Din viața unei profesoare din Moldova: „Mă inspiră licărul din ochi și zâmbetul de pe fața copiilor”

15 martie 2023

Liliana Rotari este o persoană foarte dedicată și pasionată de munca sa din învățământ. Prin abilitatea sa de a transmite cunoștințe și de a face limba franceză accesibilă și ușor de înțeles, profesoara a reușit să insufle elevilor săi dragostea pentru carte. Totodată, aceasta mai ocupă și funcția de vicedirectoare care vine cu responsabilități suplimentare.

– Cum decurge o zi din viața dumneavoastră?

– Nu mă încântă trezitul devreme, astfel încât am nevoie de timp pentru a mă dezmetici de-a binelea. După ce îmi iau micul dejun, pornesc spre serviciu. Drumul spre școală este lung, dar frumos. Din acest motiv îmi place să fac acest traseu pe jos, ascultând muzică în căști. În Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” Telenești orele se încep la 13:30. Așa că în prima parte a zilei realizez lucrul administrativ ce ține de planuri, proiecte, baze de date, ordine, regulamente, iar ulterior realizez lecțiile propriu zise.

– Cum ați ajuns în domeniul educației?

– De la bun început nu am ales acest drum. După ce am finalizat facultatea de limbi și literaturi străine am activat în calitate de traducător. Apoi am revenit în satul natal Mihălașa. Aici, la îndemnul și recomandarea profesoarei mele de limba franceză am făcut modul psiho-pedagogic. La scurt timp am fost angajată la Școala Profesională din or. Telenești în calitate de profesoară la limba franceză. În paralel am fost angajată și la Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” din or. Telenești, unde activez și până în prezent.

Cred că entuziasmul, licărul din ochi și zâmbetul de pe fața copiilor mă inspiră și sunt cea mai frumoasă parte a profesiei.

– Sunteți o profesoară implicată în activitățile școlare. Care sunt cele mai mari realizări ale dvs.?

– Sunt pasionată de design grafic, iar pe viitor îmi propun să studiez mai mult acest domeniu. Astfel am realizat machetarea și procesarea imaginilor unei cărți cu titlu „Jurnal cromatic cu Olivia Furtună”. Totodată, am elaborat design-ul și proiectul la diverse afișe, calendare, buclete, invitații pentru diverse activități realizate de școală la nivel raional și național.

O altă activitate cu care mă mândresc este participarea alături de colegii din Școala Raională de Arte Plastice „Nicolae Moisei” la pictarea a cinci stații de așteptare a transportului public (s. Mândrești, s. Ciulucani, s. Mihălașa Nouă, s. Verejeni și Telenești) în proiectul inițiat de Asociaţia Obştească „EcoVisio” şi finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare.

– Cum este munca de vicedirector?

– Această funcție am ocupat-o prin concurs. Îmi place să coordonez, să îndrum și să monitorizez implementarea ofertei educaționale. Să promovez elevii, și în special pe cei talentați. De asemenea îmi place să coordonez și să ghidez cadrele didactice debutante, care sunt la început de cale. Este un job interesant, care cere multă implicare.

– Care este cel mai mare vis al dvs.?

– Eu am o dizabilitate locomotorie de la 13 ani. Visul meu este să-mi pot procura o proteză performantă care să-mi asigure o mobilitate mai mare. Iar toate persoanele cu dizabilități să beneficieze de incluziune și de sprijinul comunității.

Ilinca Fiodorov

Scriitorul de vineri: Larisa Turea

14 martie 2023

„Există și scriitori vii”.

În fiecare vineri după-amiază (de la 16.00 până la 18.00) un scriitor vă așteaptă la Librăria din Hol (strada București, nr. 68) pentru a vă oferi autografe, a schimba o vorbă cu dumneavoastră, a vă recomanda cărți.

Scriitorul de vineri, 17 martie 2023, este Larisa Turea.

Cărțile scriitorului de vineri se vând cu preț promoțional în ziua evenimentului (cu 20 la sută reducere).

