor participa etnografi, cercetători, meșteri populari, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților publice locale etc., în speranţa de a vedea conturate noi proiecte de susținere și salvare de la dispariție a patrimoniului cultural din Lunca Prutului de Jos și a contribui la reactualizarea relațiilor de colaborare între specialiştii şi instituţiile culturale, inclusiv cu organizațiile implicate în dezvoltarea turismului rural.