LARISA TUREA s-a născut la 29 februarie 1952, în Călineştii Făleştilor, pe malul Prutului, într-o familie de profesori. Debutează cu versuri în revista Moldova, apoi publică în săptămânalul Cultura. Absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău, secţia de jurnalism (1974); stagii în Franţa (1995, Paris, programul Courant d’Est al Ministerului Culturii; Grenoble, Observatorul de Politici Culturale), SUA (Universitatea din New York, Institutul Remarque). Este jurnalistă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membră a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (cu sediul la Paris), preşedintă a Secţiei naţionale Moldova a AICT, secretar literar al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Este colaboratoare la revistele Timpul, Contrafort, Sud-Est cultural; fondator şi redactor-şef al Gazetei Teatrului Naţional. Între 1992 şi 1994 a fost viceministru al Culturii şi Cultelor în Guvernul Republicii Moldova; a lucrat, de asemenea, în diplomaţie. A publicat: eseuri şi interviuri de actualitate, cronici de teatru şi de cinema în Contrafort, Sud-Est cultural, Jurnal de Chişinău, Flux, Timpul, Art-hoc, Democraţia, Literatura şi arta, Capitala, The Slovak Theatre (Slovacia), Caiete critice (România), Missives (Franţa) etc.; Portrete în relief, Cartea Moldovenească, Chişinău, 1987; Cartea foametei, în colaborare cu Valeriu Turea, prima ediție, Universitas, Chişinău, 1991; În do major/ Eugen Doga, Tipografia Centrală, Chișinău, 2007; Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Bucureşti, Curtea Veche, 2008, ediția a III-a, Editura Cartier, 2021, ediția a IV-a, Editura Cartier, 2022; Portret de grup cu Sfântul Nicolae, monodramă, în volumul Dramaturgi basarabeni de astăzi, Editura Teatrul Azi şi Fundația Camil Petrescu, București, 2008; ABC Doga, un destin în do major, Chișinău, Prut Internațional, 2017 (Premiul special al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, 2019). Montări: Pâinica de la iepurele şchiop, spectacol radiofonic pentru copii, regia artistică – Aurica Mirca, Radio Moldova, noiembrie 2013 (Premiul pentru cel mai bun scenariu radiofonic, Gala Teatrului Radiofonic, 2013); Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi, 2 documentare artistice realizate la Teatrul Național Radiofonic București; scenarii de Magda Duțu, regia artistică: Petru Hadârcă, 2016; Seceta Roșie, spectacol după Cartea foametei, regia – Petru Hadârcă; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, mai 2017.

„Nu sunt multe cărţi de istorie românească a căror lectură oripilează, zguduie, te întorc pe dos azvârlindu-te în mizantropie.

(…) Dar cercetarea Larisei Turea impresionează pentru că porneşte, ca orce investigaţie veritabil asumată, dintr-o împrejurare de viaţă… Adevărată carte de sertar, investigaţia s-a articulat în ultimul deceniu de existenţă al sistemului patronat de Kremlin şi cuprinde transcrierile după mărturiile culese de Larisa Turea, un grupaj semnificativ de documente oficiale, de stat şi de partid, referitbare la foametea prin care Stalin a pedepsit Moldova întoarsă la soviete pentru cooperarea ei cu armatele române în 1941-1944, şi un manunchi de fotografii de epocă, profund evocatoare şi ele.

Greu de cuprins în câteva cuvinte atrocitatea zguduitoare a paginilor narative în care supravieţuitorii amintesc împrejurările de după război. Dar şi mai teribilă este alăturarea lor de documentele cuprinzând formulări stereotipe, diagnoze medicale (distrofie, dizenterie) şi mai ales, tabele cu cifre. Decesele au depăşit în total cifra de 250.000 de oamerii, multe cadavre au ajuns neidentificate în gropi comune, iar altele au fost, devorate de membrii familiei proprii, ameninţaţi cu extincția.” (Ovidiu Pecican)

Este prezentă în librării cu volumele Cartea foametei, Editura Cartier, 2022 și ABC Doga, un destin în do major, Prut Internațional, 2017.

Expoziția „Scriitorul la mașina de scris” la Muzeul Național al Literaturii Române

3 martie 2023

Pe 3 martie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române organizează expoziția SCRIITORUL LA MAȘINA DE SCRIS, cu ocazia Zilei mondiale a scriitorului, care este marcată anual, începând cu 1986 și a fost instituită de Congresul Internațional al PEN Clubului.

Expoziția prezintă mașini de scris de epocă, cărți, manuscrise, documente, artă plastică și fotografii. Evenimentul va include lecturi din scriitorii contemporani.

Vernisarea expoziției va avea loc vineri, 03 martie 2023, ora 15.00, în Sala verde, str. Alexe Mateevici, nr. 79, Muzeul Național al Literaturii Române. Expoziția va putea fi vizitată până pe 29 mai 2023.

***

„Un scriitor nu îşi ia niciodată vacanţă. Viaţa înseamnă pentru el fie să scrie, fie să gândească la ce va scrie” (Eugene Ionesco).

***

Din istoria PEN Clubului:

Clubul Internațional PEN (Poets, Essayists and Novelists) a fost creat în 1921 de către un grup de scriitori englezi și francezi, cu scopul de a promova prietenia și cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutindeni, indiferent de viziunile lor politice, religioase sau altă natură, și de a lupta pentru libertatea de expresie. Înainte de 1989, PEN Clubul Internaţional a desfăşurat o activitate febrilă în susţinerea disidenţilor anticomunişti, precum: Alexandr Soljeniţîn, Václav Havel, Adam Michnik, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu ş.a. Primul președinte al PEN Clubului Român a fost scriitorul Liviu Rebreanu.

PEN Clubul din Republica Moldova a fost validat la Congresul din 1991 al PEN Centrului Internaţional de la Viena. Printre susţinătorii entuziaşti ai filialei Chişinău s-au numărat PEN Clubul Român, cel din Franţa şi cel din Suedia.

Președinți ai Pen Clubului din Republica Moldova au fost scriitorii Spiridon Vangheli (1991-1994), Serafim Saka (1994-1998) și Andrei Burac (1998-2004). Astăzi, PEN Clubul este condus de scriitorul Vitalie Ciobanu.

Donație de carte în spaniolă și română din partea Consulatului Onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova

3 martie 2023

Luni, 6 martie, ora 12:00, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” va primi o Donație valoroasă de carte în limbile spaniolă și română din partea Consulatului Onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova. Evenimentul este prilejuit celor 96 de ani de la nașterea scriitorului columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură – Gabriel García Márquez.

În cadrul evenimentului vor participa cu discursuri: Ivan Pilchin, scriitor, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, dr. hab. în filologie Sergiu Pavlicenco, profesor universitar, și Maria Pilchin, poetă, critic literar.

Invitatul special al acestui eveniment este Ion Comanac, Consulul Onorific al Columbiei în Republica Moldova.

Cu o lectură publică din opera lui Gabriel García Márquez vor participa elevii Liceului Teoretic „Miguel de Cervantes Saavedra” din Chișinău.

Evenimentul este prilejuit de cei 96 de ani de la nașterea scriitorului columbian Gabriel García Márquez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982.

STOP NEPĂSARE – START IMPLICARE! Proiect regional de prevenire și combatere a corupției lansat la Cahul

28 februarie 2023

Săptămâna trecută în municipiul Cahul a fost lansat proiectul „Împreună cu cetățenii pentru combaterea corupției în comunitățile locale din raioanele Cahul și Căușeni”, implementat de Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale „ECOU”.

La eveniment au participat 40 persoane, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, partenerilor de dezvoltare ai țării, partenerii regionali de implementare ai proiectului, reprezentanți ai administrațiilor publice locale și serviciilor desconcentrate / descentralizate din cele două raioane, precum și numeroși reprezentanți din societatea civilă.

Proiectul își propune să dezvolte noi instrumente de informare a cetățenilor despre fenomenul corupției, precum și să creeze mecanisme de prevenire și combatere a corupției la nivel local, în administrația publică și în domeniile de interes sporit a cetățenilor: educație, sănătate și siguranța alimentelor.

Astfel, în cadrul proiectului vor fi create două Consilii Locale de Transparență și trei Comitete Cetățenești de Monitorizare, vor fi organizate 9 reprezentanții teatrale ale spectacolului social „Oare și eu sunt corupt?” și vor fi lansate concursuri de eseuri/video-uri pentru copii și tineri.

În cuvântul de salut adresat participanților la eveniment, Vitalie Ponomariov, directorul executiv al Asociației ECOU, a menționat că scopul major al proiectului este de a sensibiliza, abilita și implica cetățenii în activități de prevenire a corupției la nivel local: „Corupția este deseori și rezultatul nepăsării noastre. Dorim să contribuim la diminuarea indiferenței cetățenilor față de fenomenul corupției prin implicarea lor în transparentizarea activității autorităților publice locale și a serviciilor publice din cele două raioane, precum și printr-o campanie de informare și conștientizare privind consecințele acestui flagel”.

Reprezentantul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova), Corneliu Omelian, și expertul internațional în domeniul justiției, Carsten Mahnke, au evidențiat rolul pe care trebuie să-l aibă asociațiile obștești locale, cât și fiecare cetățean în parte pentru a preveni și combate corupția.

Directoarea executivă a Centrului European „Pro-Europa” Comrat, Snejana Caledji, a reiterat că prin sprijinirea implicării societății civile în procesele de construire a infrastructurii anticorupție în Regiunea Sud a Republicii Moldova se investește, de facto, în dezvoltarea unei societăți democratice sănătoase.

Directorul General a Agenției Relații Interetnice, Dmitri Moruz, a menționat că întreaga societate, inclusiv reprezentanții minorităților naționale/etnice, trebuie să fie implicați în activități anticorupție: „Corupția este un fenomen negativ al societății noastre care ne afectează pe toți, indiferent de ce limbă vorbim, indiferent că locuim la Cahul, Căușeni, Comrat, Bălți, Soroca sau Edineț. Salut intenția Asociației ECOU de a include în componența Consiliilor și Comitetelor care vor fi create a reprezentanților minorităților naționale/etnice și a refugiaților din Ucraina, care trebuie integrați în procesele sociale la nivel local”.

Șeful adjunct al Direcției Generale Teritoriale Sud CNA, Denis Țuțuianu, a declarat că instituția pe care o reprezintă este deschisă spre cooperare cu societatea civilă în acțiuni de prevenire a corupției: „Salut inițiativa de a implementa acest proiect. Suntem deschiși pentru a colabora cu societatea civilă. Anual facem ample campanii de informare prin care îndemnăm pe toți cei care se vor ciocni cu situații coruptibile să ne sesizeze imediat prin intermediul liniei fierbinți CNA”.

La rândul său, directorul Executiv al Alianței INFONET, Victor Koroli, a reiterat importanța implicării persoanelor cu dizabilități în procesele democratice din comunitățile locale, fapt pentru care autoritățile publice ar trebui să-și îmbunătățească comunicarea: „Corupția este un fenomen social și pentru a eradica acest flagel este nevoie de implicarea întregii comunități. În Republica Moldova locuiesc 6,5% (sau 168 mii) de persoane cu dizabilități. Pentru a-i implica plenipotențiar în această luptă este nevoie ca materialele campaniilor de informare anticorupție să fie elaborare într-un limbaj accesibil pentru ei – limbaj mimico-gestual, sistem Braille, audio etc”.

În cadrul panelului „Rolul teatrului social și artelor creative în prevenirea corupției”, Gheorghe Mândru, directorul Teatrului „B.P. Hasdeu” din Cahul și Maxim Cârlan, directorul Asociației „MOLDOX”, au evidențiat rolul important al culturii în transmiterea mesajelor anticorupție.

„Deseori omul percepe mai ușor mesajele transmise prin intermediul teatrului social decât prin comunicarea oficială practicată de instituțiile naționale. La Teatrul din Cahul am montat spectacole sociale care s-au bucurat de un mare succes în rândul populației. Spectacolul cu care participăm în acest proiect, „Oare și eu sunt corupt?”, relevă practicile de corupție cu care oamenii se ciocnesc foarte des la nivel local. Sperăm că vom ajunge la inimile celor circa 1000 spectatori din cele două raioane, iar mesajele anticorupție vor fi transmise mai departe rudelor, apropiaților și prietenilor”, a concluzionat Gheorghe Mândru.

„Noi mizăm pe forța tinerilor și energia lor de a schimba comportamente și practici sociale negative. În cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială MOLDOX noi deja am abordat problema corupției în Republica Moldova și suntem bucuroși să ne alăturăm acestui proiect, deoarece, din experiențele anterioare, ne-am convins că arta cinematografică are un aport semnificativ în combaterea fenomenelor toxice precum este corupția”, a punctat Maxim Cârlan.

Menționăm că în vederea implicării active a tinerilor în proiect, Asociația ECOU a semnat un Acord de Parteneriat cu Asociația MOLDOX. Tinerii care vor fi premiați pentru cele mai reușite filmulețe / video-uri despre impactul negativ al corupției în societatea moldovenească, vor participa la atelierele de instruire în cadrul ediției a VIII-a a Festivalului MOLDOX, care se va desfășura la mijlocul lunii iunie 2023, la Cahul.

* * *

Material informativ realizat în cadrul Proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, care este cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În Regiunea de Dezvoltare Sud partenerii proiectului sunt Centrul „Pro-Europa” Comrat împreună cu Institutul Regional pentru Dezvoltare Economică „REDI”, care implementează proiectul „Sprijinirea implicării societății civile în procesele de construire a infrastructurii anticorupție în Regiunea Sud a Republicii Moldova”.

Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale „ECOU” este beneficiar al Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementează proiectul „Împreună cu cetățenii pentru combaterea corupției în comunitățile locale din raioanele Cahul și Căușeni”.

JURNALISMUL COMUNITAR: Comunicare pentru Comunitate. Animație #2

28 februarie 2023

Jurnalismul comunitar este atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați…

Cum se face asta, oare, simplu și cu pasiune?

E simplu. Alegeți o problemă. Sau o bucurie. Și o povestiți.

Pentru început, observați, puneți întrebări, căutați răspunsuri, adunați material.

Și fiindcă faptele bune sunt molipsitoare, așa vom face și noi în istoria noastră scrisă în care împărtășim o problemă sau o bucurie din localitate.

Aici, la primul pas, adunăm detalii: culori din localitate, mici întâmplări – mai vechi sau mai noi – legate de tema noastră, vorbe ale localnicilor, scurte exemple pozitive din alte părți și tot așa mai departe, fel de fel de amănunte care ne ajută să aducem, foarte verosimil și cu pasiune, istoria noastră în atenția altor oameni.

Deci, am adunat frumușel toate detaliile, le-am notat, le-am înregistrat.

Și acum ne gândim și învățăm cum să le aranjăm, cu ce să începem? unde este locul fiecărui amănunt?

Detaliul cel mai important. Cifra cea mai puternică. Afirmația care evidențiază ceea ce este cu adevărat însemnat pentru ceilalți.

Vă mai amintiți oare fiecare început nou al zilei de 2 februarie din celebrul film „Ziua Cârtiței”? Acolo personajul lui Bill Murray, jurnalistul Phil Connors, trăiește de mai multe ori aceeași zi. Era vorba acolo de o sărbătoare comunitară, exact la tema noastră.

Phil Connors, care era meteorolog de televiziune, este trimis să relateze de pe teren, dintr-o localitate îndepărtată aflată în centrul atenției o dată pe an, de „Ziua Cârtiței”. Se spune că în această zi de 2 februarie cea mai faimoasă cârtiță din lume poate să prezică ușor cum va fi primăvara.

Jurnalistul de televiziune, pentru că a făcut aproape același reportaj în ultimii patru ani, nu face nici cel mai mic un efort să-și ascundă plictiseala, nemulțumirea. Rutina anilor trecuți se repetă până în zorii zilei următoare când, după un somn liniștit, eroul nostru se trezește și află că ziua precedentă se repetă.

La început, Phil încearcă să se bucure și să folosească acest fapt în avantajul lui. Dar apoi își dă seama că este blestemat să-și petreacă restul zilelor în același loc, văzând aceleași

persoane și făcând același lucru în fiecare zi…

Să ne amintim împreună câteva dintre începuturile lui de reportaj – foarte diferite despre același eveniment.

„O dată pe an, ochii acestei națiuni se întorc spre acest mic Hamlet să privească un maestru la lucru. Cârtița. Cel mai faimos meteorolog din lume. Care, așa cum spune o legendă veche de peste 140 de ani, poate prezice o primăvară timpurie. Iar întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este următoarea: „Se simte oare cârtița norocoasă?”

Mă rog, e un început obișnuit. Îl puteți face și voi din prima, fără efort, în istoria voastră comunitară.

Iată un alt început de reportaj, din altă zi. Dar aici jurnalistul Phil Connors parcă nici n-a auzit despre parabola prietenului din deal și nu spune aproape că nimic interesant, important, intrigant.

„Ei, bine, este Ziua Cârtiței”. Din nou. Și asta ar trebui să însemne că suntem aici, pe munte, așteptându-l pe cel mai cunoscut meteorolog din lume să iasă din vizuină. Cârtița. Care este pe cale să ne spună câtă iarnă să mai așteptăm”.

Iată însă și un început supărat. Voi așa să nu faceți.

Nouă însă ne place cel mai mult un alt început de poveste. Este spus de autor cu pasiune și cunoaștere. Simțim chiar căldura din vocea lui într-o zi friguroasă de februarie.

„Când Cehov a descris iernile, el a văzut doar ierni crude, negre și fără speranță. Totuși, noi știm că iarna e doar un alt pas în cercul vieții. Dar stând aici, printre oamenii din Pennsylvania și înconjurat de căldura din sufletele și inimile lor, nu mi-aș putea imagina o soartă mai bună decât această iarnă lungă și plină de ger”.

Astăzi lumea nu are acum nici timp și nici răbdare să citească texte lungi – ca iernile din povestitele lui Cehov sau din filmul „Ziua Cârtiței” – ca să ajungă și la capătul articolului, și la capătul răbdării, unde, de obicei, se ascunde poanta.

De aceea, mulți oameni vor să afle principalul chiar din capul locului, de la început.

Și este în puterea noastră să facem asta în istoriile noastre din comunitate.

Atunci când spui, când ceri și când faci ceva pentru oamenii tăi apropiați… Asta e jurnalismul comunitar.

#jurnalismcomunitar #spune #cere #faceva #stiripozitive #fundatiaesteuropeana #suedia

Link Youtube: https://youtu.be/yQ_BYlD__90

* * *

Această animație a fost produsă în cadrul proiectului „Jurnalismul Comunitar: Comunicare pentru Comunitate”, realizat de către de Asociația „URMA ta”, cu suportul oferit de Fundaţia Est-Europeană și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aici aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

DICȚIONAR POLIGLOT DE AFORISME ȘI EXPRESII LATINE, la Librăria din Centru

28 februarie 2023

Joi, 2 martie 2023, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Dicționar poliglot de aforisme și expresii latine,de Eugenia Mincu, Dorina Macovei, Natalia Rotari și Cristina Negru, apărut la Editura Cartier, colecția Cartier dicționar, coordonată de Valentin Guțu.

Preț promoțional în ziua lansării. Sesiune de autografe.

Alături de autori, vor participa:

Alexandru Cosmescu, Nina Corcisnchi, Ana Vulpe.

Moderator: Em. Galaicu-Păun

„În condițiile actuale, în care se constată creșterea interesului pentru studiul unor limbi ce fac parte din familii diferite, se impune necesitatea unui Dicționar poliglot de aforisme savante. Adunând un material bogat, dicționarul cuprinde un inventar de circa 1800 de aforisme și expresii latine, echivalate în limbile română, engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, rusă și bulgară. Remarcându-se prin accesibilitate și ţinută știinţifică impresionantă, lucrarea se impune nu numai ca o contribuţie valoroasă la cercetarea aforismelor latine, ci și ca o sursă pentru lucrări similare, constituind o treaptă pentru alte cercetări în acest domeniu. Menționăm faptul că Dicționarul poliglot de aforisme și expresii latine este o lucrare realizată de către specialiști în lingvistică și terminologie, prin cercetări colective, validată de competența lectorilor selectați pentru inventarul din fiecare limbă, și este o sursă lexicografică recomandabilă tuturor cititorilor”. (dr. hab. Inga Druță)

Eugenia MINCU, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, cercetător științific principal la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”. A publicat manuale pentru mediciniști și alte lucrări filologice: Afixoidele în limba română (2009), Terminologia medicinalis Romaniae (2017) Arhitectonica terminologiei medicale în limba română. Mic dicționar de elemente și dublete terminologice (2020).

Dorina MACOVEI, doctor în filologie, științific coordonator la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, lector la Departamentul de Limbă Engleză și Limbă Franceză Specializată, USM. Cea mai recentă publicație este Terminologia ecologică în limba română. Analiză lexical-funcțională (2020).

Cristina NEGRU, cercetător științific stagiar la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”.

Natalia ROTARI, doctorandă, cercetător științific stagiar la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”.

Alexandru COSMESCU, filozof. Cea mai recentă carte publicată: Un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa (poeme), Editura Cartier, 2017.

Nina CORCINSCHI, critic și istoric literar. Cea mai recentă carte publicată: Realitatea ca hologramă (eseuri), Editura Cartier, 2022.

Ana VULPE, cercetător științific, a coordonator Dicționarul limbii române actuale (cu sinonime, antonime, paronime, exemple) în 4 volume, Editura Știința, 2022.

Emilian GALAI-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Dicționar poliglot de aforisme și expresii latine, de Eugenia Mincu, Dorina Macovei, Natalia Rotari și Cristina Negru (Cartier dicționar). Legată, 304 pag. Preț: 59 RON/ 249 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online pe Cartier.md și Cartier.ro.

Gala Premiilor pentru debut în literatură 2022 la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

27 februarie 2023

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” organizează marți, 28 februarie, ora 14:00, Gala Premiilor „B.P. Hasdeu” pentru debut în literatură, ediția 2022 – eveniment dedicat ilustrului scriitor și enciclopedist, Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut la data de 26 februarie 1838.

Cărțile au fost apreciate de un juriu de scriitori consacrați, care colaborează cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și care au o bogată activitate editorială și literară și de reprezentanții administrației Bibliotecii Municipale. Concursul a fost preconizat pentru trei genuri literare: poezie, proză și critică literară. Juriul a evaluat volumele de debut care au fost publicate în perioada ianuarie-decembrie 2022. La concurs au putut participa persoanele cu vârsta de până la 47 de ani, vârsta la care a debutat scriitorul Tudor Arghezi.

Acest concurs literar susține misiunea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” – o instituție care captează tot ce este nou pe piața literară, dialoghează cu scriitorii contemporani și le propune o platformă de afirmare, iar cititorilor acestora un spațiu de lectură și reflecții, întâlniri cu autorii.

La eveniment vor participa autorii nominalizați, scriitori bibliotecari și critici literari. Ne va onora cu prezența Angela Cutasevici, viceprimar al Municipiului Chișinău.

La final va fi prezentată colecția brandului autohton „Coreli”, creată de designerul Corina Hamureac. În colecție predomină cele două simboluri incluse în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural – covorul și mărțișorul.

„Poeți în dialog” la Memorialul Ipotești: Irina Nechit – Nicolae Popa

24 februarie 2023

Marți, 28 februarie 2023, la ora 13.00, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii februarie sunt Irina Nechit și Nicolae Popa. Evenimentul va avea loc în incinta Colegiului Național „Grigore Ghica” din Dorohoi și va fi moderat de Lucia Țurcanu.

IRINA NECHIT (n. 1962, Antonești, Cahul, Republica Moldova) este poetă, dramaturg, jurnalist cultural, redactor la revistele „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”, „Jurnal de Chișinău”, „Gazeta de Chișinău”.

A debutat editorial în 1992 cu Șarpele mă recunoaște (Editura Hyperion), după care a mai publicat: poezie (Cartea rece, Cartier, 1996; Un viitor obosit, Augusta, 1999; Gheara, Vinea, 2003; Un fel de liniște, Vinea, 2006; Copilul din mașina galbenă, Cartier, 2010; Un om de succes și alte pierderi, Prut, 2018; Masa de sărbătoare, Cartea Românească, 2020); interviuri (Malul stâng întreabă malul drept, Junimea, 2018); critică de teatru (Godot eliberatorul, Cartier, 1999); dramaturgie (Proiectul unei tragedii, Arc, 2001; Maimuța în baie, Arc, 2006).

În anul 2019, la Editura Tracus Arte din București, a apărut volumul de poezie Descheierea corpului de Aksinia Mihaylova, tradus din limba bulgară de Irina Nechit (cartea a fost nominalizată la Premiul pentru traducere al Casei Naționale a Cărții din Bulgaria). Monodrama Irinei Nechit Sfaturile Melaniei este în repertoriul Teatrului Odeon din București (spectacolul Republica Melania, cu Rodica Mandache și Marius Manole; regie: Gelu Colceag;) și al Teatrului Național Radiofonic (cu Rodica Mandache; adaptare radiofonică: Magda Duțu; regie artistică: Petru Hadârcă). Este autoarea cărților pentru copii: Caruselul primăverii (Prut, 2017), Covorul cu bujori (Prut, 2020), Trei zile cu Zuza (Univers Educațional, 2021), toate ilustrate de Teodora Vasiliu.

Irina Nechit este laureată a Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova (1992, 1996, 1999, 2012, 2021), a Premiului Uniunii Scriitorilor din România (1996) și a Premiului UNITEM (1999, 2018).

NICOLAE POPA (n. 1959, Buda, Călărași, Republica Moldova) este poet, prozator, redactor și redactor-șef la revistele „Orizontul”, „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Opinia” și la suplimentul literar al cotodianului „Sfatul Țării”.

A debutat editorial în 1983 cu volumul de versuri Timpul probabil (Editura Literatura Artistică), după care a mai publicat cărțile de poezie: Ghid pentru cometa Halley (Literatura Artistică, 1987), Lunaticul nopții scitice (Cartier, 1995), Careul cu raci (Cartier, 2003), Elegiile Casei Scriitorilor (Vinea, 2013), O mie de ani cu fața la soare (antologie; Arc, 2019), Mitrofan plângăciosul (Tracus Arte, 2021). Este autorul volumului de proză scurtă Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Arc, 2001) și al romanelor Cubul de zahăr (Hyperion, 1991; Cartier, 2005; Junimea, 2017), Avionul mirosea a pește (Arc, 2008, 2013; Prut, 2022). A mai publicat microromanele pentru copii și adolescenți Balcoane cu elefanți (Prut, 2011), Ghiozdanul zburător (Arc, 2016) și povestirea pentru copii Marele Ciulică (Prut Internațional, 2012).

Nicolae Popa este laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996, 2001, 2003, 2008, 2012, 2020), al Uniunii Scriitorilor din România (1996)

Începând cu 2019, la întâlnirile Poeți în dialog de la Memorialul Ipotești au participat: Cosmin Perța, Ioan Es. Pop, Liviu Antonesei, Radu Andriescu, Nicolae Sava, Radu Florescu, Nicolae Panaite, Magda Cârneci, Simona Popescu, Ioan Radu Văcărescu, Rita Chirian, Mina Decu, Florin Partene, Gellu Dorian, Grigore Chiper, Svetlana Cârstean, Andrei Gamarț, Doina Ioanid, Șerban Axinte, Nichita Danilov, Emilian Galaicu-Păun, Andrei Doboș, Andra Rotaru, Cătălina Matei, Teodor Dună, Stelorian Moroșanu, Dan Sociu, Luminița Amarie, Manon Pițu, Răzvan Țupa, Paul Vinicius, Lucian Vasiliu, Robert Șerban, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Pintea, Paul Aretzu, Diana Geacăr, Oana Cătălina Ninu, Daniel Corbu, Ion Munteanu, Claudiu Komartin, Andrei Dósa, Alexandru Vakulovski, Ion Pop, Adrian Popescu, Doru Mareș, Crista Bilciu, Livia Roșca, Iulian Tănase, Romulus Bucur, Alexandru Cosmescu, Matei Vișniec, Anca Mizumschi, Nicolae Coande, Vasile Baghiu, Dinu Flămând, Andrei Novac, Cassian Maria Spiridon, Vasile Tudor, Vlad Sibechi, Vlad Mușat, Mariana Codruț, Dan Coman, Radu Vancu, Octavian Soviany. Cu ocazia altor activități – Tabăra de exegeză literară CreativLit, Ziua Mondială a Poeziei, Zilele europene ale patrimoniului –, la Memorialul Ipotești, au mai fost prezenți scriitorii: Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureșan, Varujan Vosganian, Bogdan Crețu, Alexandru Ovidiu Vintilă, Mihaela Pădurariu, Constantin Severin, Giuseppe Masavo și poeții botoșăneni: Dumitru Necșanu, Cristina Șoptelea, Nicolae Corlat, George Luca, Gabriel Alexe, Vasile Iftime, Petruț Pârvescu, Florentina Toniță, Nina Viciriuc, Lucia Olaru Nenati, Vlad Scutelnicu.

Concurs internațional de fotografie despre cimitirele evreiești

23 februarie 2023

Dacă ești student la universitate sau colegiu și te interesează fotografia, această competiție este pentru tine. Fie că este vorba de un documentare directă sau de o interpretare artistică, prin concurs ne dorim să colectăm povești, despre Cimitirele evreiești din Republica Moldova, organizat de Institutul Central European pentru Cercetare și Documentare а Patrimoniul Evreiesc „Centropa”.

Ce puteți face cu aparatul dumneavoastră de fotografiat pentru a respecta cimitirele evreiești? Cum puteți spune povestea lor?

Fie că este vorba de un documentare directă sau de o interpretare artistică, aici depinde de creativitatea personală. Folosiți un obiectiv cu ochi de pește, teleobiectiv sau normal, un aparat foto digital, pe film, Polaroid sau cu orificiu. Concursul se desfășoară în perioada septembrie 2022 – 30 aprilie 2023. Astfel colectăm fotografii din orice anotimp.

Concursul face parte din programele educaționale de sensibilizare și inițierea unor discuții critice cu privire la istoria secolelor 20 şi 21, consolidarea interesului de a studia istoria evreilor din localitate şi a fenomenului Holocaustului. Scopul concursului este combaterea prejudecăților, xenofobiei şi antisemitismului prin promovarea gândirii critice și a culturii neuitării promovate de către Institutul Central European pentru Cercetare și Documentare а Patrimoniul Evreiesc „Centropa”, Inițiativa Cimitirelor Evreiești Europene (ESJF) și în Republica Moldova ajutat de Asociația Obștească EcoVisio.

În general cimitirele evreiești pot transmite multă informație, însă de mult ori sunt într-o stare avansată de degradare și se pierd mult din patrimoniul existent și nu păstrează decât fragmente pentru localnici. Un caz interesant de păstrare a unor memorii fotografice a fost datorită faptului că monumentele din cimitirele basarabene sunt deosebit de bogate în decorațiuni, rezultat a utilizării pietrei de calcar care ușor pot fi manevrate și crete forme unice. Datorită acestui fapt, multe pietre funerare vechi au o mare valoare artistică, atrăgând maeștrii artelor plastice. Astfel, ne dorim, afirmă organizatorii, să avem o colecție de fotografii unice, care vor păstra istoria cimitirelor evreiești.

Un juriu format din trei fotografi profesioniști, vor alege lucrările câștigătoare. Zece cele mai bune fotografii vor fi tipărite și expuse în locuri prestigioase din mai multe țări.

Pentru premiul întâi se va oferi un certificat cadou în valoare de 1.000 de euro, care va putea fi folosit pentru procurarea unui aparat foto sau video. Premiul pentru locul doi este în valoare de 600 de euro, iar premiul pentru locul trei – 400 de euro.

Vrei să participi la acest concurs. Află mai multe despre reguli, condiții și modul de participare aici. Persoană de contact: Ion Ungureanu, tel. 079557732, email: ion@ecovisio.org

Detalii suplimentare privind cimitirele evreiești în Republica Moldova:

Moldova-detalii-suplimentare-cimitire-RM-RO_RU-Ce-trebuie-sa-stim-_Что-нам-нужно-знать Descarcă

1...192021...133 Pagina 20 din 133